1,339 matches
-
în care politicul și sfera publică nu admit nici o referire la religie. în țările musulmane, unde reperele religioase impregnează cultural societatea, teoria separării fără comunicare între cele două sfere ar fi contraproductivă, respinsă, ar întări poziția fundamentaliștilor. Puși în fața alternativei secularizare dură ori fundamentalism, oamenii l-ar alege pe cel din urmă, căci el dă impresia fidelității față de vocabularul cultural al societății respective. E cazul Iranului, unde regimul șahului s-a prăbușit, fiind înlocuit de regimul fundamentalist actual. Ca atare, autorul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fără ca un domeniu să impieteze asupra celuilalt. Pe deasupra, susține autorul, distincția fără secționare între sfera publică (domeniu al intereselor, obligațiilor, drepturilor) și sfera personală a conștiinței ar feri credința de trivializare, de instrumentarea ei pe piața imediatului pe scurt, de secularizarea religiei. în principiul său, modelul democrației legitimate de valori religioase este atrăgător, echilibrat, pare adecvat unei societăți care caută să-și trăiască tradiția în condițiile liberalismului. Dar viabilitatea unui liberalism girat de principii religioase ține tocmai de luciditatea cu care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de principii religioase ține tocmai de luciditatea cu care instituțiile și vocile publice ale religiei ar asuma, ar apăra, ar pune necontenit în conștiința publică distanța dintre transcendent și ordinea socială. Distanța dintre divin și lume. Schiță de tipologie Este secularizarea în sens tare trăsătura dominantă a modernității tîrzii? Sînt societățile occidentale societăți fără religie? întrebările acestea nu admit un răspuns fără nuanțe. Tendința de închidere în social și istorie este totuși contrabalansată de libertatea de manifestare și de acțiune a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
reformulare ale fiecărei religii în momentul în care ea pătrunde, de voie sau de nevoie, în perplexitățile și dereglările vieții moderne. în Encyclopédie des religions, Jean Baubérot se simte totuși dator să sublinieze, pe de o parte, că procesul de secularizare e neîndoielnic și global, indiferent de vitalitatea publică a religiosului ; iar pe de alta, că teoria ieșirii din religie nu e produsul unei mentalități seculare ofensive, ci are acuratețe obiectivă, fiindcă această teorie dacă îi recitim cu atenție pe autorii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ajungă la o civilizație de tip occidental modern, în care rațiunea omului e suverană, în care omul e pe deplin în stare să aibă grijă de destinul lui. Dogma privind evoluția liniară a istoriei se regăsește pînă tîrziu, în teoriile secularizării atottriumfătoare, care au fost puse în chestiune abia spre sfîrșitul secolului trecut. Totuși, după ce dominase în mod exaltant mentalitatea secolului al XIX-lea, evoluționismul liniar, de tip raționalist, și-a putut privi, în secolul XX, roadele cele mai sinistre. Totalitarismele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cel orizontal, de vreme ce afirmă că întruparea lui Christos se petrece, e adevărat, în timp și în istorie, dar în centrul lor, așa încît venirea Lui acoperă toate momentele timpului și ale istoriei, pe care le unește cu zenitul divin. După secularizarea istoriei și eșecul utopiilor, ochiul rămîne, poate, mai limpezit, mai atent, în modernitatea tîrzie, față de acest model de distanță între divin și lume. Logica plană : închiderea în istorie și refuzul istoriei Dar a desprinde transcendența din continuitatea ei cu istoria
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a culturii noastre. Această spaimă îl împinge cîteodată să-și potrivească prea supus mesajul după retorica drepturilor omului, a legii naturale, a intereselor colective 2, a dinamicii istorice. în anii '70 ai secolului trecut, Paul Ricur tematiza supunerea religiei în fața secularizării ca o temporalizare a mesajului creștin, care ajunge să gireze concepte ale veacului, precum ideologia și utopia. Acuzat de ideologie paseistă, de celebrarea unei Origini pe care gîndirea istoricizantă o plasează automat în trecut, creștinismul se apăra repezindu-se spre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ideologie paseistă, de celebrarea unei Origini pe care gîndirea istoricizantă o plasează automat în trecut, creștinismul se apăra repezindu-se spre viitor, înfățișîndu-se ca herald al celei mai revoluționare dintre utopii, cea milenaristă. Credința unei comunități religioase intră în procesul secularizării atunci cînd se lasă înscrisă în alternativa ideologiei și a utopiei și nu se mai înțelege pe sine decît în termenii acestei alternative. Astăzi, în schimb, științele sociale reevaluează religiile, exonerîndu-le de paseism ; dimpotrivă, le analizează mobilitatea, asistența pe care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
însoți istoria actuală. Responsabilii religioși înșiși au depășit în parte Marea Teamă pentru a-și afirma marea responsabilitate în privința criteriilor etice, a justiției sociale, a libertății individului, care trebuie apărate în societățile prezentului. însă, potrivit lui Ricur, religia scapă de tutela secularizării nu trecînd cu bine examenul istoriei (totale sau actuale), ci afirmînd paradoxul eliberator pe care credința îl poartă prin timp, cel care menține în fiece clipă tensiunea între Origine și Eschaton, între memorie și profeție, reunindu-le dincolo de timp. Nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
acut, expresiv, mobilizator în mediul simbolic constituit de societățile pluraliste. Diversitatea, între relativism și convergență Ca și democrația, științele sociale ale religiei au trecut în ultimele decenii de la polul unificator spre cel al diversității. Paradigma interpretativă, unică și unificatoare, a secularizării începe să fie pusă în chestiune de exegeze atente la dezvoltări neliniare, la modele culturale multiple. Acum cîțiva ani, într-un articol din Le Monde, Clifford Geertz declara, ca și Peter Berger 1, că teoria tare a secularizării nu se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unificatoare, a secularizării începe să fie pusă în chestiune de exegeze atente la dezvoltări neliniare, la modele culturale multiple. Acum cîțiva ani, într-un articol din Le Monde, Clifford Geertz declara, ca și Peter Berger 1, că teoria tare a secularizării nu se confirmă în afara terenului occidental (ba nici măcar acolo pe deplin) și că ea exprimă mai ales mentalitatea autorilor săi. Cu o anume lipsă de obiectivitate, cercetătorii au aplicat asupra realității religioase de pretutindeni grila modernității triumfătoare, cu un unic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
modernitatea noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței umane spre Pol, fără a-i putea totuși elimina urma, înfiptă ca un ac în carnea societăților noastre. în mare spus, modernitatea noastră a produs trei feluri de secularizare. Secularizarea de separare declară că divinul constituie un domeniu care trebuie ținut la distanță de treburile publice (politică, contemplativ, centrat pe imaginea unui chip atotvăzător. într-un al doilea sens, compensator și destul de brut, secularizarea produce surogate de transcendență. Instituțiile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței umane spre Pol, fără a-i putea totuși elimina urma, înfiptă ca un ac în carnea societăților noastre. în mare spus, modernitatea noastră a produs trei feluri de secularizare. Secularizarea de separare declară că divinul constituie un domeniu care trebuie ținut la distanță de treburile publice (politică, contemplativ, centrat pe imaginea unui chip atotvăzător. într-un al doilea sens, compensator și destul de brut, secularizarea produce surogate de transcendență. Instituțiile religiei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a produs trei feluri de secularizare. Secularizarea de separare declară că divinul constituie un domeniu care trebuie ținut la distanță de treburile publice (politică, contemplativ, centrat pe imaginea unui chip atotvăzător. într-un al doilea sens, compensator și destul de brut, secularizarea produce surogate de transcendență. Instituțiile religiei s-au văzut înlocuite de instituțiile politicului, ideologiile (eventual milenariste) au luat locul credinței. De la sfîrșitul secolului XX, acest tip de secularizare, prin substituție, începe să decline, să se treacă. Ideologiile, ca formă de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unui chip atotvăzător. într-un al doilea sens, compensator și destul de brut, secularizarea produce surogate de transcendență. Instituțiile religiei s-au văzut înlocuite de instituțiile politicului, ideologiile (eventual milenariste) au luat locul credinței. De la sfîrșitul secolului XX, acest tip de secularizare, prin substituție, începe să decline, să se treacă. Ideologiile, ca formă de credință, și au pierdut credibilitatea. Transcendențele obiectivate (națiune, stat, corp social) sînt puse în chestiune, deconstruite ca absoluturi, își recapătă locul lor, relativ. în sfîrșit, al treilea tip
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
substituție, începe să decline, să se treacă. Ideologiile, ca formă de credință, și au pierdut credibilitatea. Transcendențele obiectivate (națiune, stat, corp social) sînt puse în chestiune, deconstruite ca absoluturi, își recapătă locul lor, relativ. în sfîrșit, al treilea tip de secularizare e mai insidios și poate mai intim legat de modernitatea noastră decît precedentul. Pentru cei mai mulți dintre modernii care recurg la transcendență, ea înseamnă un capital de investit profitabil în mundan. Transcendența poate oferi soluții mai satisfăcătoare de explicare a lumii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
socială, ca în teologiile eliberării, sau de luptă pentru putere, ca în fundamentalismele insurgente. în orice caz, indiferent că retorica religioasă e agresiv tradiționalistă sau individualistă, inventivă, tolerantă, transcendența devine un accesoriu prețios al tematicii imanente. E vorba despre o secularizare prin anexiune, mai insidioasă, fiindcă transcendența nu e ignorată sau uzurpată, ci instrumentată. și totuși Tocmai fiindcă e, într-un fel sau altul, evacuată, transcendența veritabilă rămîne înfiptă ca un ghimpe în carnea societăților noastre. Cînd e resimțită cu intensitate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se mai înfățișază sub chipul monopolului confesional asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței în spațiul public și-a schimbat stilistica și față de modernitatea clasică. De la sfîrșitul secolului trecut, cînd paradigma secularizării inexorabile a început să fie chestionată, laicitatea europeană a devenit (mai) ospitalieră față de religie. Concepțiile religioase nu mai au statutul unor simple convingeri individuale. Se pot rosti pe piața publică a ideilor și a principiilor după care încearcă să se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
simbol și simbolizat cu atît e mai intensă corespondența lor. Distanța atît de mare dintre mentalitatea tîrziu modernă și transcendență alături de simetrica lor autolimitare nu constituie oare o situație simbolică privilegiată? Cele două perspective Se susține pe drept cuvînt că secularizarea a golit de înțeles spiritual gesturile obișnuite ale vieții. Nu ne mai trăim zilele ca pe o strădanie de a ne adecva la norma divină. Nu mai vedem în faptele noastre publice sau private culoarea Providenței. Cînd mîncăm sau ne
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
arendată, cu 1000 lei anual, fostului căpitan de darabani Theodor Theohari, iar apoi, din 1809, lui Gh. Ion Trapezoidul, din 1814 lui Dumitrache Hurmuz, iar din 1863 a trecut în proprietatea statului și, la mai puțin de un an de la secularizare, șipotenii, ca și ceilalți țărani, au fost eliberați de toate obligațiile feudale și împroprietăriți cu pământul pe care-l munciseră sute de ani, dar de roadele muncii lor se bucuraseră alții. Aceasta a contribuit la o evoluție economică, ce a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Dumnezeu le ar fi făcut, adică atunci când din aceste plăsmuiri se ridică năzuința către un ideal de perfecțiune colectivă, ideal care, pentru noi, nu e altul decât Iisus Hristos Și totuși, slujindu-se de cultură, religia nu riscă oare o secularizare în istorie, adică o limitare în timp și în spațiu ? După cele spuse până acum, întrebarea nu-și are rostul. Dar ea rămâne oarecum în picioare, dacă privim religia sub aspectul subiectiv, sau sub aspectul psihologic. Ioan Climax, genialul analist
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
s-a limitat față de transcendent, închizându-se totodată în spațiul și în veacul terestru. Omul a devenit astfel măsura lucrurilor sale și din acest moment, plăsmuirile lui au pierdut sensul eternității. Spre deosebire de cultura medievală, cultura modernă suferă un proces de secularizare. Cuvântul, foarte potrivit, e al lui Nikolai Berdiaev. Această perioadă istorică, zice gânditorul rus, stă sub semnul eliberării forțelor creatoare ale omului, sub semnul descentralizării spirituale, al ruperii de centrul spiritual, al diferențierii tuturor sferelor de viață socială și culturală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
diferențierii tuturor sferelor de viață socială și culturală, încât toate domeniile culturii omenești devin autonome. Autonome apar știința, arta, Viața de stat, economia, întreaga viață socială și cultura întreagă. Acest proces de diferențiere și de autonomizare e ceea ce se numește secularizarea culturii omenești... Această lepădare de adâncul spiritual cu care erau legate împreună puterile omului și prin care se simțeau lăuntric întărite, nu e numai eliberarea puterilor omenești, dar și superficializarca vieții omenești, din adâncime la periferie, e trecerea de la cultura
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
la periferie, e trecerea de la cultura religioasă medievală la cultura profană întrucât centrul de gravitate trece din adâncimea lui Dumnezeu în creativismul pur omenesc(Nikolai Berdiaev: Der Sinn der Geschichle. pag. 183). Dacă izvorul și idealul culturii creștine e Dumnezeu, secularizarea ci înseamnă că omul îi devine singur izvor și ideal. Antropocentrismul acesta se numește, cu alt termen, individualism. Omul nu există decât ca noțiune abstractă. În concret există oameni, ca indivizi deosebiți. Și când zicem: omul devine măsura lucrurilor, exprimăm
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Sub aspectul unei uluitoare eflorescente, pornite dintr-o neistovită sete de creație, cultura modernă reprezintă o fază de decadență. Din mijlocul ei se ridică glasurile care proclamă „criza culturii”. Dar această criză nu e altceva decât rezultatul individualizării sau al secularizării ei. Imaginea acestei decadențe o răsfrânge în chip vizibil pictura. În pictură apare plastic concepția dominantă a epocii. Oricâtă deosebire ar fi între pictura bizantină și cea occidentală corespunzătoare și una și cealaltă se colorează de lumina revelației supranaturale. Obiectul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]