1,604 matches
-
fi trimiși atât rezidenți, cât și agenți. De regulă, o brigadă era pusă în supraveghere de o echipă compusă din doi agenți secreți, trei curieri, trei cercetași și un informator. Aceștia nu se cunoșteau între ei, iar informațiile lor erau schematice, referitor la structura comandamentelor, organizarea și dislocarea unităților pe linia frontului. În zona regimentelor se aflau agenți speciali și agenți semnalizatori, recrutați, în majoritate, dintre locuitorii din zonă care cunoșteau bine regiunea și dispozitivul trupelor române de pe front. Agentul secret
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pentru ca toate detaliile desenului sau modelului să fie evidențiate și publicarea să fie posibilă. (2) În cazul unui desen, reprezentările grafice pot fi însoțite de 3 specimene. ... (3) Nu se admit la înregistrare desene sau modele reprezentate grafic în mod schematic sau de principiu. ... Articolul 12 (1) Cererea de înregistrare și descrierea, prezentate conform art. 10 și redactate în limba română, însoțite de reprezentările grafice ale desenului sau modelului ori, după caz, de specimene, se depun la O.S.I.M. și constituie
LEGE nr. 129 din 29 decembrie 1992 (*republicată*) privind protecţia desenelor şi modelelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108496_a_109825]
-
documentației; f.3) acceptul și condițiile de cooperare cu lucrări sau instalații deținute de alti beneficiari. g) Plan de încadrare în zonă a lucrărilor de investiții propuse, inclusiv a celor conexe și a celor cu care se cooperează, cu indicarea schematica a principalelor localități, căi de comunicație, cursuri de apă, lucrări hidrotehnice existente și a lucrărilor propuse prin documentație (se recomandă scări cuprinse între: 1:50.000 și 1:10.000). ... h) Plan de ansamblu al lucrărilor investiției propuse, cu încadrarea
ORDIN nr. 277 din 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118350_a_119679]
-
legăturile ionice, bărbații sînt anorganici, biserica albă pospai de zăpadă cu bobul de nisip mărgăritarul perlei în lumea subatomică observarea, am coborît pentru Alex, bulgărele rece strîns în mîini, ți-l dau ție, îl duc bunicii! braț de vector răsucit schematic de rectiliniu în veghea lui Roderic K Usher Barbu PO Nădejde Sat clădire dezafectată, biserica vechime în sens antic, rizibil, se confundă cu recentul, Mihăileni în geografie contactul cu depresiunea, la CFR rambleul de coastă, șoimul zvîcnit din brazde se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ultim sens herderian, al națiunii ca expresie a unicității ireductibile a unei culturi posedată de un Volkgeist, a fost diseminat în spațiul central și sud-est european, generând frecventele forme de naționalisme particulariste bazate pe ideile purității etnice și omogenității cultural-lingvistice. Schematic, "tiparul zigzagat al schimbării semantice" (Greenfeld, 1992, p. 5) poate fi reprezentat grafic astfel: Figura 1. Permutațiile semantice ale conceptului de "națiune" Sursa: adaptare după L. Greenfeld (1992, p. 9) Primele două încarnări semantice ale conceptului de "națiune" (I: "comunitate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unionist. Germenii ideii naționale, după ce au încolțit în gândirea Școlii Ardelene, se prelungesc rizomatic pentru a rodi în principatele dunărene, ale căror intelighenții vor prelua sarcina devenirii naționale a românimii. Răzuind toate elementele de detaliu pentru a ajunge la scheletul schematic, geneza conștiinței naționale din mult mai difuza conștiință de neam, urmată de precizarea sa graduală în matricea social politică și istorică a Transilvaniei secolului al XVIII-lea, ar putea arăta ca în figura de mai jos. Figura 2. Geneza și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
colective pe care dorește să o promoveze. Cartografiind diferitele trasee istorice care au dus către modernitate, L. Greenfeld (1992) identifică trei tipuri-ideale de naționalism, care se configurează în spațiul ideologic definit de axa verticală individualism-colectivism și de axa orizontală civic-etnic. Schematic, cele trei formule clasice ale naționalismului se prezintă în felul următor: Tabel 2. Tipologia naționalismelor Civic Etnic Individualist-libertarian tipul I Colectivist-autoritarian tipul II tipul III Sursa: L. Greenfeld (1992, p. 11) Tipul I, naționalismul individualist-libertarian de factură civică, și-a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
euristic de descifrare hermeneutică a sensului ascuns în destinul istoric românesc, însă apele naționalismului purtate de curenții independenței și unității naționale sunt înlocuite de mareele europenismului. Jaloanele simbolice sunt date acum de cotiturile istoriei naționale înspre și dinspre Europa. Iată, schematic, cum se prezintă această istorie sinuoasă a intrărilor și ieșirilor europene ale românilor (Bozgan et al., 2003, pp. 3-4). Prima noastră europenizare" s-a produs odată cu primirea "Sigiliului Romei". Cucerirea romană a Daciei, urmată de romanizarea și integrarea lumii dacice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ceva" (etwas als etwas) / 252 3.3.3.3. Operatorul intențional "ca" (als); adevăr și constituire "fenomenală" dinamică și parțială a Dasein-ului / 255 3.3.3.4. Fenomenul intențional "enunț" (Aussage); adevărul și constituirea "fenomenologică" a Dasein-ului ca întreg. Re-constituirea schematică a reducției la timp și adevăr din analitica existențială / 258 3.4. Încheiere la Prima Secțiune: Sensuri "finale" ale analiticii și dialecticii / 263 SECȚIUNEA a II-a. REDUCȚIA JUDICATIVĂ APLICATĂ ASUPRA DICTATURII JUDICATIVULUI Capitolul 4. Reducția "temporală" a elementelor judicativului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care putem privi cu mai multă șansă comprehensivă non-judicativul însuși; fiindcă acesta trebuie considerat și prin sine, nu doar prin judicativ; altfel spus, trebuie spart orizontul care ne desparte de el, pentru a-i cuprinde relieful măcar cu o intenție schematică. Această operație nu ne este însă permisă în chip "natural", dată fiind tradiția copleșitoare a dictaturii judicativului. Există însă în istoria filosofiei, așa cum am afirmat mai devreme, chiar o anume tradiție a reacției non-judicative față de ceea ce am numit fenomenul dictaturii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
între funcție și concept are semnificația pe care am semnalat-o mai devreme, relevantă și pentru discursul de față. Acesta este motivul pentru care am socotit că este binevenită această scurtă luare la cunoștință asupra câtorva idei ale lui Frege. Schematic, teoria fregeană a funcției se constituie din următoarele idei: a) funcția este o parte a expresiei matematice; cealaltă parte este "semnul argumentului"; b) argumentul, prin urmare, nu face parte din funcție; el este "un întreg încheiat în sine"; c) funcția
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în ambele premise; trebuie să existe măcar o premisă afirmativă; trebuie să existe măcar o premisă universală; trebuie ca S și P să apară în concluzie chiar cu partea cu care apar și în premise. Acestea sunt, formulate cât mai schematic, câteva dintre regulile de bază ale construcției silogismului în ipostaza sa de mod silogistic valid (corect). Odată respectate toate aceste reguli, putem avea o condiție necesară pentru necesitatea concluziei. Pentru adevărul acesteia, mai trebuie să se adauge și o condiție
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este, totodată, garantul posibilității fenomenului ca sinteză în conștiința cunoscătoare, constituind forma a priori a oricărui fenomen și determinarea acestuia prin schemele imaginației, acestea nefiind altceva decât "determinări de timp a priori după reguli".114 Timpul, prin urmare, întemeiază sinteza schematică a imaginației transcendentale și o deschide concomitent către obiectul dat în sensibilitate și către unitatea sintetică corespunzătoare categoriei. Dar, așa cum s-a mai spus, nimic din toate acestea nu ar fi posibile în absența apercepției originare, a lui "eu gândesc
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al funcției sale sintetice și al produsului acesteia ca ipostază a cunoștinței. Astfel, sensibilitatea (ca facultate) are alături funcția sintezei intuitive prin spațiul și timpul a priori și intuiția (unui obiect, ca fenomen); imaginația (ca facultate) are alături funcția sintezei schematice și schema ca atare; iar intelectul, funcția sintezei categoriale și categoria propriu-zisă. Ce funcție și ce ipostază a cunoștinței îi corespunde apercepției originare, lui "eu gândesc"? Neîndoielnic, funcția este aceea a unității sintetice recunoscută în judecata sintetică a priori. Iar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
doar într-un sens operațional, stabilește, totuși, două direcții în constituirea fenomenală: a) una este a "existenței" și merge de la obiectul empiric, constituit fenomenal ca "această existență" (existența nu poate fi decât fenomenală, potrivit lui Kant, nu noumenală), către existența sa schematică, care îi întărește existența empirică (propriu-zis obiectuală), ajungând la existența sa ca element (parte) a naturii, ca o existență determinată, adică la un fenomen propriu-zis, care a trecut prin toate fazele constituirii sale; b) cea de-a doua direcție este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
existență determinată, adică la un fenomen propriu-zis, care a trecut prin toate fazele constituirii sale; b) cea de-a doua direcție este a posibilității și merge de la natură, în care un anumit "obiect" este dat ca existență posibilă, către condiția schematică a existenței sale, ceea ce îl exprimă ca fiind cu o mai mare posibilitate, ajungând la determinarea sa empirică, prin care posibilitatea sa trece în existența sa efectivă, fără a se nărui vreo condiție a posibilității sale. Acest sens operațional al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
află, cu rost constitutiv, în fiecare ipostază fenomenală. El este, de fapt, ca atare, obiectul empiric, în măsura în care acesta nu poate fi decât în timp; deși el nu este "acest obiect empiric". Este, apoi, obiectul în existența empirică determinată mai general, schematic, în felul acesta obiectul căpătând accent temporal (fiind, altfel spus, și mai mult timp decât în faza anterioară; fiind mai mult timp în sensul că era timp, iar o desăvârșire a condiției sale înseamnă, desigur, un spor al corespondenței dintre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însăși constituirea sa intențional-factică, sau devine timp datorită operatorului "ca" în funcția sa de timporizare prin care se constituie însuși locul-de-deschidere al Dasein-ului? 3.3.3.4. Fenomenul intențional "enunț" (Aussage); adevărul și constituirea "fenomenologică" a Dasein-ului ca întreg. Re-constituirea schematică a reducției la timp și adevăr din analitica existențială Modalitatea în care sunt constituite cele două "ca"-uri, factic și apofantic, ne-a apărut deja. Dar cum este păstrată diferența lor? Cum este aceasta așezată într-o unitate, în așa
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
funcționar bisericesc, a cărui suficiență, al cărui „sedentarism“ spiritual pot fi exasperante pentru Dum nezeu însuși (cf. Isaia, 1, 11-15). La celălalt pol se situează cei care nu cred că cred, pentru că au despre credință o imagine în același timp schematică și sofisticată. Schematică, atunci când o confundă cu obediența formală, cu stricta „execuție“ a canoanelor. Sofisticată, atunci când o plasează pe un cer intangibil și solemn, când nu concep faptul de a crede decât ca pe o stare de „răpire“ perpetuă, de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cărui suficiență, al cărui „sedentarism“ spiritual pot fi exasperante pentru Dum nezeu însuși (cf. Isaia, 1, 11-15). La celălalt pol se situează cei care nu cred că cred, pentru că au despre credință o imagine în același timp schematică și sofisticată. Schematică, atunci când o confundă cu obediența formală, cu stricta „execuție“ a canoanelor. Sofisticată, atunci când o plasează pe un cer intangibil și solemn, când nu concep faptul de a crede decât ca pe o stare de „răpire“ perpetuă, de beatitudine fără breșă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mea aplicarea unei educații non-sexiste copiilor mei. Este mai degrabă o atitudine relaxată pe care o am și care vine chiar din convingerea mea că discriminarea de gen este mai mult o sintagmă decât o realitate. Ca să rezum până și schematic, valorile pe care încerc să le transmit copiilor mei - valori care nu au legătură cu genul chiar deloc - sunt: excelența/profesionalismul (caută să faci cât de bine poți ceea ce faci) și libertatea responsabilă (alege-ți drumul pe care îl vrei
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
socio-cultural foarte variabil al acestor podgorii diferite, structurile politice diverse (state foarte centralizate, state federale sau marcate de particularități regionale) au generat raporturi variate între viticultori și putere. Au rezultat de aici legislații cu greu compatibile, care opun, la modul schematic, podgoriile "integrate" (Franța, Portugalia) și podgoriile de "liberă concurență" (Italia, Germania, Spania). Către 1960, în Europa, chestiuni precum cunoașterea producției, controlul pieței și al prețurilor, protecția denumirilor, controlul calității și represiunea fraudelor 109 erau controlate de niște legislații foarte diferite
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cerebrale ischemice. Eșecurile diagnostice se datorează aspectelor izodense rămase necunoscute chiar și după injectarea substanței de contrast. (195) Ischemia cerebrală Aspectul tomografic al infarctului cerebral variază în funcție de data la care a fost investigat pacientul și se pot distinge în mod schematic trei faze: (205) În primele 24-48 de ore de la debutul unui infarct cerebral, imaginea CT poate fi normală, încât examinarea CT va elimina eventuala existență a unui hematom intracerebral primar, dar nu va exclude diagnosticul de infarct cerebral. „Priza de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
argint. În mina Grasberg lucrează peste 15.000 de muncitori și aceasta ascunde, după estimările specialiștilor, cele mai mari zăcăminte de aur de pe Terra; - navetele spațiale ”Voyager” lansate de americani, au dus cu ele inscripționate În plăci de aur mesajul schematic al omenirii și al Globului. Despre ARGINT - În antichitate, indienii aveau o metodă proprie de a obține apă pură, dezinfectată, prin scufundarea unei bucăți de argint Încins la foc În vasul cu apă; - Egiptenii purtau Întotdeauna la ei o plăcuță
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
fel și reluarea unor teme și preocupări constante, legate mai cu seamă de mereu reluata evaluare a experienței creștine, a scopurilor și mijloacelor acesteia. Acest fapt a stat la originea multor confuzii interpretative ce vizau spiritualitatea bizantină. Putem, la modul schematic, să identificăm în ce constau diferențele în maniera de filosofare pe parcursul îndelungatei existențe a Imperiului Bizantin. Pentru a accentua schimbările survenite, vom face referință la un moment de început și la unul ce ține de culmile culturii bizantine, Renașterea ce
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]