7,856 matches
-
uimim de prestidigitațiile lui Arghezi, care ,transformă în literatură tot ce atinge". La autorul cuvintelor potrivite, contorsionate până scot scântei, arta și tehnica nu se mai exclud: sunt fețe ale aceleiași monede, una suportul celeilalte, ambele, expresii ale spiritului creator: ,Scânteia, ca un punct de myosotis, aprinzând amestecul gazos, va determina detunătura în tempo alternativ, calculat, a exploziei motrice. În sala de ajustaj, mii de curele, de transmisii, sute de strunguri și de mașini fantastice, pentru lucrat orizontal, oblic, vertical și
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
În plus, șuanii erau țărani regaliști, în timp ce revoluta vandeenilor, departe de a reprezenta "tresărirea de apărare a monarhiei absolute", semnifică "lupta pentru libertatea de conștiință individuală și egalitate" (p. 27). Natură distinctă a mișcării vandeene se probează cu faptul că scânteia insurecției nu a fost execuția regelui din 21 ianuarie 1793, ci legea privind recrutarea (prevăzută pentru luna martie), care avea ca efect exceptarea tocmai a celor ce reprimau populația (p. 34). Un detaliu asupra căruia, în ciuda importanței sale, autorul nu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
oricine altcineva? Se identifică ,studiile de gen", ,feminismul", ,drepturile omului" și celelalte cu augusta ei persoană? Altminteri, de ce te-ai dus țintă la ea și nu la pletora de demagogi care semnau anțărț în ,Lupta de clasă", ,Era socialistă" ori ,Scânteia", iar azi ilustrează cu aplomb exact sferele de cercetare la care mă refeream? Mă știi suficient de bine, cred, pentru a-mi da creditul că dacă aș fi avut să-i reproșez ceva Mihaelei Miroiu aș fi făcut-o fără
Scrisoare lui Gabriel Andreescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10715_a_12040]
-
Românească, București și cf. wikipedia. E-O VREME e-o vreme pe placul meu: ploioasa cu blesteme: ghirlande de voci de păsări frământa și neliniștesc aerul - la culme spinările cerului se freacă - una de alta - gata să scoată fum și scântei - să ia foc e cazul de multă - de mult mai multă furie - în această lume jalnică lume pe care nu o luminează nimic STRĂINĂTATEA DE-ACASĂ iarbă - terciuita de praf motorină și funingini în sântul drumului - urma de roată - trecută
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
născătoare ... Eu nu mă joc ci ființă -i preludica splendoare Râzând la vamă morții sub Textul Înstelat ! Memoria opturată? Acum vreo 25 de ani... Motto: Orb să fii să nu vezi destinul major al culturii române. [Interviu cu Paul Anghel]. Scânteia tineretului, organ al pecereului. “Laudă vrednicilor semănători!” Scânteia, 49, nr. 11809, 9 aug 1980 (ibidem) Tovarășul prolific al lui PopescuDumnezău, gen. Pleșiță, Mortoiu și liota, Paul Anghel era înainte de „revoluție” editat pe banii Ministerului kulturii, în tiraje privilegiate propagandistic, decenii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
preludica splendoare Râzând la vamă morții sub Textul Înstelat ! Memoria opturată? Acum vreo 25 de ani... Motto: Orb să fii să nu vezi destinul major al culturii române. [Interviu cu Paul Anghel]. Scânteia tineretului, organ al pecereului. “Laudă vrednicilor semănători!” Scânteia, 49, nr. 11809, 9 aug 1980 (ibidem) Tovarășul prolific al lui PopescuDumnezău, gen. Pleșiță, Mortoiu și liota, Paul Anghel era înainte de „revoluție” editat pe banii Ministerului kulturii, în tiraje privilegiate propagandistic, decenii la rand în fostul regim cazon-ceaușist...În ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
din Bacău și Școala de Literatură a Academiei Ștefan Gheorghiu. Debutează cu un poem în România liberă (1947). Debut editorial cu românul Șapte înși într-o căruță (1961). Redactor la Contemporanul. Redactor șef la Tribuna României (1972-1974). Activitate gazetăreasca la Scânteia, apoi de susținere pe linia publicistica a grupului protocronist de la Luceafărul. Colaborează la Contemporanul, Gazeta literară, România literară, Luceafărul, Viața Românească, Teatrul, România liberă, Steaua etc. Membru PSM și membru în Comitetul Director al acestui partid. (preș. Florescu și apoi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un popas în somn / Se-aud retragerile-n vânt ale scânteii / Când aburesc în verticală unui dom”, p. 72; sau în Sâmbure personal, din incantațiile poemei După melci). Însă din „lecția” poetului-matematician, Marian Barbu și-a însușit mai mult. Și anume, acea aplecare asupra cuvântului și șlefuire spre a-l aduce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
îl obținem, ne ciocnim (crash) unii de alții". Această metaforă e ilustrată cu consecvență de lungmetraj. Nu degeaba spune Sandra Bullock că e furioasă tot timpul, fără motiv, starea ei este generalizată la nivelul tuturor personajelor. E nevoie de o scânteie ca o interacțiune să se prefacă în agresiune, iar scânteia respectivă nu lipsește niciodată. Personajele, cu toate că nu sunt toate femei ca la Almodovar, se află mereu în pragul unei crize de nervi. Iar prima insultă care le vine la gură
Oscarurile și Casanova care nu are ce căuta în preajma lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10793_a_12118]
-
e ilustrată cu consecvență de lungmetraj. Nu degeaba spune Sandra Bullock că e furioasă tot timpul, fără motiv, starea ei este generalizată la nivelul tuturor personajelor. E nevoie de o scânteie ca o interacțiune să se prefacă în agresiune, iar scânteia respectivă nu lipsește niciodată. Personajele, cu toate că nu sunt toate femei ca la Almodovar, se află mereu în pragul unei crize de nervi. Iar prima insultă care le vine la gură este mereu una rasistă. Cred că principala provocare a acestui
Oscarurile și Casanova care nu are ce căuta în preajma lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10793_a_12118]
-
trupu-i firav și pământul reavăn cu care doar peste trei zile avea să se contopească, firul verde și mlădios al ierbii... Dansul tahionilor (ferestre fulgerate) * între mintea omului (inteligență) și Divinitate, core lația o intuim astfel... Cum ar fi între scânteie și soare, între licăr și lumină. Omul se raportează, percepând tridimensional. însă eternul este infinit, s-a vorbit din străvechime de Eternitate, Nirvana, Logos întrupat/ Christos, Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu... * Acela este atemporal, fără început și fără sfârșit, dar poate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
egal spațiu. Adică omul, odată întreru pând ne-viața, neantul, prin naștere, ia în devenire un timp propriu, o durată, viața lui, parte din Viața veșnică. El are a redeveni, a suferi în materie, dar păstrând șansa redevenirii în Spirit, scânteia, luminișul care se mișcă și poartă în sine empatia, memoria chemătoare a luminii, din care însăși soarele omului s-a plăsmuit, în al său timp, și el delimitat. * Spiritul nu are cum muri, el nu are cum rămâne în trup
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
prin legile și virtuțile la care umanitatea accede de când „se știe“. * Ceea ce intuim, duce la iluminare, la revelație. Este o cunoaștere de „natură“ superioară, divină. * Artistul cuvântului, poetul-orfevru, prin lucrarea sa în și asupra cuvântului/parte din Logos, licăr și scânteie din lumina divinului, are șansa de a înțelege, a RE CUNOAȘTE Divinul, și de a reconstitui, prin părți coerente, tot mai ample, tot mai limpezite, Divinitatea din om. Lucrul său este sporit tocmai de „negrul“ durerilor fizice, de suferințe (vezi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
dincolo de zona pe școală. îmi aduc aminte bine dezamăgirea adâncă suferită atunci. Nu eram supărat pe persoana care, de altfel bine intenționată, m-a influențat să-mi schimb tema. Eram supărat pe faptul că nu miam urmat instinctul, propria-mi scânteie de inspirație. Am învățat o lecție dură, dar vitală, pentru restul vieții: în domeniul artistic, partea intuitivă care-și are rădăcinile în emisfera dreaptă a creierului este crucială. în artă, mai mult decât în oricare alt domeniu de activitate, este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
se întoarce. Schimbări magice Secvențele pe sticla translucidă cădeau una câte una pe albul perete al memoriei mele mereu circumspecte. Atunci, fără să bat istoric în ușă intram ca o furtună cu iarna pe un umăr fierbinte. Mă scuturam de scântei galbene și de cenușa ce-mi transformau mantaua-n amintiri din recenta-mi vizită pe lună. Apoi, mă pierdeam hăulind către creste rebele și ninse, iar bolta-mi părea ca o simplă planetă de ceară. Netulburat de la fereastră priveam cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
-i tot mai dor de prietenii aceia/ Cu care tânăr -îmi sorbii paharul,/ Cinstind în versuri Vinul șl femeia,/ Stropșind balade ca Villon-tâlharul!// Minuni mai mari ca-n Cana-Galileia;/ Molan și votcă ne picau cu carul!/ Venea Magdala de-aprindea scânteia,/ Iar noi, cu chefu-n toi, cinsteam altarul!// Rufoși eram, dar sumbra noastră boată/ De spirit și de-alcool era bogată!// Să fi văzut cum da gornistul din gură/ Sunând asaltu-n glăji spre băutură!/ / ca-n trâmbiță sunam din țoi s
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
a te ști panteră și femeie, Nicicum stindardul tragic, curcubeie Ritmând cu foc întru zădărnicie. N-ai vrut să-ți fiu a ușii tale cheie, Ci Inorog păzind la Poesie, Alătură-te mie, din pustie, Din cremene, din iască dau scânteie! Azi, inima ce-n mine încă bate Tăcerea din icoană o străbate Să îmi lumine calea mea pribeagă... De-aceea cad și mă ridic întruna Sorbind cu sete soarele și luna: Vrei viața sau vrei moartea mea întreagă? SONETUL XVIII
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Bacău; “Familia” - Oradea; “Ramuri” Craiova etc. Secții bogate de literatură și cultură au aproape toate ziarele și revistele lunare. în formarea unui nou public cititor, cu excelenta ei secție de cultură, un rol de seamă a jucat și ziarul tineretului, Scânteia tineretului. Scântea tineretului a fost primul ziar românesc care s-a debarasat de clasica și scolastica, pentru epoca aceea, paginație și a adoptat un nou, modern, curajos și provocator aspect artistic, pe care l-ar fi jinduit orice ediție europeană
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
jumătate. L-am asigurat că, da, îl văzusem în treacăt pe Ungaretti și că în curând îl voi vedea din nou ca să discutăm mai pe larg chestiunea arzătoare. Ochii lui negri în spatele ochelarilor se bulbucaseră încă și mai mult, scoțând scântei albastre (un fel de-a spune) de dezamăgire. Era absolut logic să nu-l satisfacă răspunsul meu, din moment ce mă întrebase dacă vorbisem cu el și nu dacă-l văzusem. Ca să-l calmez, i-am spus - lucru neadevărat - că Ungaretti va
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
mă chemai). Demnă de semnalat este și intonația imnică: "De Sărbătoarea Primăverii ninge./ E semnul bun. Nămeți topesc din cer,/ Sus aerul rarefiat se-ncinge,/ În mâini eterice sfiesc plăceri. /.../ Eu totuși văd buricele cum crapă/ de scapără cleștare în scântei,/ Iar flăcările izbucnesc din apă,/ Ca lotușii de inimă în zei." (Sărbătoarea primăverii). Mira Lupeanu trece cu ușurință de la o poezie domestică la una cosmică. Perspectiva se lărgește pe neașteptate, până la a cuprinde vastitatea spațiului celest. Atmosfera este una de
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
fatalitatea sau poate numai starea precară a sănătății mele au făcut să nu vă pot vedea. Darul meu se voia, la acea vreme, un omagiu intim adus prezenței Domniei-Voastre printre noi, scriitorii și ziariștii care lucram În sinistrul Combinat „Casa Scânteii“... Primiți-l deci cu Întârziere, cum veți primi, sper, și cele două cărți... Apoi a venit Revoluția și, În mod firesc, m-aș fi adăugat alături de Domnia Voastră pe „lista rămasă deschisă” a C.F.S.N. dacă prezența tot pe acea listă a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Dinescu, Ana Blandiana) lipsiți de valoare literară nu m-ar fi obstaculat... Nu mi-am câștigat pâinea În țara mea ca agent dublu (Dan Deșliu, Mircea Dinescu) și dacă nu m-am dezonorat sub regimul comunist, atacat uneori și de „Scânteia” și de „Europa Liberă” simultan, nu am acceptat, normal, să mă dezonorez sub un regim provizoriu democratic alăturându-mă unor inși care nu au decât interese și cărora nu le pasă de cauza poporului român. Unul dintre acești inși, Mircea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
mare pregătire, urma să ne luăm și noi vântul la Montreal. Afară, tinerii aprinseseră focuri sălbatice, erau mascați în cotoroanțe și vârcolaci, aveau țepușe și uluce smulse de prin garduri, cioturi de mături și curcubee. Bacantele jucau drăcește în jurul focului, scântei zburau ca licuricii prin aer, se hârjoneau, cântau și curcubeele ce le săltau din când în când în timpul ritualului, îmi aminteau de Golgota. - Gata, nu mai sta să privești c-ai să visezi la noapte! Trage fireangul! Dimineață ne sculăm
Montrealul din sufletul meu sau Noaptea curcubeelor. In: Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
a artefactele expuse s-a făcut în general în județul Neamț, dar sunt și excepții, stațiuni arheologice de referință din arealul cucutenian ar fi: Izvoare, Traian, Bodesti, Târpesti, Ghelaiesti (în județul Neamț), Brad, Poduri, Târgu-Ocna, Mărgineni (județul Bacău), Isaiia, Târgu-Frumos, Scânteia (județul Iași), Trusesti (județul Botoșani), Dumesti (județul Vaslui), Mihoveni, Draguseni (județul Suceava), Sipenit, Lipcani (Ucraina) cercetări efectuate de specialiști renumiți, dintre care amintim pe Constantin Matasa, Radu Vulpe, Hortensia și Vladimir Dumitrescu, Mircea Petrescu-Dîmbovita, Silvia Marinescu-Bîlcu, Anton Nițu, Ștefan Cucoș
Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni [Corola-blog/BlogPost/96616_a_97908]
-
promoveze la nivel local, național și internațional cele mai inovatoare și creative producții de scurtmetraj. După ce mii de oameni s-au bucurat de filme în cele nouă ediții de până acum ale festivalului NexT, Caravană continuă misiunea NexT și duce scânteia NexT mai departe de București, din dorința de a ajunge la un public nou. Și în acest an, accesul la proiecțiile din cadrul Caravanei Filmelor NexT este gratuit. Caravană Filmelor NexT este un eveniment organizat de Societatea Culturală NexT. Cu sprijinul
Caravana NexT [Corola-blog/BlogPost/96745_a_98037]