2,558 matches
-
și independent de epuizarea emoțională și depersonalizare. Lucrul acesta este posibil atunci când există resurse disponibile în mediul de lucru, îndeosebi acordarea suportului social și utilizarea propriilor priceperi. Așadar autorealizarea scăzută se dezvoltă în paralel cu epuizarea emoțională, mai mult decât secvențial, prin intermediul depersonalizării. Conexarea autorealizării personale și de alți factori de la locul de muncă decât cei exclusivi generați de depersonalizare are o mare valoare pentru mediile organizaționale. Ea atrage atenția asupra efectelor benefice ale utilizării unor strategii controlate bazate pe folosirea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acestea îi sunt familiare. Conn și Richardson consideră că, în mediul școlar, se desfășoară trei tipuri de activități pentru dezvoltarea vorbirii, și anume: • Activități asociate, în care nu există o structurare definită a diverselor componente ale activității de învățare. • Activități secvențiale, ce implică o suită definită de acțiuni. • Activități ierarhizate, în care diversele componente ale activității de învățare sunt organizate 7. Se recomandă ca educatorul să utilizeze, pe cât posibil, o comunicare individualizată față de elevi, în care să fie evitate enunțurile imperative
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
acestuia. Exprimă ceea ce simți • exprimă-ți emoțiile; • exprimă emoțiile fără să faci judecăți asupra celuilalt; • exprimă emoții într-o manieră pozitivă; • focalizează-te asupra comportamentului și nu asupra persoanei. Specifică ceea ce vrei să schimbi • solicită schimbarea comportamentului; • solicită o schimbare secvențială; • solicită una sau cel mult două schimbări comportamentale; • specifică comportamentele concrete care trebuie modificate; • solicită schimbarea comportamentului care poate fi schimbat, pentru care interlocutorul are resurse de schimbare; • specifică ce comportament ești dispus să îl schimbi pentru a facilita comunicarea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
definește ca ansamblul de trăsături care asigură unitatea sintactică a textului, marcînd legătura în secvența de unități lingvistice (propoziții/fraze). În opinia majorității cercetătorilor, dacă prin coerență se asigură conectivitatea conceptuală a unui discurs/text, prin coeziune se realizează conectivitatea secvențială. Cuvîntul coeziune desemnează totalitatea mijloacelor lingvistice care asigură legăturile intra- și interfrastice, permițînd unui enunț oral sau scris să apară ca un text. Lingvistica transfrastică și gramatica textului desemnează marcatorii responsabili de realizarea coeziunii: a) repetarea (în mod obligatoriu cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de practică. De exemplu, Catherine Fuchs arată, pe baza analizei unui corpus al indicațiilor rutiere că subiectul are două moduri de a aprecia spațiul și că aceste două moduri se regăsesc în două maniere de a spune. Un prim nivel secvențial, propozițional, indică o viziune discontinuă a spațiului, iar în discurs apare o enumerare a etapelor succesive ale drumului, punctate de instrucțiunile privind direcția de urmat în fiecare etapă. Un alt nivel arată că spațiul este înțeles ca fiind continuu, ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
participanți. A n a l i z a d i s c u r s u l u i ce conține conversația pleacă astfel de la ideea că interacțiunea verbală este în esență ordonată și are o structură complexă cu organizare secvențială prin intermediul sistemului de intervenții verbale. În acest mod, comportamentul verbal este considerat resursa de bază a actorilor sociali, iar conversația, o formă principală a construcției interactive a lumii sociale. Procesele care susțin vorbirea și definesc situația rămîn însă adesea implicite
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în momentul în care coordonarea interacțiunii verbale nu se suprapune pe realizarea ei practică. Organizarea sistemului de intervenții verbale este perturbată de delictul conversațional reprezentat de intruziune atunci cînd alternanța contribuțiilor realizate de interlocutori nu urmează principiile etice ale succesiunii secvențiale. În acest caz, locutorul A, angajat într-o intervenție în curs, așadar, avînd cuvîntul, îl selectează pe locutorul B (prin indicii de natură sintactică, prozodică, gestuală sau de postură) în vederea ocupării poziției secvențiale următoare, altfel spus, pentru a lua cuvîntul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interlocutori nu urmează principiile etice ale succesiunii secvențiale. În acest caz, locutorul A, angajat într-o intervenție în curs, așadar, avînd cuvîntul, îl selectează pe locutorul B (prin indicii de natură sintactică, prozodică, gestuală sau de postură) în vederea ocupării poziției secvențiale următoare, altfel spus, pentru a lua cuvîntul în continuare; această acordare a cuvîntului nu este însă respectată, poziția respectivă fiind acaparată și monopolizată de intervenția unui al treilea locutor C. Intruziunea este, prin urmare, un delict care privește natura succesorului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
neînțelegerea fiind adesea rezultatul convergenței unor factori contextuali și situaționali) și de tratamentul ei (pornind de la un enunț dat într-un schimb, reparațiile se pot produce în diferite moduri). Neînțelegerea presupune un timp al iluziei înțelegerii reciproce, încît, pe plan secvențial, trebuie să se ajungă la un schimb repetat, în care reparația să o aibă în vedere. Problema neînțelegerii nu se pune numai la nivelul local al interacțiunii, în cazul a n a l i z e i d i s
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unor scopuri strategice. V. argument, emoție, etos, logos. ARISTOTEL R.; AQUIEN - MOLINIE 1996; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. NM PERECHE ADIACENTĂ. Sintagma pereche adiacentă a fost definită, în 1973, de E. Schegloff și H. Sacks pentru a denumi un mod de organizare secvențială în structura conversației. O pereche adiacentă are unele caracteristici formale, între care lungimea a două enunțuri în poziție adiacentă (alăturată) produse de locutori diferiți. Exemplele tip de perechi adiacente sînt saluturile sau înșiruirile de întrebări și răspunsuri. Funcția unei astfel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că, dacă termenul secund este produs, el este considerat ca un element ce ține de primul, însă dacă nu este produs, este considerat ca fiind absent, iar cel care-l așteaptă este îndreptățit să facă presupuneri în legătură cu absența lui. Caracterul secvențial al unei perechi adiacente nu este, de aceea, o simplă serialitate în desfășurare, ci este motivul pentru care alte schimburi de cuvinte pot fi înseriate fără a înceta aplicarea legăturii de dependență condițională, adică fără a fi anulată așteptarea celui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
așteptarea celui de-al doilea membru al perechii. Funcționarea perechii adiacente și a inserțiilor relevă faptul că participanții își fac mereu inteligibilă maniera în care își interpretează reciproc acțiunile. În relație cu noțiunea "pereche adiacentă" se dezvoltă cea de "organizare secvențială", potrivit căreia, dintre diferitele enunțuri posibile ca al doilea membru al unei perechi, unele sînt nepreferate și mai puțin frecvente, adesea fiind produse după o întîrziere și precedate de momente de ezitare. Această noțiune, "organizare preferențială", este marcată de o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
esențial în compoziția macro-textuală a sensului. În construirea oricărui text intervin considerente de ordin compozițional, care duc la o anumită ierarhizare a enunțurilor și la identificarea secvențelor textuale (nivel diferit de cel al frazei). Planul textului rezultă astfel din structura secvențială specifică lui, putînd fi sau nu explicit evidențiat la suprafața textuală, prin diverse modalități de segmentare. În funcție de posibilitatea încadrării textului într-un anumit gen discursiv, pot fi evidențiate două tipuri de planuri: planuri convenționale sau fixe (care pot fi păstrate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de tip ascendent sau descendent (de ex., chiar și, cel puțin, de altfel etc.). Plasată sub semnul celor trei noțiuni fundamentale, argumentativitate -argumentație - persuasiune, reformularea își găsește relevanța în special în interacțiune, unde aspectele ei sînt legate de o organizare secvențială ce ține seama de asumarea enunțării de către locutor, de reacția alocutarului, dar și de inițiativa pe care o are unul sau celălalt în efectuarea reformulării. V. parafrază, topos. BENVENISTE 1966; JAKOBSON 1973; GÜLICH 1983; DUCROT 1984; FUCHS 1995; ADAM 1997
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
transgresarea genurilor și modurilor este habituală. În orientările de tip cognitivist, care propun modele de analiză modulară, se consideră îndreptățită identificarea secvențelor prototipice narative, descriptive, argumentative, explicative și dialogice (instructive, procedurale etc.), constituite pe baza unor reguli compoziționale de tip secvențial, demers destul de dificil datorită constatării faptului că, într-o tipologie textuală globală, este aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși, se poate aprecia că există o dominantă (discursiv-)textuală supraordonată la care tind secvențele microtextuale inclusive
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
printr-o singură luare de cuvînt, și cele care înlănțuiesc luări de cuvînt ale unor locutori diferiți, textele constituite dialogal, ce se disting de textele care, datorită discursului raportat, reprezintă numai o parte a enunțării dialogale. Genurile discursive și tipurile secvențiale pot, din contra, să se încrucișeze mereu, după circumstanțe și după necesitățile de comunicare. Genurile de discurs regrupează textele comparabile prin caracteristicile lor macrostructurale, determinate îndeosebi de situația de comunicare, în mod deosebit de statutul instituțional al subiecților care comunică și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
construiesc enunțul. Aceste texte se dovedesc adesea ierarhizabile în hipergenuri și subgenuri, de exemplu, sub hipergenul literatură (opus presei sau corespondenței administrative) conține genul romanesc (vs. poezia sau teatrul) și subgenul science-fiction (vs. fantasticul sau polițistul). În mod complementar, tipurile secvențiale grupează texte sau subansamble textuale ce corespund diferitelor sarcini cognitive și lingvistice care solicită moduri deosebite de organizare a enunțului. Ele traversează genurile și se diversifică în mod specific; tipul narativ, de exemplu, abundă în literatură, în istoriografie, în presă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poliției, discuțiile medicale, conversații etc. În schimb, mai multe moduri de prezentare ale genului de discurs romanesc conțin în proporții variabile segmente ce țin de tipurile narațiune, descriere, explicare și argumentare. Aceste patru tipuri permit caracterizarea fiecărui text prin organizarea secvențială ce înșiruie fragmente adesea eterogene: 1) tipul descriptiv (care numește o temă și-i detaliază părțile sau proprietățile), 2) tipul explicativ (care vizează dezlegarea unei probleme efective sau presupuse), 3) tipul argumentativ (care propune o teză și o respinge pe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
diferite în funcție de modul în care privilegiază sau combină proprietățile și circumstanțele discursurilor. De aici rezultă și imposibilitatea raportării celor mai multe texte la canoanele stabilite de cei mai mulți cercetători și de aici este instructivă clasificarea care ilustrează interacțiunea dintre genurile discursive și tipurile secvențiale. Se constată astfel că, pe de o parte, textele poetice (autotelice) utilizează un tip secvențial ce traversează mai multe subgenuri (poem versificat, proză poetică, slogan, maximă etc.) și constituie un hipergen al discursului care particularizează una sau mai multe secvențialități
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și imposibilitatea raportării celor mai multe texte la canoanele stabilite de cei mai mulți cercetători și de aici este instructivă clasificarea care ilustrează interacțiunea dintre genurile discursive și tipurile secvențiale. Se constată astfel că, pe de o parte, textele poetice (autotelice) utilizează un tip secvențial ce traversează mai multe subgenuri (poem versificat, proză poetică, slogan, maximă etc.) și constituie un hipergen al discursului care particularizează una sau mai multe secvențialități (poem narativ, slogan argumentativ etc.) și, pe de altă parte, textele didactice (injonctive), concepute de la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dăruită de credință, aceea că istoria are sens, și am căutat acele evenimente care întemeiază convingerea noastră că Providența divină lucrează în istorie. Deși pe parcursul cărții ne-am străduit să introducem cititorul în miezul teologiei istoriei, nu am reușit decât secvențial să ne referim la câteva evenimente ale erei creștine susceptibile de lucrarea "mâinii divine", pentru că ne-am dat seama că acestea merită o tratare separată. Spunem "susceptibile" pentru că, în afara teofaniei Întrupării, și aceasta contestată de unii, nu putem și nici
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
numerice ale cromozomilor, reprezentate prin hiperdiploidie și cromozomi markeri care sunt însă lipsiți de specificitate. În leucemiile acute, la 50-70% dintre pacienți, nu apar modificări ale cromozomilor. Dar cariotipul diploid poate progresa spre aneuploidie, printr-un proces de evoluție clonală secvențială. Pot apărea rupturi de tip cromatidic și cromozomal, cromozomi dicentrici, acentrici sau inelari. Conturul cromozomilor din celulele leucemice este adesea estompat, cu cromatidele slab delimitate, cu punți cromatice intercromozomale (cromozomi lipicioși), ceea ce denotă dereglări în sinteza ADN sau a proteinelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transcriptele și proteinele fuzionate trebuie să fie exprimate în mod adecvat și să fie suficient de stabile pentru a avea valoare selectivă. Recombinarea care are loc în procesul fuziunilor genice este una neomoloagă, dar studiile de secvențiere au evidențiat motive secvențiale scurte, aflate în apropierea punctelor de rupere, care pot facilita interacțiunea cu aparatul enzimatic de recombinare. Acum este bine dovedită implicarea în tumorigeneză a dereglării mecanismelor de control al ciclului celular: cele mai multe celule maligne sunt lipsite de punctul de control
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cromozomului matern 1p36 și a cromozomului 2 patern), leucemia acută mieloblastică (pierderea cromozomului 7 patern), rabdomisarcoamele (pierderea regiunii cromozomale 11p15.5 materne) etc. Conform ipotezei celor două lovituri ale lui Knudson, genele supresoare tumorale sunt silențiate de obicei prin inactivarea secvențială a ambelor alele (fig. 31.6). În cazul expresiei alelei materne pentru genele supresoare tumorale, prima lovitură este reprezentată de amprentarea sau inactivarea alelei paterne, iar pierderea preferențială maternă a heterozigozității materne are efectul celei de-a doua lovituri. Cap
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
paragrafe sînt apoi lipite împreună, nu vor conta ca narațiune, doar dacă cineva nu surprinde o legătură neîntîmplătoare. Prin această "legătură neîntîmplătoare” se înțelege o conexiune care trebuie să fie motivată și semnificativă. Această curioasă arie de tranziție între descrierea secvențială și descrierea consecutivă constituie una din rațiunile unui joc de societate în care oamenilor din jurul mesei le vine rîndul să scrie o propoziție, celelalte fiind propuse, în secret, de ceilalți. Rolul important al "schimbării de stare” a fost expus
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]