3,089 matches
-
outsourcing, chiar și implicarea ambasadelor lor în procesul de promovare. Îți recomandăm „- Oare ce se întâmplă cu tinerii aceștia?!” Eu le spun la interviul de angajare de evoluție și ucenicie, ei mă întreabă când vor ajunge directori 3. Ne-a secat fântâna. Povesteam într-un articol anterior că industria asta și bătălia din ce în ce mai acerbă pentru resurse umane competente seamană cu verile pline de arșiță de la țară în care fântânile satului se goleau rapid de apa bună, curată. Unii săteni se foloseau
„Ne-a secat fântâna, aducem tineri din Moldova și Ucraina!...” 5 semne ce pot prevesti un eventual colaps al industriei de outsourcing () [Corola-blog/BlogPost/338645_a_339974]
-
sat și o goleau de ce era mai bun, iar dimineața cei ce credeau că s-au trezit devreme realizau că le mai rămasese doar o apă mâloasă greu de colectat. Cam acolo suntem și noi în bătălia pentru resurse. Ne seacă fântâna, importăm resurse de prin Moldova sau Ucraina și, surpriză, si polonezii fac cam la fel .. cu noi, căci da - la nivel european populația îmbătrânește și fântâna cam seacă peste tot. În paralel facem eforturi să repatriem resurse. Sugrumăm orașe
„Ne-a secat fântâna, aducem tineri din Moldova și Ucraina!...” 5 semne ce pot prevesti un eventual colaps al industriei de outsourcing () [Corola-blog/BlogPost/338645_a_339974]
-
colectat. Cam acolo suntem și noi în bătălia pentru resurse. Ne seacă fântâna, importăm resurse de prin Moldova sau Ucraina și, surpriză, si polonezii fac cam la fel .. cu noi, căci da - la nivel european populația îmbătrânește și fântâna cam seacă peste tot. În paralel facem eforturi să repatriem resurse. Sugrumăm orașe precum Cluj și curând Iași, în timp ce în București rezistă cine poate. Există inițiative locale bune, menite să accelereze ritmul de dezvoltare a viitoarelor resurse însă insuficient ca să satisfacă cererea
„Ne-a secat fântâna, aducem tineri din Moldova și Ucraina!...” 5 semne ce pot prevesti un eventual colaps al industriei de outsourcing () [Corola-blog/BlogPost/338645_a_339974]
-
Financial trainer and consultant, Are experiență de aproape 20 de ani în finanțele și contabilitatea afacerii. A fost CFO, Financial Controller, Treasury Manager în companii multinaționale și în firme antreprenoriale (Fibrexnylon, Holcim, Aquila Seca , Diamedix) și consultant de business în diverse proiecte. Este autoarea cărții ’’O pereche de pantofi: finanțele și contabilitatea afacerii’’, o poveste de business care îl apropie pe cititor de lumea finanțelor afacerii. Cartea semnată de Tinca Celnicu este o apariție
WORKSHOP – FINANCIAL INTELLIGENCE [Corola-blog/BlogPost/339890_a_341219]
-
lui Manole în Mânăstirea Argeșului, vrea „a obloji“ trecutul «cu săruturile stelelor», cu «senzația unei căderi printre râpi tot mai adânci, în care conștiința se rafinează ca un fir de lumină deșteptător la căință», „se ghemuiește“ oximoronic «pe malul lacului secat de tăcerea îndelungatei așteptări» și «are povara unei netâlmăciri trezită din rămășițele închinăciunii», „nădăjduiește“ «clipă de clipă că nu e doar un popas acest prelung răsfăț al buzelor», în sufletu-i, «tot mai viu trăiește visul [...] cu flori de liliac
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
accidente, imaginile fiind fotografiate de copiii care au fost afectați mai puțin de căzătură. Și doar autoritățile locale anunțaseră forurile de mai sus că drumurile de acolo sunt inaccesibile și periculoase... Iar mâine o să fac eu cu soțul o scrisoare seacă adresată celor de la inspectorat, pe care o trimitem în copie și la minister, nu de alta, dar să zicem că i-am avertizat. O să scriem acolo că în caz de accident răspunderea cade asupra lor. În încheiere Azura zice: - Sper
Proză: Microbuzul, de Iulian Popescu () [Corola-blog/BlogPost/339256_a_340585]
-
Jivago poate fi un simbol al vieții - dacă da, atunci Pasternak era mult mai departe de optimism decât ar crede omul de rând. Și cu toate acestea, Lara după momente de efervescență se stinge într-o singură frază rece și seacă. La fel și acel Pamfil Palîh, care își ucide familia tot într-o frază, poate chiar într-o propoziție. În aceeași serie de evenimente stranii, conversațiile dintre Lara și Iuri, par atât de departe de viață încât pun la îndoială
Boris Pasternak: Dr. Jivago. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339306_a_340635]
-
El era student și numai în vacanțe o stăpânea și manevra și aceasta, foarte rar. Se mai ducea pe șaua ei, într-un loc al tineretului în sat, la „heleșteu”. Fusese lacul unui boier, până în 1947, când lacul a fost secat (de către comuniști) și transformat în teren de fotbal. Prin urmare, bicicleta stătea în posesia bunicului meu patern, care ce să fi făcut cu ea? O ținea încuiată în pătul. Era un Tohan albastru, cu șa tare și coarne învelite în
Bicicleta. Povestire, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339369_a_340698]
-
și o bună parte a pietrișului, acum răspândit prin iarbă. A doua zi, șeful meșterilor, Călinoiu, și directorul Năstăsescu s-au întâlnit la fața locului. - Dezastru! a apreciat directorul. - Trebuie adus alt pietriș, scos alt nisip, și asta numai după ce seacă balta, iar cărămida trebuie să se usuce bine înainte de a o zidi. Asta durează. Dar, oricum, e timpul prașilei, al secerișului, salahori nu prea aveam, mai sunt și pe la noi pe-acasă treburi destule... Așa că, după Stămărie mai reluăm lucrarea
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
Lasă aia! De ce nu se lucrează? - Fiindcă nu mai avem pietriș, nisip... S-a dus pe gârlă. Iar cărămida abia s-a zvântat oleacă. - Și ce faceți, așteptați să se rezolve de la sine? Nu ați luat nicio măsură? - Trebuie să sece gârla ca să scoatem alt balast, să-l cernem, apoi să se usuce cărămida... În câteva zile, când se va limpezi cerul, ne apucăm de treabă din nou. - Dar nu puteați să fi făcut o scurgere ca să se ducă apa mai
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
lui Manole în Mânăstirea Argeșului, vrea „a obloji“ trecutul «cu săruturile stelelor», cu «senzația unei căderi printre râpi tot mai adânci, în care conștiința se rafinează ca un fir de lumină deșteptător la căință», „se ghemuiește“ oximoronic «pe malul lacului secat de tăcerea îndelungatei așteptări» și «are povara unei netâlmăciri trezită din rămășițele închinăciunii», „nădăjduiește“ «clipă de clipă că nu e doar un popas acest prelung răsfăț al buzelor», în sufletu-i, «tot mai viu trăiește visul [...] cu flori de liliac
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
în afaceri necinstite. Alt personaj principal este și Ana, „prea tânără, prea așezată și oarecum prea blândă la fire“. Este victimă a prăbușirii morale a soțului, căruia îi reproșează, la un moment dat, „tu nu mă omori, Ghiță, tu mă seci de viață, mă chinuiești (...), mă lași să mă omor eu în mine“. Atunci când Ghiță îi spune brutal că îi stă în cale, Ana îi răspunde: „cu cât te vei face mai aspru, cu atât mai dinadins am să țin la
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
mare parte a acestui deficit provine din pomparea în exces a apei subterane, adeseori el nu poate fi vizualizat. Spre deosebire de pădurile care iau foc sau dunele de nisip invasive, scăderea nivelului apei freatice este descoperită abia când puțurile ajung să sece. “Utilizând apa pentru irigații, multe țări se află în modul “exagerare în prăbușire”. Dacă țările care pompeaza în exces apa din subteran nu vor reduce rapid consumul de apă si nu-și vor stabiliza nivelul apelor subterane freatice, atunci scăderea
Lester R. Brown: PLANUL 2.0 – Salvarea unei planete… () [Corola-blog/BlogPost/339576_a_340905]
-
exterior. Din acest unghi, narațiunea intră într-un profil de roman cinematografic. Faptele alcătuiesc existența socială. Indicial, ele denotă și sentimente, gânduri, îndoieli, neliniști și incertitudini. Acestea rămân însă în afara scriiturii și a întâmplărilor ființei. Interioritatea personajelor este goală: uneori seacă și pustie, alteori deșertică și necultivată. Faptele deconspiră o interioritate, dar întrucât nu umplu cu gânduri acest contur, nu angajează lectorul decât la nivel moral. De aceea, „Bravo Lui” este un roman moralist, poate chiar moralizator. Fără interioritate (credință, iubire
NICOLAE PÂRVULESCU: Un roman al interiorităților goale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339682_a_341011]
-
zis că e timpul să strige cu rost. Am zis că o să stăm și noi feriți mai la margine, pe treptele de la Național, să nu ne ia tsunamiul oamenilor revoltați de hexigenocid. Când am ajuns însă în Piața Universității, protestul secase. Sau poate nici nu fusese. Oameni, nici măcar câtă înghesuială la metrou. Câteva televiziuni. Și un polițist de la circulație care parcă-și înghițise fluierul. Câteva fete cu foi A4 pe care scria „Ne-ați di-luat sănătatea” se dădeau pe Facebook. Prin
Trăiește, distrează-te, crapă! () [Corola-blog/BlogPost/339009_a_340338]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ȘI ASTĂZI, ÎNCĂ, MI-E RUȘINE... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Într-o zi, așa, mai pliurdă, Sătul de viața asta seacă, Văzând cum alții beau și zburdă, M-am aburit și eu oleacă, De grija banilor să-mi treacă. Era și frig, ploua cu ciudă Și tremuram, singur, pe stradă; Și, fleșcăit ca o agudă, M-am rezemat de-o balustradă
ŞI ASTĂZI, ÎNCĂ, MI-E RUŞINE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340755_a_342084]
-
viii săi, Cu ce a-mplinit și nu a împlinit. Șerpi încolăciți pe același sceptru, Fiecare e rege în inima lui, Chiar și atunci când umblă desculț, Trupul își schimbă conturul, sufletul nu, Amfore suntem, amforele se sparg, Vinul de mult a secat, aburul lui - hrană le este Norilor, îngerilor, mai știi, Poate lui Dumnezeu, Să nu hulim. Numele nu e de nici un folos, Eu îți sunt frate, vrei sau nu vrei, totuna este. Boris Marian Referință Bibliografică: Ce poți să spui? / Boris
CE POŢI SĂ SPUI? de BORIS MEHR în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340745_a_342074]
-
de vară am întrebat ce face Niță, n-am așteptat răspunsul căci am trezit o față care-mi spunea că voinicul mut plecase...Apoi mi-a spus povestea de sfârșit... De zile multe Niță nu mai știa mâncatul, durerea-i seca vlaga, și neputința îi înghițea lacrimi. Ce n-ar fi dat s-audă o vorbă, chiar și-o vorbă rea, căci veneau zile și mai grele... Bătrânul Niță nu mai putea să părăsească patul și un milos i-a înlocuit
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
pe Dealul Foltei. Le-a plăcut locul, le-au plăcut localnicii și Domnul le-a dăruit sursa de lapte și miere. Dar când oamenii lacomi au vrut să acapareze și să exploateze izvorul dăruit, Domnul s-a mâniat și a secat sursa de lapte și miere. De atunci șipotul de la Foltea oferă drumeților însetați apa sa mereu proaspătă și răcoroasă. Puțin mai încolo sunt Munții Crințului, unde ciobanii își văd de-ale oieritului, unde crește zmeura și unde mai dă ursul
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
noastre și nu încetam să ne minunăm cum știa fiecare unde să se ducă și la ce poartă să se oprească. Apoi, în grajdul lui Lița Nuța, asistam la muls și la ritualul stropitului vacii cu lapte, să nu-i sece ugerul. Ne întorceam acasă pe-nserat, cu canta plină de lapte cald, înspumat, și ceream voie să-l bem crud. Ce bun era! Zilele de vacanță se succedau egale, pline de lecturi și dezbateri, de mâncare gătită bine de bunica și
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
spre cuib la puișorii săi. Din păcate pentru ea și din fericire pentru mine, am scăpat din ciocul ei și am plutit pe o pală de vânt până în acest loc. Aici am căzut într-un ochi de apă care a secat, dar pământul a rămas umed. Din mine a încolțit un lăstărel plăpând care a început să crească.... Au trecut de atunci aproape două sute de ani și iată ce copac falnic a ieșit dintr-o sămânță pe care urma s-o
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
în când. RĂGAZUL DINTRE IUBIRE ȘI MOARTE Când opiumul somnului Își pierde tăria Și apa îndoielii se strecoară Printre ruinele simțurilor Până în tărâmul visului Unde oricând poate să explodeze întunericul Când zilele sunt spălate cu praf Și nopțile sunt fructe secate de miez Când ai pierdut sprinteneala suferinței Și gustul furtunilor de sânge E semn că undeva ai rătăcit drumul Și acum viețuiești În răgazul dintre iubire și moarte. DE CÂND AI PLECAT De când ai plecat ceasul își rotește săbiile prin carnea
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
voie să SIMT în continuare ceea ce divinitatea îmi transmite. Voi dărui ceea ce divinitatea îmi dăruiește din belșug. Voi dărui iubire și lumină. Unii o primesc, alții o vor primi. Deși am început foarte târziu să scriu, voi continua până va seca izvorul vieții mele aici, și voi urca dincolo de nori, la mine „acasă”, acolo unde de fapt toți mergem. Miracole există, iar eu sunt încă unul în viață. Când nu voi mai fi, vor rămâne scrierile mele, pe care, ca și
INVERVIU CU DOAMNA CE ÎŞI SFIDEAZĂ VÂRSTA, DOAMNA SILVIA URLIH de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341020_a_342349]
-
bătrîn, Prins în trupul tău de fată Ca-ntr-o căpiță de fîn. Dar deodat ă universul Mi-a deschis o altă cale Mai bătrîn, mai stors de visuri, Prăvălit din deal în vale... 2 Vers animat de o conștiință seacă Ce n-a lăsat consoanele să treacă De azi într-un Edenic altădată Și-n care chiar și cerul se înneacă Consoanele-s ca sînii tăi de fată Poveste delicat-îmbujorată! 3 BALACĂRELI Și zeii cîteodată decad din rangul lor Pe
POEME IN IUNIE 2011 FRANCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341244_a_342573]
-
vreme, de groază sfârtecate Și le îngroapă iarna pe sub zăpezi și lut Nu cer decât un mugur de viață și ce poate Să se sfârșească astăzi când nici nu a-nceput? N-am brațe și mă doare cum sevele îmi seacă Izvoarele din mine se-ascund de pumnul tău, Pândesc cum piatra lunii lumină dor și pleacă Când diavolul din tine mai scuipă-n mine rău... Nu-ți cer decât, tăcerea s-o lași să mă-mpresoare Când ochii-s de
NUNTIREA VIEŢII MELE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341250_a_342579]