1,204 matches
-
și banatite și învelișul sedimentar al Bazinului Reșița, cu depozite de vârstă Paleozoic mediu și superior precum și Mezozoic (calcare, marnocalcare, marne). Pânza Supragetică prezintă fundament metamorfic, este o pânză de forfecare de soclu, alcătuită din formațiuni cristaline prealpine și depozite sedimentare paleozoice superioare și mezozoice, subțiri și lacunare cu petice de eroziune. Intruziunile magmatice sunt reprezentate de masivul de granitoide de la Sichevița, de vârstă hercinică. Parcul Natural Porțile de Fier reprezintă o zonă de convergență a lumii vegetale și animale dintre
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
procesul de dezagregare chimica cauzat de intemperii, unele minerale argiloase sunt formate prin activitatea hidrotermal. Depozitele de argilă se poate constitui în loc ca depozite reziduale în sol, dar depozitele groase, de obicei, sunt formate ca urmare a unui proces de sedimentare secundar prin depunere, după ce au fost erodate și transportate de la locul lor de origine de formare. Depozitele argiloase sunt de obicei în marile lacuri și bazinele marine. Argile primare, de asemenea, cunoscut sub numele de Caoline, se află la locul
Argilă () [Corola-website/Science/307808_a_309137]
-
albastre sau violete. Silvina este descoperit în anul 1832 fiind numit în formă latinizata „sal digestibus Sylvii - sarea lui Sylvius” această denumire este dată după numele fizicianului și chimistului olandez François Sylvius de le Boë (1614-1672). Silvina ia naștere prin sedimentare și evaporarea apei marine. Se gaseste asociată cu halitul și carnalitul (clorura de magneziu și potasiu). A fost găsit la „Staßfurt”, „Wathlingen”, „Neuhof-Ellers” și alte locuri cu zăcăminte de săruri de potasiu din Germania. De asemenea se găsește în „Berezniki
Silvină () [Corola-website/Science/308392_a_309721]
-
îmbălsămarea mumiilor. Boraxul apare în natură sub formă cristalină sau masivă, asemănător anhidritului, gipsului sau sării geme. Boraxul ia naștere prin secarea prin uscare a lacurilor sărate, care sunt numite și lacuri de borax. Mineralul mai poate lua naștere prin sedimentare, sau mai poate fi întâlnit în coșurile vulcanilor. Locurile geografice bogate în borax sunt Kirka în Turcia ca și Boron în California, unde exploatarea se face la zi (prin cariere), sau „Borax Lake” și „Searles Lake” California, SUA. În prezent
Borax () [Corola-website/Science/308394_a_309723]
-
scoarța pământului. Mineralul ia naștere ca produs primar în procesul de cristalizare în rocile magmatice, ca granit, și roci bazice ca pegmatit sau sienit. În rocile metamorfice zirconul prin procesul de răcire va recristaliza sau cristaliza din nou. În rocile sedimentare zirconul datorită durității mari rezistă proceselor de eroziune și transport, poate fi întâlnit sub forme dendritice, care au dimensiuni de 100-300 µm. Prin procesele de analiză a formei, suprafeței cristalului se pot stabili condițiile de formare și dezvoltare a mineralului
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
I.K. Gujral a fost ministrul de externe în India. Imposibilitatea de a rezolva acest lucru a cauzat prejudicii de ambele părți ale frontierei pentru aproape două decenii. Bangladesh este de părere că lipsa de debitului în lunile de vară cauzează sedimentare și astfel Bangladesh este mai predispus la daune cauzate de inundații. În același timp, propunerile pentru conectarea Brahmaputra la Gange pentru a îmbunătăți debitul de apă din Gange sunt controversate. De asemenea, problema de gospodărire a apelor poate implica de
Gange () [Corola-website/Science/308433_a_309762]
-
apa potabilă are un conținut mai redus în acid silicic. Pământul de Kieselgur(numit și făină fosilă sau pământ de diatomee) este compus din 94 % bioxid de siliciu, cantități mici de fier, calciu, magneziu, fosfor și aluminiu, ia naștere din sedimentarea scheletelor unor fosile numite diatomee. Unii folosesc pământul de Kieselgur în scopuri terapeutice, tratamentul nefiind documentat din punct de vedere științific. Din punct de vedere industrial produse tehnice ale acidului silicic, se folosesc după cum urmează:
Acid silicic () [Corola-website/Science/308471_a_309800]
-
de masivele și grupele muntoase înconjurătoare, Munții Leaota, Munții Bucegi, Munții Făgăraș și Munții Iezer-Păpușa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, „Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o „lamă” tăioasă și abruptă de roci sedimentare, în special roci calcaroase de vârstă jurasică, lungă de aproximativ 24 - 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, și lată de aproximativ 6 - 8 km, pe direcțiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuții pereți verticali, inalți de 400-650 m, dintre Padina Lăncii și
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
restul reprezintă păduri,dar aparțin de RomSilva. Zona ce constituie suprafața comunei Glăvile împreună cu suprafețele tuturor localitățiilor din jur,din punct de vedere geologic face parte din podișul Getic. Dealurile au luat naștere pe fundul unei mări în care depunerile sedimentare duse de râurile montane au format straturi orizontale sau ușor aplecate-la suprafață fiind alcătuite din roci moi, cuaternare. În unele puncte ca "„La Crucea lui Vijulie”" sau "„La Râpă”" au avut loc alunecări de teren de tip surpare, ca uramare
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
Piatra(1643 m). Munții situați între hotarul nordic al localității și culmea muntoasă Arnota-Buila-Vânturarița au o structură geomorfologică ce are la bază formațiunile cristaline autohtone numite și "seria de Lotru" cu o vechime de peste 200 milioane ani, intercalate cu roci sedimentare mai noi(circa 100 milioane ani), adică situate între carbonifer și cretacicul de mijloc.Pe ansamblu se constată o mare diversitate de roci: șisturi cristaline filitoase, granite, gresii, conglomerate sedimentare. Culmea muntoasă Arnota-Buila-Vânturarița are un caracter singular și inedit în
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
cu o vechime de peste 200 milioane ani, intercalate cu roci sedimentare mai noi(circa 100 milioane ani), adică situate între carbonifer și cretacicul de mijloc.Pe ansamblu se constată o mare diversitate de roci: șisturi cristaline filitoase, granite, gresii, conglomerate sedimentare. Culmea muntoasă Arnota-Buila-Vânturarița are un caracter singular și inedit în peisajul montan al Pietrenilor, fiind alcătuită exclusiv din calcare jurasice cu o vechime de aproximativ 136 milioane ani,prezetând un aspect peisagistic deosebit, incluzându-se în ultimii ani într-un
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
alcătuită exclusiv din calcare jurasice cu o vechime de aproximativ 136 milioane ani,prezetând un aspect peisagistic deosebit, incluzându-se în ultimii ani într-un parc național, ce îi poartă numele.În zona locuită a satului și caracterizată prin roci sedimentare, cele mai vechi dintre acestea (de formațiune cretacic-paleogenă) sunt situate imediat la contactul cu calcarele sudice ale muntelui Buila, fiind urmate de roci tot sedimentare, neogene, ce intră în componența celor două culmi deluroase ce mărginesc râul Costești. Rețeaua hidrografică
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
parc național, ce îi poartă numele.În zona locuită a satului și caracterizată prin roci sedimentare, cele mai vechi dintre acestea (de formațiune cretacic-paleogenă) sunt situate imediat la contactul cu calcarele sudice ale muntelui Buila, fiind urmate de roci tot sedimentare, neogene, ce intră în componența celor două culmi deluroase ce mărginesc râul Costești. Rețeaua hidrografică este bine dezvoltată, localitatea fiind tributară râului Costești, ale cărui izvoare își au obârșia în muntele Scânteia. În zona muntoasă, spre sud, primește următorii afluenți
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
favorabil atât retenția de CO2 și eliberarea de oxigen, cât și ionizarea atmosferei. Vegetația mai are un rol pedogenetic important, regenerând și fertilizând solul. Pe lângă aportul de materie organică, rădăcinile arborilor contribuie la creșterea porozității acestuia, la mărirea capacității de sedimentare și filtrare a solului, precum și la creșterea biodiversității și a retenției hidrice a terenului. Spațiile verzi ale Parcului Copou contribuie la atragerea unui flux suplimentar de turiști, care se alătură localnicilor și studenților, contribuind la ridicarea valorii urbanistice a zonei
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
ridicat de focieni cu un secol înainte, pentru a-i apăra împotriva invaziilor tesalienilor. Numele de „Porțile Fierbinți” vine de la izvoarele termale aflate acolo. Astăzi, trecătoarea nu mai este mărginită de mare, ci la câțiva kilometri înauntrul uscatului, datorită depunerilor sedimentare din golf. Vechea potecă apare la picioarele munților înconjurând câmpia, iar de-a lungul ei s-a construit o șosea modernă. Mostre de sol luate recent arată că în antichitate trecătoarea avea doar 100m lățime și valurile ajungeau până la porți
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
partea sudică a Podișului Moldovei suferă un proces lent de scufundare, fiind invadată de apele mării. De-a lungul erelor mezozoică și neozoică s-au produs regresiuni și transgresiuni repetate care au dus la depunerea unor straturi groase de roci sedimentare. Podișul pare ca uscat la sfârșitul erei neozoice și începutul erei cuaternare treptat, de la nord la sud. În a doua parte a erei cuaternare-holocen, agenții exogeni, în principal apele curgătoare, au definitivat aspectul actual al Podișului Moldovei Peste fundamentul cristalin
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
erei neozoice și începutul erei cuaternare treptat, de la nord la sud. În a doua parte a erei cuaternare-holocen, agenții exogeni, în principal apele curgătoare, au definitivat aspectul actual al Podișului Moldovei Peste fundamentul cristalin se găsesc straturi groase de roci sedimentare, depuse de-a lungul Erelor Mezozoică și Neozoică (calcare, gresii, marne, argile, pietrișuri, nisipuri), înclinate ușor spre sud-est (în jumătatea de nord) și spre sud (în jumătatea de sud), dar și straturi de pietre. este cel mai întins podiș din
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
la Părinți "al Confederației". Între 250 - 300 milioane de ani in urma, aburii de apă dulce curgeau din munții vechi și aduceau nămol, nisip și pietriș în ceea ce este acum Golful St Lawrence. Aceste sedimente acumulate formau un bazin de sedimentare, care se completează până la rocă insulei. Cand ghețarii Pleistoceni s-au retras aproximativ 15.000 de ani in urma, resturile glaciare ar fi fost lăsate în urmă pentru a acoperi cele mai multe din zonele care vor deveni insula. Această zonă a
Insula Prințului Edward () [Corola-website/Science/302773_a_304102]
-
a început în cretacicul mijlociu (de cca. 150 milioane de ani), când teritoriul s-a scufundat. Prin crăpăturile formate au ajuns la suprafață mai întâi andezite, iar mai apoi riolite, riodacite și dacite. Prin procese subvulcanice au pătruns în straturile sedimentare mai vechi corpuri magmatice intrusive. Astfel, înălțimile Vișag, Traniș și Răchițele sunt formate din dacite, iar vârfurile Vlădeasa (1836 m), Piatra Grăitoare (1557 m) și Poiana Mică (1417 m) din riolite. Roci sedimentare calcaroase de vârstă jurasică și paleocenă se
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
Prin procese subvulcanice au pătruns în straturile sedimentare mai vechi corpuri magmatice intrusive. Astfel, înălțimile Vișag, Traniș și Răchițele sunt formate din dacite, iar vârfurile Vlădeasa (1836 m), Piatra Grăitoare (1557 m) și Poiana Mică (1417 m) din riolite. Roci sedimentare calcaroase de vârstă jurasică și paleocenă se găsesc la vest de Răchițele (Pietrele Albe, 1100-1300 m) și la sud de Remeți, în Valea Iadului. Sunt prezente 3 culmi: Relieful, în ciuda fragmentării accentuate, are un caracter masiv, greoi. Astfel, înălțimile mai
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
de temperatură înaltă). Titanul este întotdeauna legat de alte elemente în natură. Este al nouălea cel mai abundent element din scoarța terestră (0,63% după masă) și al șaptelea dintre metale. Este prezent în majoritatea rocilor vulcanice și în cele sedimentare derivate din ele, precum și în vietăți sau în acumulările naturale de apă. De fapt, din cele 801 tipuri de roci vulcanice analizate de United States Geological Survey, 784 conțineau titan. Proporția în care se găsește prin soluri este aproximativ de la
Titan () [Corola-website/Science/303225_a_304554]
-
din România. La suprafață, cele mai vechi roci sunt șisturile verzi proterozoice din Podișul Casimcei, cu o vârstă de peste 600 milioane ani. În fundamentul Dobrogei de Sud există roci mai vechi, identificate în foraje și acoperite în prezent de straturi sedimentare paleozoice, mezozoice și neozoice, care au o vârstă mult mai mare (1,6 miliarde ani). se prezintă ca un podiș relativ rigid, format pe roci vechi (șisturi verzi, granituri), depozite sedimentare mezozoice și neozoice, puternic erodat de acțiunea îndelungată a
Podișul Dobrogei () [Corola-website/Science/302911_a_304240]
-
identificate în foraje și acoperite în prezent de straturi sedimentare paleozoice, mezozoice și neozoice, care au o vârstă mult mai mare (1,6 miliarde ani). se prezintă ca un podiș relativ rigid, format pe roci vechi (șisturi verzi, granituri), depozite sedimentare mezozoice și neozoice, puternic erodat de acțiunea îndelungată a factorilor exogeni, cu un relief domol, ușor ondulat și cu altitudini relativ reduse (200-300m). Partea de nord este mai înaltă, ajungând pe alocuri la 350-400 m dar și la 467 m
Podișul Dobrogei () [Corola-website/Science/302911_a_304240]
-
pierd bătălia cu păsările care sunt mai bine adaptate la zbor. Ultimul pterozaur care a dispărut a fost "Quetzalcoatlus". Păsările sunt mai rapide, mai ușoare, consumă mai puțină energie cu zborul și rezistă mai bine la schimbări termice. În depozitele sedimentare din provincia chineză Liaoning s-au găsit resturi conservate de numeroase tipuri de dinozauri mici, păsări și mamifere din Cretacicul timpuriu. Dinozaurii "coelurosauria" găsiți acolo reprezintă tipuri din grupul Maniraptora, care este tranziția între dinozauri și păsări și sunt notabile
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
bioxidul de siliciu- SiO, cea mai răspândită substanță, denumită general ca și cuarț. Următorul pe listă e siliciul -prezent în 27.7% din scoarța planetei. Sursa principală de fosfor, folosit în îngrășăminte, este apatitul care se găsește în unele roci sedimentare și în acumulările de guano - fecale de lilieci și păsări. Scara Mohs a durității a fost gândită și inventată de mineralogul german Friedrich Mohs, care voia să aranjeze mineralele astfel încât acestea pot fi identificate mai ușor. Duritatea unui mineral este
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]