1,879 matches
-
de a fi fost unele dintre cele mai de seamă din toată creația sa. Deși bătrân și după accidentul pe care l‑a suferit căzând pe când picta Judecata de Apoi, fi‑ indu‑i foarte greu să se mai urce pe schele, s‑a apucat totuși de lucru. Ce subiecte conțineau cele două fresce? Una reprezenta Cruci ficarea lui Petru, iar cea de a doua Convertirea la creștinism a lui Paul. La prima frescă, Crucificarea lui Petru, a lucrat între anii 1542
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de autor. Astfel, după câteva încercări Michelangelo a rămas absolut singur executând fresca uriașă doar cu ajutorul câtorva lucrători angajați pentru muncile brute. Mult timp el a lucrat din zori și până târziu în noapte, dormind de cele mai multe ori îmbrăcat, pe schelă, mâncând foarte puțin doar o dată pe zi când întrerupea munca și fiind foarte discret. După cei patru ani de efort supraomenesc, Michelangelo era complet epu‑ izat. De altfel, Vasari povestește că efortul de a privi în sus ani de zile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
fost deschi‑ să publicului la 1 noiembrie 1509. După cum mărturisește Vasari: întreaga Romă năvăli în capela Sixtină; însuși papa Iuliu al II‑lea a pătruns în capelă și a celebrat prima sfântă Liturghie înainte ca măcar praful produs de dărâmarea schelei să se fi risipit. A fost un succes enorm, așa încât intrigile lui Bramante care încercase de această dată să‑l convingă pe papa să încredințeze restul picturii lui Raffaelo, au eșuat. A doua parte a lucrării și cea mai strălucită
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a terminat de abia în anul 1512. Exasperat, papa l‑a somat în multe rânduri pe artist încer‑ când să grăbească ritmul picturii și așa vertiginos pentru forțele unui singur om. Finalul s‑a produs inopinant: papa a ordonat demontarea schelei împotri‑ 13 Giuliano da Sangallo (1443‑1516) - sculptor, arhitect și inginer militar italian din tim‑ pul renașterii italiene. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 115 va voinței lui Michelangelo care considera necesare multe retușuri. Pe plafonul capelei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
spirit așa de intens cre‑ ator încât te impresionează ca niște revelații absolute: să ne imaginăm șocul emoțional pe care l‑a provocat fresca de pe plafonul capelei Sixtine în mo‑ mentul când a fost prezentată. Se desfăceau nu numai niște schele, se desfă‑ cea de fapt un vifor de astre și de voci fără de care astăzi ne‑am simți parcă mai mici și mai slabi: în fața privirilor uimite se desfășura o mulțime impre‑ vizibilă de eroi. Astfel putem spune că odată cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
că odată cu Michelangelo s‑a născut o lume nouă. Obiectiv privind, numai această boltă a capelei Sixtine comportă o muncă egală cu aceea a douăzeci de pictori la un loc. El însă lucrase singur timp de patru ani, îndoit pe schele, cu capul dat pe spate pentru a vedea mai bine, ie‑ șind aproape diform din această muncă. În propria lui viață, n‑a avut acel parcurs sigur pe care l‑am presupune. Era neliniștit, uneori frenetic, alteori torturat de crunte
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
prima unealtă a omului, care face legătura între gând și faptă. Încă din vechime, politicianul a folosit-o pentru a simula și el lucrarea lui Homo Faber. Negru Vodă ridică mâna nu pentru a zidi, ci pentru a porunci distrugerea schelelor Meșterului Manole, ipostază mai recentă a lui Homo Faber. (Și ce ironii stupide fac unii astăzi pe seama acestei balade fabuloase, care atestă o adâncă spiritualitate, unică în lume...). Așa se minimizează însăși Lucrarea divină și orice desăvârșire se neantizează din
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ur-mă, adunate și pitrocite, au dat în poezie. Și a ieșit acest rondel, care, se poate înțelege, bate către alte realități, de prin alte locuri. Mor poveștile cu iele Și n-ai unde să le-ngropi Prin orașul plin de schele, De gunoaie și de gropi, Umblă țanțoș printre ele Umbre de edili miopi. S-a topit un cer de stele Peste legendarii plopi; Prin orașul plin de schele, De gunoaie și de gropi. Peste oale și ulcele, Ochii triști mai
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
iele Și n-ai unde să le-ngropi Prin orașul plin de schele, De gunoaie și de gropi, Umblă țanțoș printre ele Umbre de edili miopi. S-a topit un cer de stele Peste legendarii plopi; Prin orașul plin de schele, De gunoaie și de gropi. Peste oale și ulcele, Ochii triști mai varsă stropi, Se azvârl cuvinte grele, Prin biserici cântă popi Prin orașul plin de schele. O MIE ȘI UNA DE PIETRE Evident, O mie și una de pietre
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
a topit un cer de stele Peste legendarii plopi; Prin orașul plin de schele, De gunoaie și de gropi. Peste oale și ulcele, Ochii triști mai varsă stropi, Se azvârl cuvinte grele, Prin biserici cântă popi Prin orașul plin de schele. O MIE ȘI UNA DE PIETRE Evident, O mie și una de pietre ne duce cu gândul la fabu- loasele povești care ne-au încântat copilăria și ne-au stimulat înțe- lepciunea din cele O mie și una de nopți
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
odinioară imposibile între diverse categorii și profesiuni intră în limbajul curent. Se vorbește astfel despre „ciocoi boieri“, „boieri negustori“, „negustori boieri“ etc. Un personaj al comediei Doi coțcari de C. Caragiali face portretul închipuit al colegului său de impostură: „La schela Galaților, unu este d-nu Burdicescu, cunoscut de toți neguțătorii. E, cum am zice, boier-negustor. Banii d-lui nu mucezesc niciodată, totdeauna îi prenoiește. El nu este obicinuit, ca alții, să-și ție banii în nelucrare. Lucrează cu dânșii și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a dărîma străbate, de asemenea, discursurile furibunde ale lui Panait Vedea, orator și publicist socialist, din Purgatoriul lui Corneliu Moldovanu: „...Și noi clădim, și noi construim, dar nu edificii peste ruine, așezăminte șubrede cu temelii în nisip sau bălegar, ci schele pentru dărîmat, imense eșafodagii pentru năruit bisericile vechi, crăpate de cutremur, cu sfinți mucegăiți și roși de cari, pentru prăbușit palatele nababilor în ale căror subterane zac movile de aur, pentru a preface în pulbere maghernițele putrede ale politicei oligarhice
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui Mihai Viteazu și cu o inscripție (județul Argeș); Bran - monument pentru eroii războiului 1916-1918, Fundata - pentru 1916-1918, Predeal - pentru 1916-1918 și Zărănești - pentru 1916-1918 (Brașov); Buchin, Marga - pentru corul Mărgana și Obreja (CarașSeverin); Padeș - Închinat lui Tudor Vladimirescu și Schela - Troița lui Mihai Viteazu (Gorj); Lupeni - Lupeni 29, loc istoric ce evocă lupta minerilor din Valea Jiului, Bertea Română - două monumente pentru 1916-1918, Beriu - 3 monumente memoriale pentru 1916-1918, Ramos - două monumente pentru 1916-1918 și 1944, Pui - pentru 1916-1918 și 1944
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
muzeu sătesc În satul Dobrița, - taraf cu soliști, vioară, contrabas, cobză. - m. n.: „Inel”pe valea Sohodolului (chei, peșteri); - rezervația “Cheile Sohodolului”; - plantații (2 km lungime); - centru pomicol-forestier, zootehnic; - faună rară ocrotită (pe rîul Jaliș); - cabana Sohodol; - popas turistic Sohodol; SCHELA. - troița lui Mihai Viteazu. STĂNEȘTI. - colecție muzeală sătească; - etnografie și folclor: - formație de fluierași cu băciță laureată, - centru artizanal: cusături, țesături, - colecție muzeală sătească. - constructori de instrumente muzicale: fluiere. TISMANA. - m. arh.: mănăstirea Tismana (1375-1378), ctitor Radu Vodă, cu picturi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ale unor primate care nu și-au interiorizat încă limbajul, pot spune, cu mâna pe inimă (și palmele pe urechi), că nimic din suferințele audive ale reparațiilor de vară nu mi-a fost străin. Bâzâielile infernale de rotopercutoare, pocnete de schele, moloz aruncat "în ploaie", huruit de rabă, trăsnete metalice și inubliabilele îndemnuri, comentarii și înjurături răcnite de armatele de țopârlani analfabeți din construcții mi-au acompaniat, vesel, diminețile din ultimii șapte-opt ani. Interesant este că metabolismul uvrierului român e foarte
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la colț. În genunchi, pe coji de nucă ! 7 aprilie 2014 Săptămâna Patimilior din acest an aduce creștinilor educați din Iași o încercare a minții și sufletului pe măsura jertfei christice și a geniului muzical al lui Haydn. Crucificată pe schele, cu moloz șiroindu-i din crestăturile zidurilor, umilită și batjocorită de aroganța și indolența politicienilor care au încoronat-o cu spinii nevolniciei lor, sala fostului Notre Dame de Sion, unde sălășluiește încă Iasi Staatphilharmonie, nu va putea oferi melomanilor de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sau câmpul cultivat cu cartofi din care ies doar legiuni de viermi, al eroilor lui Céline. Un dezastru epocal, de râsul lumii, "cel mai tragicomic experiment istoric", după definiția, un pic cam prea voioasă a unui tânăr istoric, fiindcă dincolo de schelele care s-au prăbușit cu zgomot, vapoarele care s-au scufundat, etc. cea mai pregnantă trăsătură a acestui experiment a fost uciderea sistematică a cui nu corespundea trăsăturilor cerute. Și cine corespunde de bună voie și în chip natural la
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
tipi: - Și pe mine mă ia cu fierbințeală. În stânga, o vilă în construcție. Zidari înghesuiți pe la geamuri, cu chipuri transfigurate de uimire, de parcă li s-ar fi arătat un miracol. Vreo câțiva stau cu gâturile întinse, mai să cadă de pe schelă. Pe acoperiș, un muncitor întins pe burtă întreabă rupt de curiozitate: - Ce-i, bă, ce-i?! Ce-ați văzut?! Băieții îi răspund cu fluierături admirative. Facem un pas în lateral. Călăuza celor trei tipi - apașii sau comanșii care pășesc aproape
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
TV și alte posturi vă vor satisface această curiozitate în curând. Românii e deștepți Campanie Radu Pavel Gheo Ca și acum patru ani, pe stadionul central a început forfota muncitorilor. Porțile de fotbal au fost scoase. S-a ridicat o schelă metalică. Pe schelă s-au atârnat sforile, sârmele și trapezii. Peste gazon s-a întins o folie de polietilenă groasă. S-a turnat nisipul, întins apoi într-un strat uniform. S-a montat podiumul central, cu tot cu instalația de sunet. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
posturi vă vor satisface această curiozitate în curând. Românii e deștepți Campanie Radu Pavel Gheo Ca și acum patru ani, pe stadionul central a început forfota muncitorilor. Porțile de fotbal au fost scoase. S-a ridicat o schelă metalică. Pe schelă s-au atârnat sforile, sârmele și trapezii. Peste gazon s-a întins o folie de polietilenă groasă. S-a turnat nisipul, întins apoi într-un strat uniform. S-a montat podiumul central, cu tot cu instalația de sunet. În fine, s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
surioară Mâini în zori de zi Întâi s-a ivi, Pe ea s-o jertfim În zid s-o zidim!" Iată-n zori de zi Manea se trezi, Ș-apoi se sui Pe grad de nuiele Și mai sus, pe schele, Și-n câmp se uita, Drumul cerceta. Când, vai! Ce zărea? Cine că venea? Soțioara lui, Floarea câmpului! Ea s-apropia Și îi aducea Prânz de mâncătură, Vin de băutură. Cât el o zărea, Inima-i sărea, În genunchi cădea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
o înturna! Ea mereu venea, Pe drum șovăia Și s-apropia Și amar de ea, Iată c-ajungea! Meșterii cei mari Calfe și zidari, Mult înveselea Dacă o vedea, Iar Manea turba, Mândra-și săruta, În brațe-o lua, Pe schele-o urca, Pe zid o punea Și, glumind, zicea: "Stai, mândruța mea, Nu te speria, Că vrem să glumim Și să te zidim!". Ana se-ncredea Și vesel râdea. Iar Manole ofta Și se apuca Zidul de zidit, Visul de-mplinit
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Ca noi, meșteri mari, Calfe și zidari, Alții nici că sînt Pe acest pământ! Află că noi știm Oricând să zidim Altă mănăstire Pentru pomenire, Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă". Domnu-i asculta Și pe gânduri sta, Apoi poruncea Schelele să strice, Scări să le ridice. Iar pe cei zidari, Zece meșteri mari, Să mi-i părăsească Ca să putrezească Colo pe grindiș, Sus pe coperiș. Meșterii gândeau Și ei își făceau Aripi zburătoare De șindrili ușoare, Apoi le-ntindeau Și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Ivan și-a adus amicul alături de dânsul, numindu-l consilier eparhial. Vajnicului ierarh, care a fost un excelent administrator, i se datorează, ca încoronare a strădaniilor sale, impozanta catedrală ortodoxă din capitala Transilvaniei. Revăd încă înalta clădire albă îmbrățișată de schele și înconjurată de un maidan plin de materiale de construcție, și mai țin minte că și tata - desigur la instigarea socrului său - făcea parte dintr-un comitet ajutător la săvârșirea lucrărilor (strângerea și distribuirea fondurilor particulare). Bunica mea, Lucreția Hontila
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cu vitele la păscut), am început să mă îngrijorez de atmosfera în care îmi voi duce viața dacă voi fi admis la seminar. Dumnezeu m-a înțeles și m-a ajutat însă. Ajuns în curtea seminarului am văzut localul cu schele de jur-împrejur. Părintele-director ne-a explicat că a înștiințat lumea prin ziare că seminarul este în renovare și că examenul de admitere se va da în toamnă. N-a fost să fie. Dar un drum cu atâtea noutăți pentru subsemnatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]