292,140 matches
-
va da mai departe. De citit! * A apărut, în condiții grafice excepționale, nr. 1-4/2001 al revistei Aldebaran. Deocamdată îi puteți admira coperta. În numărul viitor, totul despre Aldebaran. Fantoma lui Molan Într-un editorial apărut în ADEVĂRUL, Rodica Ciobanu scrie despre lista celor aproximativ douăzeci de persoane care dețin funcții importante în stat și care vor să fie dotate cu bodyguarzi de la SPP. Ce face bodyguardul la o adică? se întreabă editorialista. Cînd cu atentatul la barbișonul fostului președinte al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
Constantinescu au avut prezența de spirit să-i ofere o batistă președintelui, pentru a-și șterge fața de cerneala cu care l-a stropit atentatorul Isaia Faur. Potrivit editorialistei, demnitarul român nu are motive să ceară gărzi de corp. Dar, scrie ea, " Prezența și numărul gărzilor de corp dau la noi măsura rangului. Cu cît sînt mai mulți, cu atît personajul este mai important." Printre cei care au solicitat paznici plătiți de SPP - adică de la buget - se numără și CVTudor, care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
dezvăluit obiceiul paznicilor muzeului de a închiria cu ora casele de patrimoniu, pentru ședințe de sex. Sau, cum titrează JURNALUL NAȚIONAL: "Cazul sex la muzeu a făcut înconjurul lumii" Ministrul culturii mai promite încă o dată măsuri excepționale la Muzeul Satului scrie tot Jurnalul cu litere groase. Titlul e pleonastic, iar "culturii" trebuia scris cu "C", în acest caz. * COTIDIANUL a cerut părerea rectorilor universităților existente asupra ideii premierului Năstase ca în fiecare județ să se înființeze cîte o instituție de învățămînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
pentru ședințe de sex. Sau, cum titrează JURNALUL NAȚIONAL: "Cazul sex la muzeu a făcut înconjurul lumii" Ministrul culturii mai promite încă o dată măsuri excepționale la Muzeul Satului scrie tot Jurnalul cu litere groase. Titlul e pleonastic, iar "culturii" trebuia scris cu "C", în acest caz. * COTIDIANUL a cerut părerea rectorilor universităților existente asupra ideii premierului Năstase ca în fiecare județ să se înființeze cîte o instituție de învățămînt superior. Nu știm dacă era nevoie. Nici instituțiile de învățămînt superior existente
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
președintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, din viața politică românească". Nu punem la îndoială credibilitatea sursei cotidianului citat, dar că a devenit retragerea lui Nicu Văcăroiu din politică o condiție ultimativă din partea NATO e, parcă, exagerat. * "Fantoma lui Molan bîntuie Ministerul Educației" scrie shakespearian ZIUA. Cine e însă bîntuitorul? Un fost secretar de stat în ministerul condus de Ecaterina Andronescu. Numele său întreg e Vasile Molan și a devenit fost în minister, după o decizie a premierul Năstase. Destituitul, anunță Ziua, ar urma
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
în cotidiane "de către zisul gurist în alianță cu directorii de ziare", dl Popescu uită ce spusese la Întîlnire despre meritele Adevărului în materie de artă și literatură și se lansează într-o filipică anticulturală demnă de anii '50. D-sa scrie negru pe alb: "Ei (literatorii) nu înțeleg un lucru simplu: în ziare, alcătuiri private, capitaliste, vii, intră viața, cu toate ale ei, nu cultura. Locul culturii e în cărți, în publicații culturale, pe ecrane, în muzee - nu în ziare. Doar
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
autorul Moromeților. I-aș recomanda puțintică răbdare. În al doilea rînd, dl Popescu se dovedește ignorant cînd afirmă că în ziare nu-și are locul cultura: toate marile cotidiane din lume conțin pagini, fascicole și suplimente culturale; și în toate scriu literatori despre literatură, cum se întîmplă și la noi, astăzi ca și înainte de război. În fine, cultura, după părerea mea, se află permanent la "intersecție" cu viața, și nu doar cînd crede dl Popescu de cuviință. Ea nu poate lipsi
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
tot ce se putea în legătură cu el) o mărturisire, pe care autorul o făcea la bătrînețe, despre spaima de care este încercat că, într-o zi, va fi "depășit" de literatură, nu-i va mai plăcea nici ce, nici cum se scrie, pur și simplu nemaiînțelegîndu-și timpul. Eram foarte tînăr pe atunci și totuși neliniștea lui Wilson mi-a dat de gîndit. Astăzi o resimt din plin. Istoria literară nu ne dă răspunsuri încurajatoare. E ciudat, de exemplu, să vezi cum apreciază
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
70 de ani, literatura de la începutul secolului XX. După ce intuise valoarea lui Eminescu și a lui Caragiale, mentorul junimist o preferă pe Maria Cunțan lui D. Anghel și se arată nemulțumit de aerul "străin" (citește: franțuzesc) și excentric al versurilor scrise de acesta din urmă în colaborare cu Iosif. La rîndul lui, E. Lovinescu, acela care a consacrat proza noastră modernă, uneori în polemică aprigă cu opinia curentă, ascultă în cenaclul "Sburătorul", cu puțin înainte de moartea lui survenită în 1943, schița
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
primul război mondial ca soldat. Încetățenirea a avut loc abia după terminarea conflagrației. În România ajunsese cu vaporul pe baza unui pașaport otoman impresionant: o patalama uriașă de hârtie cretată de 60 cm pe 30 cm., pe care o dețin, scrisă în limba franceză și limba turcă imperială. Jos, data: 6 octombrie 1908. Introducerea, foarte impunătoare: Au nom de Sa Majesté Impériale le Sultan, după care urmează datele personale ale călătorului. Pe dosul hârtiei: sosirea, 11 octombrie 1908 și ștampila clară
Livretul de completași by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15355_a_16680]
-
Așa se explică și faptul că a primit o decorație de care era foarte mândru și pe care o purta agățată de piept la sărbători. Pe brevetul zdrențuit al soldatului Toma S. Țoiu, regimentul 75 inf. contingentul 1904, Urziceni Ialomița, scrie: Din Înaltul Ordin al Majestății Sale Regele Ferdinand I în numele Ministrului de război (indescifrabil) se conferă Crucea comemorativă a războiului 1916-1918 cu baretele Mărășești, nr. 2018 anul 1927 luna Decembrie ziua 7. Vitejie, în urma căreia a urmat împroprietărirea de la 23
Livretul de completași by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15355_a_16680]
-
al scriiturii, o falie obiectivă și pe care autoarea o anunță de altfel la început. Primul capitol, de aproximativ 30 de pagini, aparține unui tip oarecum diferit de abordare față de capitolele care urmează. E un fragment de teză de doctorat, scris în 1991, deci cu zece ani înainte de eseurile care îi urmează, toate scrise în 2000-2001. Stilul doctoral se simte, dar, mult mai important din punct de vedere editorial, dă o anumită greutate celor ce se citesc după. în acest prim
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
la început. Primul capitol, de aproximativ 30 de pagini, aparține unui tip oarecum diferit de abordare față de capitolele care urmează. E un fragment de teză de doctorat, scris în 1991, deci cu zece ani înainte de eseurile care îi urmează, toate scrise în 2000-2001. Stilul doctoral se simte, dar, mult mai important din punct de vedere editorial, dă o anumită greutate celor ce se citesc după. în acest prim capitol se discută despre sofistica lui Eugen Ionescu așa cum apare în Nu și
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
și astăzi. O psihanaliză a textului găsim în capitolul despre Rinocerii. Se pare că Ionescu a uitat, printr-un proces des întîlnit în stările post-traumatice, că rinoceri îi numea pe colegii de generație dedați la antisemitism și, atunci cînd a scris piesa de teatru, a ales pur și simplu un cuvînt din Larousse și un animal care i s-a părut expresiv. Regăsește apoi cuvîntul într-un jurnal de tinerețe. Speculația e tulburătoare și imaginea lui Nae Ionescu ca singurul rinocer
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
apropiere între Cioran și Ionescu, atinși amîndoi de disperarea de a fi, dar diferiți în atitudinea față de istorie. Iarăși, sîntem undeva în afara binelui și a răului și în fața unui spectacol căreia autoarea încearcă să-i înțeleagă resorturile, pe baza documentelor scrise de cei doi mari intelectuali. Exact însă acesta este și punctul nevralgic al eseurilor Martei Petreu. Apelînd permanent la documente autoarea face și bine și rău. Face bine pentru că aceasta este baza oricărei discuții serioase, face rău pentru că documentele nu
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
lumii. Ce n-aș da să fie așa! Dar ceva-ceva, un enervant sunet de fundal mă determină să fiu mai puțin optimist decât liota politicienilor bâzâitori ce par să nu-și încapă în piele de-atâtea succese repurtate. Am mai scris despre avertismentul lansat acum vreo două luni de către Vaclav Havel. Faimosul personaj vorbea în calitate de viitoare gazdă a summit-ul privind extinderea și, spre uluirea generală a politicienilor de Dâmbovița, România și Bulgaria nu figurau pe lista citată de președintele ceh
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
la un punct armaghedonizanților: anonima a ajuns mai semnificativă și mai productivă, de la un anumit nivel în sus, decît acuzația formulată sub semnătură. Anonima a devenit un fel de instanță în România în chestiuni grave despre care dacă vorbești sau scrii sub semnătură nu te mai ia nimeni în serios. Chiar dacă înțeleg și această logică, a minimei rezistențe, că nimeni nu și-ar putea asuma mai eficient vreunul dintre rapoartele Armaghedon, asta nu le face nici mai folositoare și nici mai
Armaghedonisirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15359_a_16684]
-
unealtă a răului. Iubirea și lecturile o transformă, după proces, în închisoarea pe viață, unde tânărul care o adorase cândva continuă să-i trimită casete pe care îi citește cu voce tare marile opere ale literaturii universale. Femeia învață să scrie, învață să citească, dar, fără a mai putea depăși alegerea ei greșită, deschiderea ochilor - înțelegerea vinovăției - o duce la sinucidere. Ce anume face din romanul lui Schlink o carte imposibil de lăsat din mână? Nu numai erotismul "curat", puternic, care
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
Pavel Șușară Sub tilul Prietena Artei și Culturii (chiar așa, scrise cu majusculă), Allianz-Țiriac asigurări a demarat un proiect expozițional fără precedent pînă acum pe piața românescă, în situația în care încercările altor companii de a crea și de a susține evenimente artistice asemănătoare nu au depășit nivelul unui binevoitor amatorism
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
cele de mai tîrziu, împotriva romanelor "Bietul Ioanide" și "Scrinul negru", își au originea în "Răspîntia" lui I. Ludo. Grosolănia de limbaj, disprețul față de valorile intelectului, exclusivismul dur, ura energică față de valorile și de spiritul culturii române, care caracterizează articolele scrise de I. Ludo sub protecția katiușelor, vor trece în bagajul curent al criticilor literari autorizați". Suprarealiștilor (în bloc, căci ne aflăm la un pas de conceptul nazist al "artei degenerate" de către evrei!) li se pune în cîrcă adeziunea la comunism
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
pe comentatorii ulteriori să nu-și exprime totdeauna cu sinceritatea necesară punctul de vedere. După rechizitoriu, urmînd pledoaria "preocupărilor" de la Observator le-au dat uneori replica "avocații". În acest fel, întreaga polemică a avut de suferit. Și dl O. Nimigean scrie despre Omul recent. Interesantă este și dezbaterea în jurul problemelor reformei din universitatea românească. Dnii Dumitru Irimia și Alexandru-Florin Platon răspund chestionarului (zece întrebări) puse de revistă. Ceva mai optimist fiind cel de al doilea, pentru care totuși carența principală este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
din arsenalul lui Ceaușescu. * Atragem din nou atenția că dacă cineva dorește să publice poezii în NAȚIONAL se poate adresa lui Miron Manega, atașînd alături de poeziile destinate publicării și o dovadă că are abonament la ziarul sus-pomenit. În același cotidian scrie și Tudor Octavian, excelentă de altfel rubrica sa "Scriitor la ziar". L-a întrebat cineva pe Tudor Octavian ce părere are despre nefericita rubrică a lui Miron Manega, care s-ar putea intitula "Poeți la ziar, contra abonament". * În aceeași
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
II, și III sînt pur și simplu baloane de săpun față de Pușkin. Și, în general, toți oamenii în comparație cu Pușkin sînt niște baloane de săpun, doar că, în comparație cu Gogol, Pușkin e și el un balon de săpun. Și, de aceea, în loc să scriu despre Pușkin, mai bine am să vă scriu despre Gogol. Doar că Gogol e atît de mare, încît despre el nici măcar nu se poate să scrii, de aceea am să vă scriu totuși despre Pușkin. Dar să scrii despre Pușkin
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
de săpun față de Pușkin. Și, în general, toți oamenii în comparație cu Pușkin sînt niște baloane de săpun, doar că, în comparație cu Gogol, Pușkin e și el un balon de săpun. Și, de aceea, în loc să scriu despre Pușkin, mai bine am să vă scriu despre Gogol. Doar că Gogol e atît de mare, încît despre el nici măcar nu se poate să scrii, de aceea am să vă scriu totuși despre Pușkin. Dar să scrii despre Pușkin după ce-ai scris despre Gogol e oarecum
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
în comparație cu Gogol, Pușkin e și el un balon de săpun. Și, de aceea, în loc să scriu despre Pușkin, mai bine am să vă scriu despre Gogol. Doar că Gogol e atît de mare, încît despre el nici măcar nu se poate să scrii, de aceea am să vă scriu totuși despre Pușkin. Dar să scrii despre Pușkin după ce-ai scris despre Gogol e oarecum nepotrivit. însă despre Gogol nu se poate să scrii. De aceea n-am să scriu mai bine despre
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]