88,416 matches
-
lor cu un cortegiu îmbătător de detalii minunate. La Tolstoi, omul este cu atât mai mult el însuși, este cu atât mai individual, cu cât are forța, fantezia, inteligența de a se transforma. În schimb, cei pe care-i văd schimbându-și atitudinea față de Lenin, de Europa etc. se dezvăluie în non-individualitatea lor. Această schimbare nu este nici creația, nici invenția lor, nici capriciu, nici surpriză, nici reflecție, nici nebunie; este fără poezie, nu este decât o ajustare foarte prozaică la
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
fără poezie, nu este decât o ajustare foarte prozaică la spiritul schimbător al Istoriei. De aceea nici nu observă măcar. La urma urmei, ei rămân mereu aceiași: mereu în adevăr, gândind mereu ceea ce în mediul lor trebuie gândit; ei se schimbă nu pentru a se apropia de o esență a eului lor, ci pentru a se confunda cu ceilalți, schimbarea le permite să rămână neschimbați. Pot să mă exprim și altfel: își schimbă ideile în funcție de tribunalul invizibil care, el însuși, este
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
ceea ce în mediul lor trebuie gândit; ei se schimbă nu pentru a se apropia de o esență a eului lor, ci pentru a se confunda cu ceilalți, schimbarea le permite să rămână neschimbați. Pot să mă exprim și altfel: își schimbă ideile în funcție de tribunalul invizibil care, el însuși, este pe punctul de a-și schimba ideile; schimbarea lor nu este decât un pariu angajat cu ceea ce tribunalul va proclama mâine ca adevăr. Mâ gândesc la tinerețea mea trăită în Cehoslovacia. Ieșiți
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
de o esență a eului lor, ci pentru a se confunda cu ceilalți, schimbarea le permite să rămână neschimbați. Pot să mă exprim și altfel: își schimbă ideile în funcție de tribunalul invizibil care, el însuși, este pe punctul de a-și schimba ideile; schimbarea lor nu este decât un pariu angajat cu ceea ce tribunalul va proclama mâine ca adevăr. Mâ gândesc la tinerețea mea trăită în Cehoslovacia. Ieșiți de sub primul farmec al comunismului, noi am resimțit fiecare mic pas contra doctrinei oficiale
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
limbaj criptic, reprezintă vocația euristică. Ca și în cazul Psaltirii în versuri, analiza Istoriei... (cea mai substanțială din carte) reia ideile din Expresivitatea involuntară, indeterminarea și indecizia stilistică a operei fiind astăzi punctele de maxim interes: "Limbajul a vrut să schimbe codul fără să reușească în intregime (...) Formulând hermetic, dovedind din mers, ca pentru a-și testa abilitatea și în acest domeniu gingaș, că poate să versifice, să muzicalizeze tot ceea ce vrea să comunice, a violat - fără s-o știe - principiul
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
în mod curios pe benzinari" (Adevărul 3287, 9.01.2001). De altfel, productivitatea cu totul remarcabilă a sufixului -ar era deja descrisă de Iorgu Iordan, în Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor" (1943); lucrurile nu par să se fi schimbat prea mult de atunci. Iordan culegea din presa vremii zeci de cuvinte, printre care bodegar, cămeșar, fructar, ghetar, hăinar, parfumar, macaronar, pașaportar, șperțar etc.: unele ieșite din uz, altele neimpuse în circulație, altele devenite între timp curente și banale. Revenind
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
nimic de-a face cu spiritul vechiului regim, vorba îi trădează, așa cum pe apostolul Petru, în momentul de slăbiciune când s-a lepădat de Cristos, l-a trădat exprimarea creștină. Declarațiile în sensul democrației rămân vorbe goale atâta vreme cât nu se schimbă mentalitatea. Cu atât mai surprinzător este faptul că și în Germania, adică în țara unde virtuțile sistemului european al libertății și inițiativei personale prin contrast cu regimul despotismului socialist se văd cu ochiul liber, mai există nostalgici în vechiul RDG
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
face politică (!!!)" O fi, dar experiența mea de Stan Pățitu' mă îndrituiește la o atitudine mai echilibrată, ba chiar sceptică. De cinism însă nu sunt capabilă. C. P.: Cât de ușor/dificil este dialogul Ninei Cassian cu propria cultură? A schimbat exilul natura acestui dialog? Cum s-a întâmplat "reîncarnarea" în limba engleză și cât de înțelegătoare a fost limba română față de această schimbare? N. C.: Nu m-am despărțit nici pentru o clipă de cultura mea, de identitatea mea care
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
a fost o provincie de mare importanță pentru Bizanț iar împăratul Justinian a fortificat în secolul al VI-lea cetatea Halkida spre a o proteja de barbari. Istoria medievală a insulei reține cucerirea la 1470 de către turci, care i-au schimbat numele în Ebriboz (de la strâmtoarea/canalul Evripos). Evia a rămas sub domnie turcească - datorită importanței strategice a insulei - până în 1830, perioadă sângeroasă, zguduită de revolte și încercări periodice de eliberare, cum a fost revoluția din 1821. Satele de pescari din
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
ne varietur. Autoritatea lor, atunci cînd se manifestă la acest mod înghețat, anistoric, riscă a fi exclusiv formală: "Ce au spus ei cîndva continuă să fie luat drept literă de lege, judecată definitivă, atotvalabilă, deși, între timp, s-au mai schimbat și reperele culturale, și gusturile, și tehnicile de analiză". Din care motiv criticul disjunge o "actualitate" de gradul unu, "pur literală", a venerației mecanice care presupune o aprobare sută la sută a aserțiunilor izvorîte din pana maeștrilor, și o "actualitate
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
îmi amintesc că pînă în 4 martie 77 nu m-au deranajt cutremurele și că îmi venea să rîd de reacțiile părinților mei, care au prins cutremurul din '40. Ori de cîte ori se mișca puțin lustra în tavan se schimbau la față și se întrebau panicați: "L-ai simțit ?" Ultimul cutremur de pe vremea lui Ceaușescu, cel din '86, i-a scos pe bucureșteni în stradă. În noaptea aceea a fost o uriașă viermuială pe străzi, deși nu s-a stins
Teste de sensibilitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12343_a_13668]
-
identitate incertă, în logica sistemelor fuzzy. Roman non-fictiv, jurnal camuflat, eseu, studiu de politologie și/sau istorie, nici una dintre aceste etichete nu ar fi greșită pentru această carte de izbitoare actualitate în care contururile se întrepătrund în permanență, planurile se schimbă continuu precum imaginile de pe screensaver-ele computerului, culorile se amestecă fără încetare, fiecare scenă, coerentă în sine, este repede abandonată precum programele televiziunii prin cablu în momentul în care mînuiești telecomanda și nu te-ai decis încă pe ce program să
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
o infimă parte din personajele acestui "roman"), viii și morții, manifestările antiglobalizare și războiul împotriva terorismului, bunele și mai puțin bunele, relele și mai puțin relele. Peste toate subiectele și persoanele din carte autorul trece cu viteza cu care se schimbă subiectele la știrile de seară. Ceea ce rămîne este o violentă impresie de autenticitate, o imagine excelent condensată a lumii de azi și o intresantă (în bună măsură discutabilă, dar tocmai de aceea foarte captivantă) privire asupra devenirii civilizației umane. De
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
un pat de frunze, dând apoi naștere neînfricaților înaintași ai poporului român... De remarcat că, în baza aceluiași principiu al zidirii, ceva mai târziu, Manole a construit Mînăstirea Argeșului, iar Bolintineanu, revenindu-și dintr-o stare de beatitudine lirică a schimbat doar în ultima clipă cuvântul "tată" din cunoscutul vers "De ești tu acela nu-ți sunt mamă eu"... 3. Apropo de fotbal, un reporter de la "Național Tv", căzut în transă mahalagist-lingvistică, zice în timpul transmisiei unui meci: -Pasa l-a prins
Semantica dadaisto- cubistă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12364_a_13689]
-
căreia i-a fost consubstanțială. Altfel spus e o atitudine vecină cu "răzvrătirea" argheziană, o căutare a unor "cuvinte potrivite", care să justifice "numele adunat pe-o carte", ca un mod de a ieși pe cont propriu din colectivitatea uniformizatoare, schimbînd "acum, întîia oară/ Sapa-n condei și brazda-n călimară". "Povestitorul popular" face eforturi diferențiale remarcabile și încununate de succes pentru a fi omologat drept "cetățean (și încă unul de prim rang) al republicii literelor". Ajunge prietenul lui Eminescu, practică
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
despre cearta postmodernismului cu modernismul, despre recursul la imagine ca îndeplinire a promisiunii de reprezentare de la care literatura a abdicat. De acum, fiecare domeniu de reprezentare va fi legitimat prin propriile coduri, strategii și politici. Ierarhia nu dispare, ea își schimbă doar criteriile: literatura, de pildă, este literatură numai dacă se ocupă cu experiența literală, dacă nu se mai pretinde o "oglindă plimbată de-a lungul unui drum". Poezia este cea care-i conferă noii literaturi identitatea, poezia care debordează granițele
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
ca să nu mă sperii/ când vine timpul" (Arta de a muri) - "M-am gândit la ea relativ des/ și la vârste diferite/ fără spaimă, fără mândrie/ fără rușine,/ nici eroism, nici păcat." (Sămânță). Și în relația sentimentală ceva s-a schimbat. Iată începutul splendidului poem Cuplu, de data aceasta din volumul Octombrie, noiembrie, decembrie (1972): "Unii te văd numai pe tine,/ alții mă văd numai pe mine,/ ne suprapunem atât de perfect/ încât nimeni nu ne poate zări deodată/ și nimeni
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
un nume "dușmănos", Vodă. Săltat noaptea de acasă, în absența restului familiei plecate din oraș, profesorul Vodă e trimis, după o călătorie de trei zile și trei nopți cu trenul, într-o colonie de muncă. Acolo e nevoit să-și schimbe profesia și chiar și supărătorul, "dușmănosul" nume, ceea ce îl face să simtă că "alunecă ireparabil din propria lui viață". Revine după mulți ani acasă, dar ai lui toți muriseră. Moare și el cu trupul zdrobit în căderea de pe acoperișul unei
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
se apropia din nou, după câțiva ani buni în care n-au prea păstrat legătura și s-au văzut foarte rar. Dacă există o morală în această carte, atunci despre asta trebuie să fie vorba: viața și ei s-au schimbat, dar poezia a rămas aceeași: "Ne vedem rar, prin vitrinele librăriilor, când ne mai apare poza pe vreo carte." (L.V.). "Viețile noastre s-au așezat. Ne-am găsit fiecare un loc al lui în Oraș, suntem tot mai buni amici
Vieți și poee în oglindă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12347_a_13672]
-
din ediția apărută în 1959. Iată numai câteva din cele mai importante modificări de care d-na Domnica Theodorescu (alias Mitzura Arghezi) nu vrea să țină seama: 1. în ediția din 1959, titlul poeziei Cântec de adormit Mitzura a fost schimbat în Cântec de adormit Mitzura când era mică, pentru că în aceeași ediție acest titlu avea un "pandant": Cântec de cununie pentru Mitzura când s-a făcut mare. în ediția din 1998, acest titlu "pandant" nemaiexistând, precizarea "când era mică" nu
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
4. în Blesteme versurile 34 și 35, în loc de : "Gâtlejul, de sete/ Să cate scuipat să se-mbete", se citesc, în noua lor "varietate": "Gâtlejul, fierbinte de sete/ Să cate scuipat să se-mbete". 5. în Despărțire, versul 5 a fost schimbat, și în loc de: "poate mai bate încă momentul de atunci", se citește: "Poate mai bate încă secunda de atunci". Și-i mai aud și-acum vocea spunându-mi: "Să schimbăm momentul. Momentele sînt prea mari pentru sentimente. Și de obicei momentele
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
scuipat să se-mbete". 5. în Despărțire, versul 5 a fost schimbat, și în loc de: "poate mai bate încă momentul de atunci", se citește: "Poate mai bate încă secunda de atunci". Și-i mai aud și-acum vocea spunându-mi: "Să schimbăm momentul. Momentele sînt prea mari pentru sentimente. Și de obicei momentele sînt istorice. S, zicem secunda". Și așa a rămas... 6. O altă mare modificare a făcut Tudor Arghezi în poezia Rugă de seară. A suprimat ultimele trei versuri din
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
ilustrul său părinte. Iată trei modificări din Fabula: a) în ediția din 1959, versul 30 se citește: "Că te vezi, după poreclă, în Esop ca-ntr-o oglindă". "Târâirea" sunetului o ("o oglindă") l-a făcut pe Tudor Arghezi să schimbe versul: "Că te vezi, după poreclă, în Esop, ca în oglindă"; b) versul 39 se citește, în ediția din 1959: El ajunse-o marfă vie și din târg în târg, vândut", dar în Scrieri și în Versuri (1966): El ajunse
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
multe pagini în acest număr decît cea națională. Dintre multele cărți de peste ocean lansate recent în traducere franceză, ne-a atras atenția una semnată de Bruce Benderson și apărută la Ed. Rivage sub titlul comercial Autobiografie erotică. Obiceiul de a schimba titlurile de cărți și filme din rațiuni de marketing nu mi se pare corect. De fapt, aflăm din recenzie, romanul se intitulează în original The Romanian. Românul despre care e vorba se numește Romulus ("comme dans un fantasme", scrie recenzentul
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
deosebirea că în prima variantă permite confruntarea ipotezelor individuale cu niște rezultate "standard", pe cînd în a doua oferă o metodă de "înaintare"așa-zicînd etalon, fără de care există riscul opririi în dreptul unor praguri comode. De rostul comentariilor avizate dă seama, schimbînd ce e de schimbat, îndemnul ambiguu din Le Figaro, "chassez quelques idées reçues...": pentru unii cititori, recursul la critică e fuga după certitudinile de-a gata, pentru alții e tocmai fuga de ele. Cartea lui Lucian Raicu, reeditată de curînd
O ușă mereu întredeschisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12401_a_13726]