5,013 matches
-
Gabriel Dimisianu La origine teză de doctorat, cartea Biancăi Burța-Cernat despre „proza feminină interbelică” (Fotografie de grup cu scriitoare uitate, Ed. Cartea Românească, 2011) are însușirile proprii unei astfel de lucrări (este doctă, riguroasă, amplă) și încă una care nu le este totdeauna proprie: atrage literar, este expresivă, o citim cu neslăbită plăcere de la titlu până la sfârșit. A constatat
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
sunt deseori contraziși, corectați - neadmiși, oricum, ca instanțe infailibile. Polemicile, cu ei și cu alții, nu vizează doar părerile lor despre autori (autoare) și cărți, ci mai mult: atitudinea lor de principiu despre scrisul femeilor, acea pornire de a comasa scriitoarele în rezervații, în „capitole-ghetou”, cum le numește plastic Bianca Burța- Cernat. G. Călinescu ar fi procedat în felul acesta în Istoria sa și după el alți critici în lucrările lor de sinteză. Printre ei: I. Negoițescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Dumitru
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
în Istoria sa și după el alți critici în lucrările lor de sinteză. Printre ei: I. Negoițescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Dumitru Micu. Este adevărat, recunoaște Bianca Burța- Cernat, că au existat și inițiative de autoenclavizare, precum crearea acelei „Societăți a Scriitoarelor din România”, cu aproximativ cincizeci de membre, sau a „Revistei Scriitoarelor”, care excludea orice semnătură masculină, forme de segregaționism practicat în replică. Orientată cum arătam mai sus, cartea Biancăi Burța- Cernat poate să treacă în ochii unora drept un produs
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
de sinteză. Printre ei: I. Negoițescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Dumitru Micu. Este adevărat, recunoaște Bianca Burța- Cernat, că au existat și inițiative de autoenclavizare, precum crearea acelei „Societăți a Scriitoarelor din România”, cu aproximativ cincizeci de membre, sau a „Revistei Scriitoarelor”, care excludea orice semnătură masculină, forme de segregaționism practicat în replică. Orientată cum arătam mai sus, cartea Biancăi Burța- Cernat poate să treacă în ochii unora drept un produs al feminismului militant, ceea ce nu este. Cercetătoarea a ținut să precizeze
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
noastre lăsate prea multă vreme în umbră. Sau la margine, spre a-i folosi terminologia, o ipostază la care se referă frecvent (v. și subcapitolul: „Margine, marginal, marginalitate, marginalizare”). Că aceste valori lăsate la margine sunt îndeobște produse de femeile scriitoare este un fapt de netăgăduit care își are motivațiile lui sociale, psihologice, etice sau de alt ordin. A le desluși, cu metodă și până în ultimele consecințe, este una din mizele importante ale cărții despre care vorbim. O specială atenție i
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
despre care vorbim. O specială atenție i se acordă în carte Hortensiei Papadat-Bengescu, dar nu ca un act compensator pentru vreo marginalizare anterioară. Nu ar fi fost cazul. Nicicând autoarea Concertului din muzică de Bach nu a fost percepută ca scriitoare marginală, nici la începuturi, când publica sporadic în „Viața Românească” și cu atât mai puțin în epoca de la „Sburătorul”, unde trecea drept o figură de prim-plan. Capitolul pe care i-l dedică în carte Bianca Burța-Cernat e axat pe
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
și la Mircea Eliade, la Anton Holban, la M. Blecher, la Dan Petrașincu, la C. Fântâneru, la Octav Șuluțiu, la H. Bonciu și la alți contemporani. O consonanță, o sincronizare care anunță, fără doar și poate, ieșirea din ghetou a scriitoarelor femei, înfăptuită prin ele însele.
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
discreția îl oprește de la mărturisiri personale, Nicolae Manolescu, un spirit critic căruia luciditatea nu-i inhibă efuziunile, Alex Ștefănescu, un spirit mucalit excelînd în asociații ingenioase, Ilie Constantin, un receptacul placid așteptînd dicteul divin al ritmurilor poetice, Ioana Pârvulescu, o scriitoare de eleganță a tonului și de precizie a nuanțelor, Ana Blandiana, o candoare vie întruchipată într-o poetă și Mirela Stănciulescu, o revoltată de gîndul că literatura e un „sport bărbătesc“ la care femeile, stînd la mantinelă, nu au voie
În arena cu lei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5240_a_6565]
-
--- Scriitoarea Nicole Krauss, născută în 1974, a crescut în Long Island. Își ia licența la Stanford și la Oxford cu o teză despre Joseph Cornell, apoi alege să își desăvârșească studiile la Courtauld Institute din Londra. Primul său roman, Un bărbat
Nicole Krauss - Un bărbat intră în cameră () [Corola-journal/Journalistic/5263_a_6588]
-
Șora și Emil Stratan în redacția revistei "Academia de poezie" și mai ales de readucerea în atenția românilor a scrierilor avangardistului Benjamin Fondane-B.Fundoianu, potrivit Radio România Actualități. Mihai Șora a mai fost căsătorit, timp de 72 de ani, cu scriitoarea Mariana Șora. Aceasta a murit în 2011, la vârsta de 94 de ani. Din prima căsnicie, filosoful Mihai Șora are trei copii: Sanda, Andrei și Tom.
Mihai Şora s-a căsătorit la vârsta de 98 de ani cu Luiza Palanciuc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/52733_a_54058]
-
Representation). Cu toate acestea, materialul de analiză nu lipsește. De la Maria Rosetti/Mary Grant care ne-a lăsat un interesant jurnal aflat în stare de manuscris în Biblioteca Academiei Române și până la Alice Voinescu, Florența Albu, Vera Călin sau Lucia Demetrius, scriitoarele de limbă română au oferit destule jurnale, exemplificând din plin modalitățile în care eul feminin se poate autoreprezenta. Problema este de a teoretiza particularitățile diarismului românesc feminin. Teoreticienii din zona de cuvânt românesc s-au mărginit, adesea, a vorbi despre
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
revista „Contexto” comentează foarte aplicat, în apariția din 2 iunie 2011, ultimul titlu spaniol al Anei Blandiana: „Publicată în 1977, după ce a fost refuzată de către cenzură din cauza «tendințelor sale antisociale», Cele patru anotimpuri este primul volum de nuvele ale prestigioasei scriitoare române Ana Blandiana. Autoarea recurge la fantastic pentru a denunța, într-un mod indirect, dimensiunea grotesca a existenței într-un stat totalitar. Aceste patru nuvele aparțin atît literaturii fantastice cît și literaturii mărturisirilor: narațiunea Anei Blandiana combină tonul confesional al
Cele patru anotimpuri de Ana Blandiana în presa spaniolă by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/5424_a_6749]
-
ți-ai fi dorit ca autoarea să fie mai virulentă, mai arțăgoasă, mai bătăioasă în pornirea de a judeca autori. Dar Serenela Ghițeanu stă sub fatalitatea naturii sale: o generozitate caldă care atenuează asprimea verdictelor de gust. În totul, o scriitoare cultă și rafinată, cu un simț sigur al calității literare, căreia îi lipsește cruzimea în aprecieri și talentul în expresie.
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
în librăria sa împins de vântul de câmpie ce debușa în Piața Unirii cu rotocoale de funigei. Erau aici câțiva prieteni de-ai mei, așezați la taclale despre o carte, pe care tocmai o citisem, Mănâncă, roagă-te, iubește, a scriitoarei Elizabeth Gilbert, fiecăruia de aici părându-i-se că se află în acea fascinantă călătorie de regăsire a identității presupusă de autoarea cărții. Eram eu însumi întors de puțină vreme dintr-o călătorie în India și aveam iluzia că-mi
Vara în care am intrat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5454_a_6779]
-
scenă deschisă, au fost literalmente luate cu asalt, dar cu o admirabilă stăpînire de sine și disciplină, de către public. Cu un memorabil discurs împotriva dictaturilor, a duplicității morale a așa-numitei „Realpolitik” (pragmatism politic), cu o pledoarie lucidă în favoarea libertății, scriitoarea a inaugurat salonul scandinav, a oferit o conferință de presă, s-a angajat public, alături de Mario Vargas-Llosa, („nobelizat” în 2010) pentru eliberarea din detenția în Eritreea a jurnalistului Isaak Dawitt, a dialogat în fața a sute de spectatori cu Péter Nádas
Pe drumul cărții - De la Göteborg la Frankfurt pe Main by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5173_a_6498]
-
cele mai recente figurează, în chiar zilele tîrgului de la Göteborg, lansarea voluminoasei antologii de poezie românească, apărută în superbe condiții grafice la Editura Tranan și decernarea deja tradi- ționalului Premiu „Marin Sorescu” (autor bine tradus și foarte îndrăgit în Suedia) scriitoarei Karin Johannison. Literatura română a încetat demult să mai fie o pată albă, o terra incognita în Suedia, unde există, ce-i drept, și un anumit interes „empatic” al locuitorilor din nord față de cultura țărilor de la marginile sudice și estice
Pe drumul cărții - De la Göteborg la Frankfurt pe Main by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5173_a_6498]
-
și mulți alții... Prin romanul Viața începe vineri, publicat în traducere la cea mai prestigioasă editură suedeză, Bonnier, într-o colecție specială, „2244”, consacrată literaturilor din țările riverane la Marea Neagră, Ioana Pârvulescu a constituit, fără îndoială, una din revelațiile salonului. Scriitoarei române i-a fost rezervată și ocazia de a dialoga pe podium în fața a sute de spectatori cu Sigrid Combüchen, o foarte apreciată și binecunoscută prozatoare suedeză. Traseul scandinav pe drumul cărții s-a încheiat la Stockholm. În Sala Internațională
Pe drumul cărții - De la Göteborg la Frankfurt pe Main by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5173_a_6498]
-
condoleanțe pentru toți cei care au suferit o pierdere. -Allah ne încearcă, să ne rugăm! -Am văzut steagul și am plâns. Era steagul nostru. Era avionul nostru, distrus. -Suntem o națiune în doliu, a scris Jo Kukathas, actrița, regizoare și scriitoare. -De ce Malaiezia? O, Doamne, e prea trist. Mi se rupe inima pentru oamenii aceia, pentru Malaiezia, a scris Marion Caunter, moderatoare Tv la televiziunea națională.
MH 17: Șoc în Malaiezia după a doua tragedie aviatică într-un singur an by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/53849_a_55174]
-
2011, 231 p. Ce legătură ar putea exista între un copac pitic, rezistent la intemperii, si un iepure tremurând într-un acvariu? În general, niciuna. În Detectorul de emoții și alte povestiri, cel mai recent volum al lui Carmen Firan (scriitoare plurivalenta, tentata deopotrivă de epica, poezie, dramaturgie, eseu), cele două elemente, de regn vegetal și, respectiv, animalier, devin simboluri ale condiției emigrantului - tema obsedanta a scrisului autoarei, cuprinzând, de fapt, o întreagă constelație de probleme: traumă dezrădăcinării, dublă identitate, formele
The American Dream și alte zboruri by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5347_a_6672]
-
În vara anului 2009 am făcut o călătorie în Australia. Cu acest prilej, între multele personalități românești întâlnite acolo (scriitoarea Anamaria Beligan, traducătoarea Dana Lovinescu, cineastul Valeriu Câmpan și alții), s-a numărat și domnul Eugen G. Ionescu, om de afaceri și jurnalist la Radio 3ZZZ din Melbourne, dar și colaborator cu editoriale la ziarul „Bursa” din București. Așa am
Regele Mihai: „Pentru România, eu personal găsesc că tot monarhia este sistemul cel mai adecvat...“ () [Corola-journal/Journalistic/5183_a_6508]
-
Primul și cel mai celebru dintre cele patru volume autobiografice ale scriitoarei Simone de Beauvoir, Mémoires d’une jeune fille rangée, apare la Editura Humanitas într-o nouă traducere românească semnată de Ioana Ilie. Precedentele traduceri, publicate sub titlul Amintirile unei fete cuminți, au aparținut Andei Boldur (ELU, București, 1965) și Ancăi-
Simone de Beauvoir - Memoriile unei fete cuminți () [Corola-journal/Journalistic/5232_a_6557]
-
A. Gh. Olteanu Despre Roxana Pavnotescu, autoarea cărții Sub semnul Aspidei, aflăm, dintr-o Prefață a dlui prof. Dumitru Micu, date care precizează că scriitoarea e "domiciliată în New York din 1990, scrie în limba maternă, ca pe vremea când era studentă și elevă. I-au apărut versuri și povestiri, cronici de teatru și de film în "Steaua", "Tribuna", România literară, "Cultura" și "Nordul liber". în
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
deliberat, pentru că "romanul" se cere citit pentru modernitatea lui, pentru valoarea lui artistică indubitabilă, de către cei ce caută literatură autentică. Mă raliez, altfel spus, ultimei fraze a prefeței dlui D. Micu (chiar dacă i-ar fi stat mai bine ca postfață): "Scriitoare pe deplin formată, sunt sigur că Roxana Pavnotescu va deveni un nume de rezonanță în literatura română" (p. 11).
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
din cetate asediată a devenit un oraș multicolor. Celebra formulă impusă de criticii severi ai canonului occidental, descriind prin doar trei cuvinte pe autorii ce-i asigură perenitatea (bărbați, morți, albi), trece prin demontări dure, produse de avalanșa vieții literare: scriitoarele cuceresc public și premii (în ultimul deceniu, trei prozatoare nobelizate) și acaparează piața literară, autorii cu succes uriaș aduc în ficțiune lumi exotice: Salman Rushdie, Haruki Murakami, Mo Yan. Demontarea canonului occidental se datorează mai multor fenomene: coloniile imperiilor de
Femei by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6703_a_8028]
-
ficțiune lumi exotice: Salman Rushdie, Haruki Murakami, Mo Yan. Demontarea canonului occidental se datorează mai multor fenomene: coloniile imperiilor de altădată invadează literar fostele metropole, ies la suprafață acum un canon chinez (cele patru romane fundamentale), altul japonez (cele trei scriitoare din secolul al XI-lea), reînvie în mare forță genuri ușor prăfuite - romanul gotic și cel de mistere, fantasy ori eposurile eroice. Multe din tendințele prozei au devenit deja populare, își au fanii lor. Tot mai mult interesează scriitori și
Femei by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6703_a_8028]