52,615 matches
-
o modă. Unii din cei nouăsprezece scriitori "peregrini" incluși în antologie - Odobescu, Vlahuță sau Hogaș - au devenit clasici chiar prin scrierile de călătorie. Despre alții, însă, cu greu s-ar fi putut bănui că au scris și așa ceva. Criteriile de selecție sînt, potrivit autorilor, în primul rând valorice, dar e evident că textele din antologie sunt inegale. Nu valoarea jurnalelor de călătorie e luată în considerare, ci valoarea scriitorilor pe care, cel mai adesea, alte genuri literare i-au consacrat - Nicolae
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
zece (ideea poetului Marian Drăghici) și o Bibliotecă de poezie (ideea lui Cristian Cosma, care semnează cu ciudatul pseudonim UN Cristian). Ambele proiecte sînt elaborate cu grijă și publicate în OBSERVATOR. Există la Marian Drăghici și un top (adică o selecție) de cărți de poezie, cu începere din 1990 și pînă în 2000 inclusiv. Recursul în anulare și recursul la memorie Recursul în anulare declarat de procurorul general Joiță Tănase împotriva sentinței prin care generalii Chițac și Stănculescu au fost condamnați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
obișnuita catalogare-reproș ce i se aducea : "festival de categoria A, cu o competiție de categoria B și un juriu, uneori, de categoria C", ediția din această vară a aliniat la startul cursei pentru Globul de Cristal 17 producții, criteriul de selecție fiind cel al valorii și nu, cum se întâmpla îndeobște în anii precedenți, acela că sunt premiere (de fapt, filme rămăse disponibile între Cannes și Veneția), așa încât juriul, având ca președinte, de astă dată, o personalitate de calibrul lui Krzysztof
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
Festival. Mai întâi pentru că a fost, iar apoi pentru că a fost de calitate - fapt ce a fost apreciat, chiar și premiat. Premiul a recompensat valoarea și a consolidat prestigiul de care se bucură pe plan internațional școala noastră de film, selecția prezentată în concurs de Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L.Caragiale" din București aducându-i, pentru a doua oară consecutiv, diploma de Cea Mai Bună Școală De Film. Să aplaudăm această performanță (cu atât mai mult cu cât
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
intitulat Studii despre societate și religie. El cuprinde nouă lucrări, printre care celebrele Totem și tabu (1912-1913), Psihologia maselor și analiza eului (1921), Viitorul unei iluzii (1927), Disconfort în cultură (1930) și Moise și religia monoteistă (1939). Este de remarcat selecția titlurilor pentru acest volum, dată fiind apropierea explicită care există între lucrările freudiene despre societate și cele care se opresc la fenomenul religios. Programul conceptual e același, interferențele - nu întâmplătoare. Și dacă posibilitățile aplicative și speculative ale psihanalizei sunt foarte
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
de Gustav Mahler... Mi-a fost reamintit faptul că aici, pe lângă acest ansamblu, ființează o înaltă școală a muzicienilor instrumentiști, școală ce poartă numele lui Herbert von Karajan; sunt tineri ce urmează, ulterior, după ani de studiu, de practică, de selecții, a face parte din marea formație, respectându-i tradițiile, contribuind la formarea acelui unic, inimitabil sunet al orchestrei, o veritabilă marcă de identitate a acesteia... și tocmai în acest sens, bucuria mea a fost mare atunci când, la unul dintre pupitrele
Un stat în stat by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16021_a_17346]
-
în traducerea românească, o spune numai aparent tautologic: "Le cinéaste est obligé de devoir choisir la réalité". În momentul cînd a pus camera pe ceva și prin modul cum a pus-o, cineastul a eliminat implicit altceva, a făcut o selecție, a manifestat o opțiune, susține un discurs și întreprinde o investiție personală. Iar în măsura în care m-am investit eu în film, s-a investit Răzvan Rădulescu în scenariu. Cumva, un anumit manifest, la care înțeleg că v-ați gîndit, s-a
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
Art de Lausanne, Ecole Supérieure des Beaux Arts - Genève, London International Film School. Odată consumată febra celor trei zile de decembrie, minusurile se estompează fie că sînt de fond - oferta relativ modestă la toate categoriile de film, criteriile laxe de selecție, fie că aparțin hazardului - promisiuni neonorate - titluri pe 35 mm nefinalizate, neglijențe manageriale - absența genericelor atît în retrospectivele invitaților, cît și în cea a filmului documentar UNATC. Se impun, în schimb, cîștigurile: la inițiativa catedrei Comunicare Audiovizuală condusă de prof.
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
a face vizibilă fericirea, de a accepta teribilul, de a avea curajul nudității psihologice (simplificarea e o consecință a voinței de fortificare; transparența fericirii, ca și nuditatea sunt consecințe ale voinței de a accepta teribilul...') Aforismele nietzscheene, apărute într-o selecție incitantă pentru curiozitatea cititorului contemporan (Amelia Pavel) sunt utile politicianului zilelor noastre, măcar ca punct de construcție a unor replici. Dacă aș fi parlamentar, n-aș pleca la muncă fără Nietzsche în buzunar. Friedrich Nietzsche . Aforisme. Selecție, traducere din limba
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
apărute într-o selecție incitantă pentru curiozitatea cititorului contemporan (Amelia Pavel) sunt utile politicianului zilelor noastre, măcar ca punct de construcție a unor replici. Dacă aș fi parlamentar, n-aș pleca la muncă fără Nietzsche în buzunar. Friedrich Nietzsche . Aforisme. Selecție, traducere din limba germană de Amelia Pavel. Ediția a II-a. Editura Humanitas, 2001. Cum bate din palme o singură mână Povestirile lui Salinger, mai pătrunzătoare decât romanele sale, apărute într-o nouă și foarte arătoasă colecție a Polirom, îngrijită
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
necunoscuți, ambele foloseau de multe ori un limbaj absolut inacceptabil. Erau povești de corupție, erau altele de cumetrii încîlcite, dar tonul dominant era un fel de jubilare scabroasă care-i întina pe toți la fel. Singurul zîmbet îl aduceau savuroasele selecții din revistă, decupate de Al. Călinescu. Am mai urmărit niște polemici și mai joase în altfel excelenta Vatra. Bineînțeles, oricine trebuie să aibă dreptul la un punct de vedere, dar degenerarea limbajului, transformarea lui într-un pamflet obscen, demn de
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
României (pentru că acesta e scopul declarat al antologiei) nu poate fi, astăzi, decît un eșec. Și, totuși, cartea mi se pare interesantă dintr-un anume punct de vedere: antologia aceasta pornește, fără a fi o reeditare, de la o mai veche selecție de texte pe aceeași temă, Les français et la Roumanie, apărută în Bucureștiul interbelic, în 1937. Autorii ei erau nu români, ci doi francezi, Paul Desfeuilles și Jaques Lassaigne, hotărîți să manipuleze discursul francez despre România în favoarea românilor. La Roumanie
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
me down", dintr-un faimos cântec al formației The Beatles. 2 "Academia Cațavencu". 3 Cartea, apărută la Editura Polirom în anul 2000, conține o lungă discuție între Tony Judt și membrii grupului de cercetare timișorean "A Treia Europă", precum și o selecție a câtorva articole ale autorului dedicate Europei Centrale. 4 Aluzie la ultimul roman publicat, în 1895, de către Thomas Hardy, "Jude the Obscure". în românește, titlul a fost redat sub forma "Jude neștiutul". 5 Termenul lui Tony Judt este "nation-ness". 6
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
pe mai multe paliere. Oferta de spectacole selecționate oficial a inclus prea multe producții mediocre, nu s-a operat cu criterii, pare să fi contat mai mult cantitatea, decît calitatea, prea multe trupe au avut onoarea să facă parte din selecție, și să fie distinse astfel, deși, evident, nu meritau, s-au făcut eforturi mari, financiare de a aduce atîția oameni la București, deși nu aveau mai nimic de arătat, artiștii au jucat fără primă de participare, multe figuri importante ale
Caragiale și teatrul contemporan (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15681_a_17006]
-
rînd, cei mai mulți dintre noi au convenit că festivalul a fost o reușită. Discuțiile, inevitabile, pro și contra s-au situat în jurul nuanțelor, rafinamentelor legate de selectarea a unul sau două spectacole. S-a citit însă un gînd, o unitate a selecției criticului Alice Georgescu, o direcție, o asumare a ei. Aprecierile au fost unanime în privința organizării, experiența echipei de la UNITER spunîndu-și cuvîntul. Ediția de anul trecut ar fi fost o bază solidă pentru construcția de acum. Era un drum pe care
Caragiale și teatrul contemporan (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15681_a_17006]
-
o producție, realizată de Teatrul Luni în colaborare cu Teatrul Act, în care salut o nouă ipostază și o formă extraordinară a actorului Nicu Mihoc (de la naționalul din Tîrgu-Mureș) și o altă față, pe care o intuiam cîndva (la o selecție pentru Gala Tînărului Actor) a Adei Milea. Mi se pare absolut nobil să dorești să faci din Festivalul național de teatru ceva similar, ca impact și anvergură, cu Festivalul Enescu. De ce nu? Teatrul o merită, în principiu. În momentele lui
Caragiale și teatrul contemporan (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15681_a_17006]
-
altfel, în mod teoretic, se trăiește în atmosfera excitantă a ficțiunii, a irealului, a nocturnului. Agitația celor implicați creează senzația unei emulații spirituale. De multe ori, reală. Oricîte acțiuni paralele, bogate și ofertante, se desfășoară într-un festival, axul este selecția spectacolelor. Ea este miza acestui interval, esența lui, ceea ce atrage, stîrnește discuții, polemici, invidii chiar, dar reprezintă starea mișcării teatrale la un moment dat. La noi, totul capătă o greutate și mai mare cînd este vorba despre Festivalul național de
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]
-
este vorba despre Festivalul național de teatru care, la această ediție, își recapătă numele și patronul: I.L. Caragiale. Directorul festivalului este directorul Teatrului Național din București, Dinu Săraru. Mă opresc, în acest număr, doar asupra cîtorva puncte, înaintea discuției finale. Selecția ar trebui să fie oglinda realității teatrale, chipul teatrului care își lasă prinsă imaginea punctual. Selecția trebuie să urmărească ceva, să aibă o idee, dacă nu valoarea incontestabilă, în sine, a montărilor. Deși discuțiile, mesele rotunde, top-urile inițiate de
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]
-
I.L. Caragiale. Directorul festivalului este directorul Teatrului Național din București, Dinu Săraru. Mă opresc, în acest număr, doar asupra cîtorva puncte, înaintea discuției finale. Selecția ar trebui să fie oglinda realității teatrale, chipul teatrului care își lasă prinsă imaginea punctual. Selecția trebuie să urmărească ceva, să aibă o idee, dacă nu valoarea incontestabilă, în sine, a montărilor. Deși discuțiile, mesele rotunde, top-urile inițiate de revistele de specialitate, de comentariile criticilor și cronicarilor scoteau în față ideea că ultima perioadă a
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]
-
cronicarilor scoteau în față ideea că ultima perioadă a fost mai degrabă mediocră, în majoritatea producțiilor, lucru amintit în argumentația juriului, nicidecum strălucitoare, că numărul lucrurilor de ținută depășește cu puțin pe cel al degetelor de la o mînă, iată că selecția oficială strînge șaisprezece titluri. Un record care mi se pare că deformează imaginea reală. Cînd scriu aceste rînduri, festivalul se află în plină desfășurare. Au trecut doar cinci zile din cele nouă (24 noiembrie - 2 decembrie). Programul este încărcat, cîte
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]
-
simplu inventar cronologic, acel tip de operațiune aproape de severitatea unei statistici, în care artistul trebuie să se regăsească pe sine, delimitat în timp, așa cum păpușile rusești se regăsesc delimitate în spațiu. Deși cronologia constituie un criteriu în funcție de care se operează selecția, adevăratul criteriu nu este nici cuantificabil și nici unul exterior. Artista nu pare interesată aproape deloc de istoricitatea lucrărilor sale, de ritmica unei opere construite în jurul unor nuclee validate și, mai apoi, abandonate, ci de coerența lăuntrică a creației și de
Un expresionism melancolic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15716_a_17041]
-
fi implicit subevaluat, prin valoarea pozitivă acordată în mod constant oralității. "Limba populară" e un concept abstract, generalizant, definit prin trăsături orale, dar supradialectale. Elogiat pentru bogăția și expresivitatea sa, limbajul popular e în realitate supus de cultura "înaltă" unei selecții foarte severe, care îl reduce la o imagine idealizată, emfatizînd de pildă metaforele vieții tradiționale (pastorală și agrară) și eliminînd zona vulgară, cuvîntul obscen sau înjurătura. în dezbaterile stilistice românești se instalează treptat o discontinuitate artificială: între o oralitate populară
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
să ne ofere nu atât (sau nu numai) filme în premieră (cum ne-am obișnuit la astfel de evenimente), cât, mai ales, ne-a dat posibilitatea să vedem (sau să revedem în copii restaurate) câteva dintre capodoperele filmului italian dintotdeauna. Selecția (făcută cu știință și dragoste de cinema de Veronica Lazăr - președinta Itaro Arte sau, altfel spus, inima și sufletul acestei manifestări) alătură (nu eterogen și aleator, cum ar părea la o privire mai neatentă) creații din anii '60-'70 cu
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
anii '60-'70 cu producții de dată recentă ale cinematografului peninsular (cum ar fi La Stanza del figlio/Camera fiului/, film distins cu Palme d'Or la Cannes 2001). Criteriul a fost cel al valorii regizorilor aleși (de unde și titlul selecției), dar a fost și cel al interferențelor, nu doar tematice, sau al afinităților elective. Astfel, la prima vedere, Nanni Moretti - regizorul filmului pe care tocmai l-am citat și care a inaugurat Zilele..., - pare, prin tipul de cinema pe care
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
oraș), iar citarea de către Giordana, în anul 2000, a finalului acestei producții italiene din 1963 arată clar voința realizatorului de a continua tradiția acestui gen de cinema al intervenției sociale și politice. Reperul comun între alte două filme incluse în selecție - Isoliti ignoti / Făptași necunoscuți (Mario Monicelli, 1958) și Divorzio all'italiana/Divorț în stil italian (Pietro Germi,1962) este nu atât genul (comedie), cât mai ales faptul că ele marchează sfârșitul unui anume gen de comedie - tip farsă populară (în
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]