999 matches
-
într-un proces de distrugere a feudalității. Pe de altă parte, în Răsărit, autoritatea imperială se păstrează intactă, consolidîndu-se chiar, pe baza noii legitimități pe care i-o conferă creștinismul, cît și prin continuitatea culturii, prin dezvoltarea producției și comerțului. Schisma religioasă A doua ruptură, cea religioasă, generată de sciziunile reciproce ale creștinismului ortodox oriental și ale celui roman occidental, va adînci și mai mult separarea celor două teritorii, de data aceasta cu consecința unui recul al spațiului bizantin și ortodox
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
A doua ruptură, cea religioasă, generată de sciziunile reciproce ale creștinismului ortodox oriental și ale celui roman occidental, va adînci și mai mult separarea celor două teritorii, de data aceasta cu consecința unui recul al spațiului bizantin și ortodox. Marea Schismă se anunțase deja sub forma diverselor pretexte teologice încă din secolul al IV-lea. Confirmarea deplină va veni în secolul al VII-lea cînd papa se sustrage tutelei Basileului împăratul Constantinopolului nemaire-cunoscîndu-i autoritatea și, în cele din urmă, încoronînd un
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
al IV-lea. Confirmarea deplină va veni în secolul al VII-lea cînd papa se sustrage tutelei Basileului împăratul Constantinopolului nemaire-cunoscîndu-i autoritatea și, în cele din urmă, încoronînd un împărat rival în Apus, pe Carol cel Mare. Va urma apoi schisma religioasă din 863-867 ce se va desăvîrși în 1054, cînd separarea definitivă a bisericii bizantine de cea a Romei va fi pronunțată, în mod oficial, de către Michel Cérulaire. Această separare religioasă se produce în contextul în care puterea Imperiului de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
purta în mod necesar marca acestor antecedente contrastive, în Vest circumscrise unui principiu de consimțire voluntară relativă, iar în Est în cel al supunerii față de autorități. Enigma Europei Centrale În contextul acestei topografii dualiste generate de divizarea Imperiului Roman, de schisma ortodoxă și catolică, și de cea de-a doua iobăgie, spațiul Europei Centrale se identifică cu greu. Pe deasupra, expansiunea turcă asupra unei părți a Europei îngreuiază și mai mult lucrurile. În primele trei sferturi ale secolului al XVII-lea, turcii
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de generații; important e procesul social, mental și politic pe care l-a declanșat în rîndul spaniolilor pe baza unei ideologii cu multiple fațete. În acest context, Spania încetează să mai apară ca o identitate vagă, uitată, dezmembrată, pe deasupra, de schisme religioase și de anarhie și se transformă treptat, în conștiința locuitorilor ei, într-o țară în indiviziune, ilegitim sustrasă de către necredincioși. Mai mult, chiar dacă porțiunea liberă a acestei țări se reducea doar la cîteva colțuri muntoase, Spania se simțea unitară
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
acela în care sta-tul-națiune poate ceda locul națiunilor-state, în cadrul cărora aparatul de guvernare să nu mai fie perceput într-un mod pasional.434 Tabla de materii Națiuni și naționalisme Introducere 1 Cele trei Europe Imperiul în Est, feudalitatea în Vest Schisma religioasă Conservatorii otomani și ruși Evoluția Europei de Vest Neoiobăgia orientală Enigma Europei Centrale 2 De la națiunile medievale la țările protestante 53 Identități fără teritoriu Arhetipul spaniol Națiunile medievale De la jacquerii la revoltele civile Religiile naționale protestante 3 Naționalizarea societăților
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
din țara noastră. Carol Auner a efectuat numeroase cercetări referitoare la istoria Bisericii Catolice din România, mai ales în perioada în care a ocupat funcția de vicerector. Primul său studiu (care era o replică la o polemică privitoare la "originea schismei între români") a apărut în 1902, în revista Unirea de la Blaj492,. Auner a fost cel care a scris una dintre cele mai controversate lucrări din istoriografia catolică românească, editată la Budapesta în 1908, în condiții neclare și astăzi 493. Folosind
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
scop "îndrumarea religioasă și culturală a poporului"636. Aceste publicații aveau un caracter propagandistic 637, fiecare în favoarea confesiunii de care aparținea. Sentinela catolică a tratat încă din primele numere probleme diverse și dificile precum: Este învoit divorțul?", Chestiunea Concordatului, "Istoria schismei cele mari de la 1054" și altele. În 1925, prețul unui abonament pe un an era de 20 de lei, iar un număr costa 2 lei. Redacția și administrația se aflau pe strada Ștefan cel Mare din Iași, iar redactor era
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
p. 31. 134 Unele guverne liberale au reacționat virulent față de această declarație, expulzând episcopi (Elveția), interzicând publicarea decretelor conciliare (statele germanice și Portugalia) sau protestând formal (Austria, Anglia). Ba chiar unii profesori și intelectuali catolici germani au reacționat printr-o schismă, considerând că dogma era o revoluție în sânul Bisericii, iar ei erau reprezentanții Bisericii tradiționale. Astfel, au creat grupul așa-numiților catolici- vechi (cu un episcop ales în Olanda de către janseiștii schismatici), care vor adopta pozitii radicale, extrem de reformiste (M.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prima lor expansiune și cucerire a Imperiului Persan sasanid, puseseră ochii pe Bizanțul bogat, plin de fast și la răscruce de drumuri comerciale, de aceea l-au asediat pe mare în mai multe rânduri. La acestea se adaugă și Marea Schismă Creștină din 1054 când Biserica de Apus se desprinde, devenind activ adversară Bisericii de Răsărit, încât la 1204, Papa Inocențiu al III-lea ordonă Cruciadei a IV-a franco-venețiană, să se abată din drumul eliberării Sfântului Mormânt, să ocupe Bizanțul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a) Ludovic de Anjou b) Carol Robert de Anjou c) Andrei II d) Andrei III 3) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Conflictul dintre biserică și puterea laică în apusul Europei s- a numit: a) cruciadă b) schismă c) luptă pentru investitură d) răscoală 4) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Mircea cel Bătrân și- a asociat la domnie încă din timpul vieții pe fiul său : a) Mihail b) Dan I c) Vladislav d) Lațcu
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
și o nouă Europă se năștea. Nu Încăpea Îndoială. Dar, odată cu apusul vechii ordini, multe dintre vechile premise urmau să fie puse sub semnul Întrebării. Ceea ce păruse cândva permanent și oarecum inevitabil urma să capete un aer trecător. Războiul Rece, schisma dintre Est și Vest, Întrecerea dintre „comunism” și „capitalism”, poveștile separate și necomunicante ale Occidentului prosper și statelor-satelit din blocul sovietic - toate acestea nu mai puteau fi Înțelese ca un produs al necesității ideologice sau al vieții politice, cu logica
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În aceste condiții - și chiar fusese la Szklarska Porêba, unde Partidului Iugoslav i s-a dat partitura-cheie. Un lucru e sigur: francezii, italienii și ceilalți delegați nu le-au iertat niciodată iugoslavilor aerul condescendent de intangibilitate de la Szklarska Porêba: după schisma sovieto-iugoslavă, comuniștii de pretutindeni au condamnat prompt „devierea titoistă” și nu au avut nevoie de un imbold sovietic pentru a-i acoperi de dispreț și calomnii pe camarazii balcanici căzuți În dizgrație. Dezacordul dintre Tito și Stalin a fost făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
comunismului, dar nici nu reprezentau un pericol pentru puterea sovietică - nu Întâmplător ambele revolte, din Plzeò și Berlin, au avut loc după moartea lui Stalin. În timpul lui Stalin, amenințarea reală venea de la Însuși aparatul comunist. Aceasta era adevărata semnificație a schismei iugoslave, iar Stalin a revenit la vechile metode, actualizate și adaptate circumstanțelor, ca răspuns la „titoism”. Între 1948 și 1954, lumea comunistă a cunoscut un al doilea val de arestări și procese-spectacol cu semnificație politică. Precedentul istoric al epurărilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
intelectual al „muncitorismului” era Jean-Paul Sartre, care nu a intrat niciodată În Partidul Comunist Francez), el a avut consecințe reale mai ales În Europa de Est. Studenți, profesori, scriitori și artiști din Marea Britanie, Franța, Germania au dat năvală În Iugoslavia (cea dinaintea schismei) să participe cu sudoarea frunții la reconstrucția căilor ferate. În august 1947, Italo Calvino scria cu entuziasm despre tinerii italieni care făceau voluntariat În Cehoslovacia. Ideea fascinantă a unui nou Început, adularea unei comunități muncitorești mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Italia sau Grupul Istoricilor din Partidul Comunist la Londra, să li se permită vreo derivă 8. Din acest motiv, afinitățile intelighenției pariziene constituie radiografia diferențelor de credință și opinie În Europa Războiului Rece. La Paris mai mult decât oriunde, schismele intelectuale trasau conturul celor politice, acasă și În străinătate. Procesele-spectacol din estul Europei au fost dezbătute la Paris cu o intensitate aparte pentru că multe dintre victimele comuniste trăiseră și munciseră În Franța. László Rajk fusese internat În Franța după războiul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fidelă a textelor marxiste originale 10. Dar cele mai multe mișcări, cercuri, societăți și cluburi socialiste de la sfârșitul secolului al XIX-lea fuseseră absorbite de marile partide socialiste și muncitorești coagulate Între 1900 și 1910. Disputele marxiste moderne Își au originea În schisma leninistă care a urmat. Luptele facționale din primii ani ai Uniunii Sovietice au creat erezia marxistă cea mai durabilă, cea a lui Troțki și a discipolilor săi. La un sfert de secol după ce Troțki a fost ucis În Mexic de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
baptiști - o formă de disidență culturală care se bucurase de o anumită libertate după căderea lui Stalin. Însă Hrușciov, dacă nu și colegii lui, era constant imprevizibil. Al XX-lea Congres al PCUS, ținut În octombrie 1961, a revelat amploarea schismei dintre URSS și China (În luna următoare, sovieticii și-au Închis ambasada din Albania, locum european al Beijingului), iar În competiția pentru influență globală, Moscova a demarat o campanie de imagine pentru mulțimea confuză și volatilă a adepților de peste hotare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au făcut minuni. din cauza celui de-al doilea șoc al petrolului, balanța de plăți a țării s-a Înrăutățit constant; multe firme mici au dat faliment, iar șomajul și inflația au crescut În tandem, provocând un val de greve și schisme amare În interiorul sindicatelor de stânga și al Partidului Comunist, care nu voiau să poarte vina pentru costurile sociale ale tranziției spre democrație. Dar fără pacte, aceste fracturi și consecințele lor sociale ar fi fost, cu siguranță, și mai severe. În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a atins concentrarea maximă nu În cea mai mare țară europeană, ci În una dintre cele mai mici. Belgia, de mărimea țării Galilor și Întrecută ca densitate a populației doar de Olanda Învecinată, era un stat occidental care amintea, prin schismele sale interne, de tendințele contemporane din Estul comunist. Povestea Belgiei ar putea așadar să explice de ce, după ce valul de separatism de la sfârșitul secolului XX s-a retras, statele din vestul Europei au rămas intacte. În anii ’90, văile și orașele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
172; reparații cerute Germaniei 162-163; reparații cerute României 163; reparații cerute Ungariei 162-163; repatrierile 42; represiunea reformelor de la Praga 408; republicile baltice 589; revoluția ungară 291-295, 295-299; rolul În Înfrângerea lui Hitler 63; samizdat 392; schimbarea În politica externă 550-552; schisma cu Iugoslavia 142-143; sionism - vezi ajutor sovietic pentru sionism; stagnare economică 530-535; state declarate independente față de Î 600; state-satelit 552, 554-575, 589-601; supunerea garantată a vecinilor 162-163; țapi ispășitori 181-182; tiranie și teroare 169-170; Tito, incomod 140; transformările (din 1990
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
27, Samuil Micu, datorită apartenenței sale confesionale, poate fi "bun român", dar niciodată "român" pur și simplu. Trădarea elitelor ecleziale s-a repercutat negativ asupra unității românilor ardeleni, până atunci organizați în propria lor biserică națională (ortodoxă), ducând la o schismă a românității: "Un alt rău a ieșit acum din această unire cu Papa: desbinarea Românilor în două tabere: uniți și neuniți, care avea să aducă vrajbă și neînțelegeri între dânșii" (Constantinescu, 1928, p. 235). Condamnarea unirii cu Roma, în ciuda faptului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
români" (p. 21). Chiar și manualul lui S. Mitu el al (1999), acuzat de către detractorii lui că atentează la identitatea națională, include creștinismul ca structură identitară centrală a românității: "pe lângă originea latină, identitatea românească cuprinde și componenta creștină. [După Marea Schismă din 1054] românii vor opta pentru ortodoxie. [...] Identitatea românească primea astfel o nouă formulare, devenind o combinație între latinitatea de origine occidentală și ortodoxia răsăriteană" (Mitu et al., 1999, p. 13). Addenda postcomunist. În deplin acord cu legea actualizării politice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
române. Celălalt factor care a salvat latinitatea (i.e., europenismul) pe durata acestei faze de recluziune a fost creștinismul, "a doua noastră durabilă relație cu Europa" pe durata întregului Ev mediu românesc. Sub auspicii istorice nefavorabile, potențate mai departe de Marea Schismă din 1054 care a deschis o fisură în unitatea creștină europeană, românii și-au afirmat sporadic vocația europeană prin alinierea episodică la frontul antiotoman. Perioada fanariotă a reprimat însă pentru un secol voința românească de țâșnire spre Europa, înhămând Țările
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]