88,469 matches
-
Tâlcuire la Tatăl nostru, în Filocalia..., vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, pp. 275-276. footnote>. Asemenea, și Sfinții Varsanufie și Ioan, care, după cum se știe, s-au închis într-o încăpere și nu comunicau cu ceilalți din afară decât numai prin scrisori, arată că sunt ispite de la noi, de care trebuie să ne ferim și sunt ispite cu îngăduința lui Dumnezeu, care sunt spre folosul sufletului. Sfântul Maxim menționează, la rândul lui, că ispitele sunt de mai multe feluri: dinainte, dinapoi, de la
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
îngenungheri, zicând la fiecare: „Doamne, iartă-mă pentru numele Tău cel sfânt”. Iar de suntem bolnavi sau este Duminica, când nu e îngăduit să facem metanii, să zicem cuvântul acesta în locul celor 49 de îngenungheri<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, răspunsul 168, în Filocalia..., vol.XI, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 204. footnote>. Suntem îndemnați de Părinții cei duhovnicești să nu ne încredem niciodată în odihnă, atâta vreme cât ne aflăm în această lume. Nici să ne încredem în
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
nu mi-a spus. Am văzut cum a urcat la cer Într-un car de foc și lerui-ler Și-acum cred că mama-n sfanțul Soare Spală Dumnezeul pe picioare. Eu mă scald În lacrimi uneori Și aștept din Paradis, scrisori, Dar, din infinitul sau abis Îngeri buni mi se coboară-n vis, Mă vestesc să ard cuptoru-n curte Și să-mpart la lume vin și turte.” (Poem pentru Mama) Din pricina acestor secvențe de viață, nu găsesc timpul necesar desprinderii și
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
În cuvânt și la decelarea unui sens al faptelor, ci presupune un adevărat efort de arhivare a corepsondenței relevante și a altor documente păstrate În acest scop. Creația lui François Weyergans se constituie Într-un colaj compus din fragmente de scrisori, paragrafe din romanele tatălui și din Încercările fiului de a scrie: „Tatăl meu mort era mai nemilos decât tatăl meu viu. Voia ca eu să fac filme. Am turnat trei lungmetraje ale căror scenarii tot eu le scrisesem. Am Încetat
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
Mălăncioiu Îi Îmbrățișează Înțelesul fără de Înțelegere. Tocmai pentru că respinge condensarea rațională a morții și a vieții veșnice Între limitele recognoscibilului, această poezie Își ferește cititorul de iluzii. Ea construiește o „carte adevărată”, cum o numește Constantin Noica În fragmentul de scrisoare preluat pe coperta a patra. Ileana Mălăncioiu pășește, pe urmele surorii plecate dincolo, până la pragul dintre lumi, dar de acolo revine, firesc, În viață. Așa Încât viața este cea care, finalmente, o preocupă. Se face simțită o atenție Încordată asupra clipei
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
purtată de o călătoare alături de care Herta Müller și-a petrecut noaptea Într-un tren românesc, după ce, cu câteva minute Înainte de plecarea trenului, fusese amenințată de către Securitate, situația ei fiind cu atât mai compromițătoare, cu cât avea asupra ei niște scrisori primejdioase. Noaptea alături de străină s-a transformat Într-una de coșmar, fiindcă scriitoarea o bănuia de spionaj, de complicitate cu cei doi anchetatori care o abordaseră. Ultima apariție a cămășii se face sub forma unui cadou primit de la un maistru
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
o parte Într-alta doar pentru a termina cu brio jocul. Cât de ușor putem trece și cât de ușor putem fi personajele unui roman trăit de noi! Trăit de mine. Trăit de tine. Cu drag, Copilul preferat N.R: Scrisoarea Larissei Danilov (”Băncilă”) este adresată cunoscutului scriitor Nichita Danilov.
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]
-
ENESCU-SILVESTRI” a triunghiului evocat anterior. PAUL CONSTANTINESCU - GEORGE ENESCU Este un fapt cunoscut că Paul Constantinescu avea un deosebit hâr literar. Epistolele sale în versuri adresate prietenilor au văzut deja lumină tiparului în anul aniversar 2009<footnote Paul Constantinescu, Corespondență. Scrisori și portrete. Cuvânt înainte, nota asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii, Sanda Hîrlav- Maistorovici footnote>. De curând am identificat în arhivele UCMR un text autobiografic în versuri pline de autoironie și umor, scris cu deosebit talent iar în libretul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
slujnica, o mironosița), Dan Zancu ( Pillat, un tâlhar). Revenind la punctul de intersecție între destinele celor doi compozitori numit Oratoriul „Patimile Domnului” evidențiem faptul că George Enescu nutrea sentimente de admirație față de creația lui Paul Constantinescu. Avem drept mărturie două scrisori adresate de apropiați ai lui George Enescu, în care se vorbește despre Oratoriul de Paști în cea de-a doua versiune, dar și de cel de Crăciun, pe care, maestrul se pare că le-a cercetat cu mare atenție. Prima
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
și de cel de Crăciun, pe care, maestrul se pare că le-a cercetat cu mare atenție. Prima epistola aparține lui Marcel Mihalovici. Paris, 9.XII.49 Dragă Domnule Constantinescu, Te rog să mă ierți dacă azi abia răspund la scrisoarea dtale atât de prieteneasca. Am avut un important lucru de terminat și singurul mijloc de a-l duce la bun sfârșit era să fiu nepoliticos și să las corespondență mea întreaga să zacă mai bine de două luni într-un
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Andricu, pe Klepper, pe Alexandrescu, pe Rogalsky, pe Silveștri, pe Nottara. Mi-e dor mare câteodată de România unde nu mai fusei de mai bine de 12 ani. Îți strâng mâinile cu toata prietenia, Marcel Mihalovici Cea de-a doua scrisoare, din care reproducem unele fragmente, aparține lui Corneliu Bedițeanu<footnote Corneliu Bedițeanu (1897- ? ), licențiat în drept la București, a studiat Științele comerciale la Neuchâtel, Elveția. Cunoștea patru limbi. Expert financiar, a lucrat la diferite bănci din București, a fost director
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
-l în calitate de secretar la New York și Buenos Aires. S-a stabilit un timp în Elveția, ocupându-se de „interesele materiale” ale Maesterului. S-a ocupat de vânzarea viorilor maestrului. footnote>: Neuilly’s Seine, 15 aprilie 1955 Scumpe Domnule Constantinescu, Am primit scrisoarea D-tale din 2 aprilie chiar ieri, și seara, profitând că mă duc zilnic la Maestrul, i-am citit-o. I-au făcut mare plăcere rândurile D-tale și-ți transmite toate gândurile sale bune. [.......] Dna Enescu va trimite toate
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Oratoriul D-tale. Dacă aș putea aș da tot ce produceți acolo, atât D-ta, cât și Jora, Andricu și ceilalți, ca ăștia pe aci prea sunt seci și lipsiți de inspirație. Va veni și ziua aceea! [........................................................] Referitor la conținutul scrisorii lui Bedițeanu, deducem că persoana „de peste ocean” care s-a interesat de oratoriile lui Paul Constantinescu era dirijorul și compozitorul Remus Tzincoca<footnote Remus Tzincoca (septembrie 1915 - ianuarie 2012), dirijor, compozitor, profesor. A studiat la Iași cu Antonin Ciolan, Alexandru
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
1965 în Canada. Invitat adesea în România, a dirijat în 1984 la București, în primă audiție mondială Cântată profana de Bartók, în versiunea ei originală în limba română reconstituita de dirijor și soția sa, pianista Anisia Campos. footnote>, a cărui scrisoare stă mărturie în acest sens: În anul 1962, cănd Enescu trecuse în lumea celor drepți iar Paul Constantinescu se pregătea să-l urmeze, cu prilejul celei de-a XV-a Aniversări a Republicii, în Italia, avea loc un concert radiodifuzat
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
ECE 0914) realizat de Electrecord în colaborare cu Pathé Marconi imortalizează o versiune a solistului în tandem cu Silveștri și cu Orchestră Radiodifuziunii Franceze. Dealtfel, Silveștri a luptat permanent în străinătate pentru promovarea lucrărilor compozitorilor români. Reproducem mai jos o scrisoare a dirijorului, catre Paul Constantinescu, din care se desprinde ideea că și în Marea Britanie, Concertul pentru pian, interpretat de Sylvie Mercier, a avut un răsunător succes. Bournemouth, 15.VIII.63. Dragă Paul, Sunt foarte mișcat de rândurile ce mi-ai
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Stockhausen. Eu (personal) sper că voi mai avea prilejul să-l repet. Păcat că nu am materialul altor lucrări de ale tale. Am câteva partituri din dansurile tale, dar fără material de orchestră. Noi (orchestră) am adresat până acum 3 scrisori Uniunii Compozitorilor, bineînțeles fără nici un răspuns. Până unde poate să meargă imbecilitatea omenească? Indiferent dacă sunt un om care a fost împiedicat să se întoarcă în țară în care s-a născut, din cauza cretinismului locului respectiv. Ce au de pierdut
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
de aici trebuie Începută și totala reconversie sufletească și revirimentul spiritual, acestea din urmă ducând la un perpetuu festin duhovnicesc. Este binecunoscut faptul că Sfântul Grigorie al Nyssei, ca și fratele său, Sfântul Vasile cel Mare, a lăsat Bisericii o scrisoare canonică<footnote P. G. XLV, col. 221-236. footnote> ce cuprinde o serie de canoane penitențiale. Învățătura despre pocăință a Sfântului Grigorie este În desăvârșit acord cu cea a Sfinților Părinți: cu adâncă Înțelegere față de firea păcătoasă a oamenilor și hotărât
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
pocăință a Sfântului Grigorie este În desăvârșit acord cu cea a Sfinților Părinți: cu adâncă Înțelegere față de firea păcătoasă a oamenilor și hotărât contrară rigoriștilor. Sfântul Grigorie de Nyssa, bun cunoscător al tainelor dumnezeiești, dar și al firii umane, În scrisoarea sa pastorală oferă sfaturi duhovnicilor cum să judece păcatele oamenilor și ce epitimii să dea pentru ispășirea lor, ca doctoria duhovnicească să vindece sufletele de păcate (can. 1). Păcatele mari, cum sunt: idolatria, erezia, apostazia și trecerea la iudaism, cer
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
urâți de oameni din pricina nelegiuirilor lor, se numeau creștini. La obârșia acestui nume se află Cristos care, pe vremea domniei lui Tiberiu, a fost trimis la moarte din porunca procuratorului Ponțiu Pilat” (Annales 15, 44,2). Plinius cel Tânăr, În scrisoarea sa către Împăratul Traian, redactată către anul 111, vorbește pe larg despre creștini, despre răspândirea lor În Bitinia și Pont, despre purtarea lor, despre numărul lor; nu-i confundă nicidecum cu iudeii, chiar dacă aceștia erau numeroși În Asia Mică (Ep.
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
le era de folos pentru a-și păstra și dezvolta conștiința de a fi o unitate alcătuită din multe comunități, ca un fel de „federație de biserici”, În care există o ierarhie a importanței, a referinței și coordonării. Schimbul de scrisori, de la centre la periferie, era ceva obișnuit cu prilejul Paștilor, când numai câteva persoane erau În stare să calculeze cu exactitate data celebrării. La conciliul de la Arles din 314, un mare conciliu occidental, episcopii Îi scriu papei Silvestru: „Înainte de toate
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Iisuse Hristoase, vezi neputința și necazul meu, ajută-mă și mă scapă de cei ce mă prigonesc, că la Tine am alergat! >> Și roagă-te să ai putere să slujești lui Dumnezeu întru inimă curată ! ”<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, „Scrisori duhovnicești”, răspunsul 543, în „Filocalia...”, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 505. footnote> Lupta duhovnicească nu este deloc ușoară, fiindcă ea necesită întotdeauna efort maxim, însă, cu toate acestea, „lupta împotriva păcatelor nu se situează niciodată într-o perspectivă
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Române din București, Nicolae Lubimirov (1888 - 1972), „scafandrul muzician” (cum l-a numit Ionel Perlea - directorul care l-a angajat la prima scenă lirică din București, scoțându-l din mediul marinăresc), Viorica Teișanu ne-a oferit copiile unui set de scrisori autografe ale marelui dirijor, adresate soțului ei (mângâiat cu apelativul „Lubache”), în perioada anilor 1945 - 1969. Atât eu, cât și posesoarea documentelor, am publicat - după moartea lui Ionel Perlea - unele extrase din corespondența cu Nicolae Lubomirov, însă importanța acestor scrisori
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
scrisori autografe ale marelui dirijor, adresate soțului ei (mângâiat cu apelativul „Lubache”), în perioada anilor 1945 - 1969. Atât eu, cât și posesoarea documentelor, am publicat - după moartea lui Ionel Perlea - unele extrase din corespondența cu Nicolae Lubomirov, însă importanța acestor scrisori pentru viitoarea monografie (anunțată de compozitorul Theodor Grigoriu, executorul testamentar al întregii sale moșteniri artistice, aduse din America la București) m-a determinat să le public în integralitate. Departe de a fi o simplă și banală mărturie de prietenie pasageră
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
pe compatrioții săi, fiindcă și-a găsit „năpasta” în dirijorul de duzină, Constantin Țurcanu, care l-a șicanat cât a putut de mult. Întreaga bogăție de angajamente, venite ca un potop, imediat după debutul său la Scala, se află în scrisorile/document ale dirijorului nostru. Comparația cu mentalitatea derizorie a instrumentiștilor și cântăreților bucureșteni ocupă un loc preponderent în aproape toate scrisorile, când Ionel Perlea descrie climatul artistic excepțional întâlnit în teatrele din Italia. Admirația sa pentru orchestră a fost totală
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
de mult. Întreaga bogăție de angajamente, venite ca un potop, imediat după debutul său la Scala, se află în scrisorile/document ale dirijorului nostru. Comparația cu mentalitatea derizorie a instrumentiștilor și cântăreților bucureșteni ocupă un loc preponderent în aproape toate scrisorile, când Ionel Perlea descrie climatul artistic excepțional întâlnit în teatrele din Italia. Admirația sa pentru orchestră a fost totală (doar formațiile din Viena și Berlin - scria maestrul - se puteau apropia de orchestra Scalei), în schimb nivelul corului rămânea singular, la
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]