1,859 matches
-
istoriei fără a prejudicia relația cu realitatea discursului. V. analiză a discursului, arhivă, corpus, eveniment discursiv. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN IZOTOPIE. Termenul izotopie a fost propus în 1966 de A. J. Greimas, trecînd de la un domeniu mai restrictiv, cel al semanticii structurale, la cercetarea semiotică și lingvistică, pentru a pătrunde și în spațiul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, la capitolul coerență discursivă. Izotopia desemnează modalitățile ce țin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
d i s c u r s u l u i, la capitolul coerență discursivă. Izotopia desemnează modalitățile ce țin de structura și de organizarea nonlineară a textului și contribuie la coerența lui, avînd la bază redundanța unui element de semantică discursivă. Semioticieni și lingviști, precum J. Courtés, F. Rastier, M. Arrivé, au pus în legătură izotopia cu alți termeni precum: omogenitate, eterogenitate, tropi, metaforă, metonimie sau sinecdocă, contribuind la realizarea unei adevărate tipologii. Redundanța elementelor semantice se poate manifesta explicit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care se relevă în limbă sub formă de cuvînt. Ca atare, elementul formator al cîmpului lexical nu mai este considerat cuvîntul, ci lexemul, care se referă strict la conținutul semantic lexical al unui cuvînt. Eugen Coșeriu a delimitat lexicologia de semantica tradițională, precizînd obiectul de investigație al lexematicii, aceasta fiind o disciplină autonomă a cercetării semantice și o formă specială a lexicologiei, care cercetează relațiile între conținuturile lexicale ale unei limbi. El a demonstrat că și în lexic pot fi descrise
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de funcționarea gîndirii umane. O ramură a științei limbii, lingvistica cognitivă (sau cognitivistă) adaugă propriile contribuții la aceste cercetări, pornind de la constatarea că activitățile cognitive nu sînt observabile decît indirect prin intermediul comportamentelor se urmărește să se determine în ce măsură structurile și semantica limbii reflectă raportul omului cu realitățile limbii, adică un aspect ce intră în mod evident sub incidența praxematicii, orientate spre fenomenele de limbă degajate din schemele practice. Prin afirmarea și urmarea unei poziții realiste în cercetarea limbii, îndeosebi în analiza
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
M. Pêcheux a precizat că regularitățile fonologice, morfologice și sintactice relevă baza comună a posibilității proceselor discursive diferențiate ce sînt studiate de a n a l i z a d i s c u r s u l u i. Semantica ține însă în mod esențial de discurs, pentru că sensul unui cuvînt, unei expresii sau unei propoziții se constituie în fiecare formație discursivă în raporturile pe care anumite cuvinte, expresii sau propoziții le au cu alte elemente ale formației respective. V.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care propune un model diferit de comunicare, de interacțiune verbală, o nouă alternativă pentru schemele de comunicare existente în lingvistică. El formulează o serie de postulate de bază, plecînd de la recunoașterea imaginilor și reprezentărilor pre-construite în relația dintre interlocutori. În semantică, microuniversul este perceput drept un ansamblu semantic ce generează diferite discursuri în care se materializează sintagmatic prin izotopie. În organizarea semantică a discursului, microuniversul nu admite decît intertextualitate și sincretism semiotic, spre deosebire de "universul discursului" care vizează constituirea unei contextualități globale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
intrare (bază inițială) în procesul de interpretare pragmatică a enunțului de către sistemul central de gîndire. Această interpretare se realizează pe cale deductivă și are ca premise forma logică a enunțului și contextul. Ca atare, modulul lingvistic acoperă domeniile fonologiei, sintaxei și semanticii, furnizînd forma logică a enunțului, iar sistemul central al gîndirii, realizînd interpretarea pragmatică a enunțului, oferă forma propozițională a lui. În cadrul analizei tipurilor de interacțiune, între care și conversația, s-a introdus termenul modul pornind de la semnificația "unitate constitutivă a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
termenul monosemie, nu întrunește în textele de semiotică frecvența antonimului. Prin monosemie se denumește trăsătura unui cuvînt de a avea o singură semnificație (sau un singur sens), situație în care se folosește și termenul monosemantism. Pe de altă parte, în semantica structurală a fost propus termenul monosememie pentru a denumi caracteristica lexemelor care au un singur semem și a discursurilor în care predomină astfel de lexeme, fără a face, prin urmare, distincția între limbă și discurs, caracteristică specifică, de altfel, și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
construirii sensului și semnificației. Teoria gestaltistă, insistînd asupra importanței percepției globale în fenomenele de categorizare, a propus o abordare formalistă care a influențat concepția asupra prototipurilor din psihologia nord-americană. Această concepție a avut și aplicații lingvistice ce au făcut posibilă semantica prototipului, care a pus în lumină inconvenientele analizei semice, contribuind la ameliorarea ei. Astfel, dacă scaunul se distinge de alte obiecte pe care se stă prin trăsături distinctive precum "cu spătar", "fără brațe", "cu un singur loc", "cu patru picioare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu un scaun și nu are decît un singur picior sau are brațe, el este clasificat drept scaun. Această particularitate cognitivă a categorizării (prin asemănare) reduce o percepție nouă la ceea ce are în comun cu una anterioară și asemănătoare, distinge semantica prototipului de alte teorii semantice. După unii cercetători însă, acest criteriu al asemănării nu poate fonda o categorie semantică, fiindcă nu poate fi baza unor judecăți precise, deoarece privilegiază similitudinile, dar neglijează diferențele. De aceea, numai experiența practică poate decide
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limbii, polifonie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN POLISEMIE. Se numește polisemie proprietatea unui semn lingvistic de a avea mai multe sensuri (sau semnificații). Remarcată la sfîrșitul secolului al XIX-lea de Michel Bréal, polisemia a devenit un concept de bază al semanticii limbilor naturale, ale căror elemente lexicale au în marea lor majoritate mai multe sensuri. S-a remarcat în acest context faptul că frecvența în vorbire a acestor elemente este direct proporțională cu numărul sensurilor pe care le întrunesc. De altfel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ERMAN - KOSTINAS 1993; JUCKER 1995; BRINTON 1996; SARFATI 1997; MARCHELLO- NIZIA 2006. RN PRAGMATICĂ. În anul 1938, filozoful american Charles Morris a stabilit că există trei domenii de interpretare a oricărei limbi: 1) sintaxa, care vizează relația dintre semne, 2) semantica, ce tratează relațiile semnelor cu realitatea și 3) pragmatica, ce se interesează de relațiile dintre semne și cei care le folosesc sau dintre folosirea semnelor și efectele produse. Cu alte cuvinte, există trei discipline semiotice, dintre care pragmatica are ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sub forma unei aplicații pe baza unui program conceptual și, pe de altă parte, prin descoperiri progresive, care au identificat mijloace interpretative, îndeosebi pentru aspectele non-contextuale ale enunțurilor. Relațiile pragmaticii cu lingvistica sînt deosebit de complexe și vizează în mod deosebit semantica, impunîndu-se exigența de a delimita frontierele, deoarece unele aspecte ale analizelor reflectă atît folosirea limbii și procesele de comunicare (domeniu atribuit pragmaticii și altor discipline nelingvistice), cît și sistemul organizat de reguli și de unități (ce țin de lingvistică). În
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lor la anumite structuri conceptuale. Este evidentă însă o diferențiere a analizei în funcție de preferarea perspectivelor pe care le oferă pragmatica și pe care s-au fondat orientări distincte de cercetare. V. act, analiză a discursului, comunicare, discurs, interacțiune, pertinență, practică, semantică. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT-VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002, VARO - LINARES 2004. RN PRAXEM. Așa cum termenului glosematică i s-a propus un substitut prin praxematică, tot astfel, termenul lexem este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a fost propusă inițial pentru a substitui înțelegerea rezultativă a sensului produs (imanent semnului și sistemului abstract și static al limbii), printr-o modalizare programată care să permită evidențierea capitalizării sensului și actualizării lui în discurs. În etapa actuală, nici semantica și nici științele cognitive nu sînt în măsură să explice programele polisemiei lexicale și reglările lor automate în discurs, în funcție de cotext și de context. Uneori, se folosește sintagma program de frază pentru a denumi, dincolo de programul de sens, dar în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
asemenea împrejurări, problema definirii relației dintre aceste clase care justifică apartenența lor la aceeași categorie. Această problemă nu a fost pusă însă în cercetarea lingvistică, ci în cea a psihologilor interesați de reprezentările și de categorizările limbii, realizînd astfel o semantică a prototipurilor. Astfel, în vreme ce lingviștii se concentrează asupra unei abordări structuraliste și lexicografice a lexicului, care conduce la analiza sensului în seme, psihologii dezvoltă o concepție globală fondată pe anchete și pe teste asupra vorbitorilor sau pe experimente centrate pe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
O analiză mai detaliată relevă însă existența unor variații individuale ale referinței directe, care face ca ea să fie greu aplicabilă la cuvintele abstracte și la cuvintele instrumente gramaticale, deși au și acestea întrebuințări prototipice. G. Kleiber a elaborat o semantică a prototipului, prin care urmărea configurarea unei imagini mentale, determinate statistic, care să indice condițiile necesare și suficiente ale uzului și să explice întrebuințarea unităților lexicale de către locutor. O altă interpretare însă face din prototip nu numai cel mai reprezentativ
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prototipic, fără a le avea totuși pe toate. Cert este că această concepție a prototipurilor introduce în înțelegerea lexicului o perspectivă ce depășește principiul binar al incluziunii și al excluderii din clasificarea în condiții necesare și suficiente, care a dominat semantica prin ideile lui Aristotel. Clasa nu mai este în acest caz un ansamblu de delimitări foarte ferme, căci apartenența la o categorie se decide în funcție de polarizarea în cadrul căreia prototipul este focarul și după o gradație în funcție de referința pe care o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ideile lui Aristotel. Clasa nu mai este în acest caz un ansamblu de delimitări foarte ferme, căci apartenența la o categorie se decide în funcție de polarizarea în cadrul căreia prototipul este focarul și după o gradație în funcție de referința pe care o instituie. Semantica prototipului este compatibilă cu teoria praxemului prin opțiunea realistă și prin principiul care face din practică fundamentul programelor de sens și al reprezentărilor cu care se asociază. Prin noțiunea "punct de vedere" de la nivelul nominației, se ține cont de variațiile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în construirea modelului prototipic, în funcție de circumstanțe și de percepțiile individuale. De asemenea, actualizarea permite explicarea relațiilor speciale întreținute, pe planul limbii, prin trăsăturile care constituie prototipul ce se manifestă, pe planul discursului, sub forma recurențelor care produc stereotipiile discursive. Deși semantica prototipului nu a devenit pe deplin operativă, ea reprezintă o concepție a reprezentării cognitive a categoriilor limbii orientată în mod efectiv spre funcționarea limbii în vorbire. V. categorizare, cîmp semantic, cogniție, percepție, reprezentare. MOESCHLER - REBOUL 1994: COȘERIU 1994; DUCROT - SCHAEFFER
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
locutorul recurge, răspunzînd unei anumite intenții de comunicare. Se subliniază astfel necesitatea aparteneței celor două enunțuri la un context asimilator. În această accepție, orice reformulare, introduce un decalaj între argument și concluzie, ceea ce va conferi ansamblului orientarea argumentativă. Prin aplicarea semanticii toposului, s-a lansat ipoteza că reformularea constă în dubla actualizare a unui topos sau a unui cîmp topic în discurs. Principiul generator al acestei teorii este acela că, pentru a se putea ajunge la concluzia că X și Y
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
concepția lui F. de Saussure, care s-ar opune uzului lingvistic, un substitut pentru vorbire. Această dihotomie, aplicată limbilor naturale, poate fi extinsă și altor domenii semiotice, în acest caz schema opunîndu-se substanței. A. J. Greimas a folosit dihotomia în semantica generală, denumind prin schemă combinația semică deschisă de care dispune o cultură, ca ansamblu de virtualități, termenul uz servind pentru a denumi combinația (sau expresia) efectiv realizată. V. praxeogramă, presupoziție. GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
paragraf sau în unul următor. Astfel se realizează echilibrul întregului text între segmentare (decuparea unităților de diferite ranguri de complexitate) și articulare (construcția de sens). V. conector, enunț, paratext, plan de text, punctuație. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SEM. În terminologia semanticii, semul este o "unitate minimă de semnificație, lipsită de independență, care face parte dintr-un semem". Acest termen este folosit de cei mai mulți dintre specialiștii europeni (A. J. Greimas, B. Pottier, E. Coșeriu și alții), dar lingviștii englezi și cei americani
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unor aspecte care depășesc pe cele exclusiv lingvistice, ceea ce atestă deopotrivă utilitatea și labilitatea. V. cîmp semantic, lexem, praxem, program de sens, semem. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. IO SEMANTICĂ. Prin semantică se denumește o componentă a teoriei limbii, o disciplină al cărei obiect este sensul și semnificația unităților limbii. Această disciplină s-a dezvoltat ca o ramură a lingvisticii, a filozofiei, a logicii și a psihologiei, pe terenul fiecăreia avînd direcții
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limbii. Această disciplină s-a dezvoltat ca o ramură a lingvisticii, a filozofiei, a logicii și a psihologiei, pe terenul fiecăreia avînd direcții diferite de evoluție, fără ca aceasta să presupună lipsa unor metode, mijloace și scopuri convergente. Pe terenul lingvisticii, semantica a fost inițiată la sfîrșitul secolului al XIX-lea, fiind fundamentată îndeosebi prin lucrările lui M. Bréal și are caracter descriptiv, fiind orientată de specialiștii care au promovat tipologia schimbărilor de sens și au studiat cauzele acestor schimbări, cu obiectivul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]