1,038 matches
-
între semnificant și semnificat, dar aceasta era o ipoteză formulată în cadrul unei teorii generale a semnului. Din acest punct de vedere, structuralismul a modificat profund maniera de a face antropologie, chiar dacă formele sale extreme, care reduceau tot socialul la o semiologie, au fost contestate. Analiza antropologică este în mod obligatoriu structurală, comparativă și cu aplicare mai generală decât observația simplă a cazurilor particulare. Situațiile ontologice a priori opun reprezentațiile și practicile, sensul și funcția. Sistemele simbolice nu sunt eficiente decât dacă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
sfârșitul anilor '60, de o anume extindere în anii '70, a dat o altă lovitură nu mai puțin teribilă, dar în sens contrar. Pătrund la noi traduceri, dar și prin lectură directă, masivă, toate modele literare și teoretice occidentale: structuralismul, semiologia, formalismul de toate speciile și nuanțele. Teoria literară românească se transformă într-o mizeră colonie balcanică în care Roland Barthes devine un fel de personaj fabulos, ceva între idol, totem și guvernator general. Pe de o parte, este imposibil de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
2.1.6. Testarea calităților funcției verbale / 67 3.2.2. Probe pentru investigarea personalității / 68 3.2.2.1. Tehnicile analitice / 68 3.2.2.2. Chestionarele / 70 3.2.2.3. Testele proiective / 73 Capitolul 4. Elemente de semiologie psihiatrică / 81 4.1. Semiologia proceselor cognitive / 81 4.1.1. Percepția și tulburările ei / 81 4.1.1.1. Tulburări cantitative ale percepției / 81 4.1.1.2. Tulburări calitative ale percepție / 82 4.1.2. Atenția și tulburările
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
funcției verbale / 67 3.2.2. Probe pentru investigarea personalității / 68 3.2.2.1. Tehnicile analitice / 68 3.2.2.2. Chestionarele / 70 3.2.2.3. Testele proiective / 73 Capitolul 4. Elemente de semiologie psihiatrică / 81 4.1. Semiologia proceselor cognitive / 81 4.1.1. Percepția și tulburările ei / 81 4.1.1.1. Tulburări cantitative ale percepției / 81 4.1.1.2. Tulburări calitative ale percepție / 82 4.1.2. Atenția și tulburările ei / 88 4.1.3
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
proiecție sau ca transsubiectivitate individuală (Enăchescu, 2001)9. Elementele psihopatologiei sunt și vor fi întâlnite mereu în structura psihologiei clinice deoarece orice abordare sau referire la psihologia clinică nu se poate rezuma doar la o prezentare succintă a elementelor de semiologie psihiatrică. Acest fapt se explică deoarece nu se poate vorbi de tulburări fără să se dea un conținut psihopatologic acestor tulburări. Cu atât mai mult cu cât pentru medici psihiatria a fost considerată doar o dexteritate, iar pentru psihologi psihopatologia
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
test după un mare număr de încercări și erori, ca fiind culori reprezentative pentru alte caracteristici pe care individul le va plasa, în mod normal, în aria funcțională indiferentă a testului sau chiar le va respinge. Capitolul 4 Elemente de semiologie psihiatrică 4.1. Semiologia proceselor cognitive 4.1.1. Percepția și tulburările ei Percepția este un proces neuropsihic complex care reflectă obiectele și fenomenele în totalitatea lor, cu toate însușirile lor. La baza percepției stă senzația, definită ca reflectarea însușirilor
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
număr de încercări și erori, ca fiind culori reprezentative pentru alte caracteristici pe care individul le va plasa, în mod normal, în aria funcțională indiferentă a testului sau chiar le va respinge. Capitolul 4 Elemente de semiologie psihiatrică 4.1. Semiologia proceselor cognitive 4.1.1. Percepția și tulburările ei Percepția este un proces neuropsihic complex care reflectă obiectele și fenomenele în totalitatea lor, cu toate însușirile lor. La baza percepției stă senzația, definită ca reflectarea însușirilor separate ale obiectelor și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
necesitate. Un studiu de semantică și logică modală, Editura Dacia, Cluj. Carpinschi, Anton, (1992), Doctrine politice contemporane tipologii, dinamică, perspective, Editura Moldova, Iași. Carpinschi, Anton, (1995), Deschidere și sens în gândirea politică, Institutul European, Iași. Carpov, Maria, (1978), Introducere în semiologia literaturii, Editura Univers, București. Carpov, Maria, (1987), Captarea sensurilor, Editura Eminescu, București. Carpov, Maria (coord.), (2004), Ipostaze ale interacțiunii, Editura Alma Mater, Bacău. Cassian, Spiridon Maria, (2000), "Un conservator liberal", în Convorbiri literare, nr. 6, p. 3. Cassian, Spiridon Maria, (2005
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Camelia Mihaela, (2005), Strategii persuasive în discursul politic, Universitas XXI, Iași. Cmeciu, Camelia Mihaela, (2009), Introducere în semiotică, Editura Edusoft, Bacău. Cmeciu, Camelia Mihaela, (2010), Semiotici textuale, Institutul European, Iași. Codoban, Aurel, (2001), Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Codoban, Aurel, (2005), Filosofia ca gen literar, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Idea Design&Print Editură, Cluj-Napoca. Codreanu, Theodor, (2004), Eminescu martor al adevărului, Editura Scara, București. Codreanu, Theodor, (2010), Polemici incorecte politic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
asigurată de analiza ce ține seama nu numai de cadrul propriu-zis postmodern, ci de întreaga "atmosferă culturală a epocii", de influența mișcărilor universitare, de contestarea metodelor, a discursurilor, a disciplinelor, de influența formației de germanist, de influența marxismului și a semiologiei, adică aspecte la care cineva caracterizat de o atât de puternică voință de schimbare nu putea să nu reacționeze. Toate acestea i-au furnizat temele lucrărilor sale consumul, schimbul simbolic, cultura, hiperrealitatea, mass-media, seducția, toate sunt examinate din perspectiva strategiilor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de asemenea, pentru latura semnificantă, latura semnificată însăși"242. În acest sens, Derrida susține existența nu doar a unei scriituri literare, ci și a uneia cinematografice, coregrafice, muzicale, sculpturale, atletice, militare sau politice. Dintr-o poziție similară, în direcția unei "semiologii a scriiturii" se accentuează problemele conceptuale pe care le-a ridicat de-a lungul timpului studiul scriiturii. Astfel, scriitura a fost confundată, în general, fie cu funcțiile ei, fie cu resursele sale materiale. În plus, istoricii au asimilat-o cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un alt raport al locutorului cu inconștientul. Să concludem cu Barthes, înaintea lui Derrida! că vorbirea este întotdeauna în urma scriiturii. Dacă în lucrările anterioare se favorizează una dintre noțiunile de text, scriitură sau literatură, în Lecția inaugurală a Catedrei de Semiologie literară de la Collège de France (7 ianuarie 1977) se pune semnul identității între ele. Textul este conceput ca o țesătură de semnificanți ce compune opera, iar literatura este practica scriiturii sau graful ei complex de unde reiese că scriitura nu este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
teoriilor intelectualității universitare. Aceste schimbări și tendințe care începeau să prindă formă în acele mișcări își găsesc unele roade și în lucrările din prima parte a operei sale, în care reflecțiile sociologice se împletesc cu cele legate de marxism și semiologie. După cum remarcă majoritatea teoreticienilor sociali și a istoricilor, momentul 1960 a schimbat fundamental modalitatea de a aborda un set consistent de probleme, de la cele economice la cele politice și sociale. Acum a apărut și o serie de noi teorii, care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unor preocupări comune în interiorul acestui spațiu. O altă influență consistentă pare a veni din direcția formării sale germaniste 337 și a traducerilor pe care le-a făcut din Peter Weiss și Bertolt Brecht, în special în 1960. De asemenea, importanța semiologiei din acei ani i-a atras atenția asupra problemei semnificației și a sistemelor de semne în general, iar primele sale cărți se vor fi aflat neîndoielnic sub două mari coordonate: teoria marxistă și semiologia. O altă influență a venit din partea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
special în 1960. De asemenea, importanța semiologiei din acei ani i-a atras atenția asupra problemei semnificației și a sistemelor de semne în general, iar primele sale cărți se vor fi aflat neîndoielnic sub două mari coordonate: teoria marxistă și semiologia. O altă influență a venit din partea profesorului său, Henri Lefebvre, care, de altfel, i-a și coordonat teza de doctorat (ce va apărea în 1968 sub titlul de Sistemul obiectelor, lucrare considerată drept singura sa operă sistematică) și căruia îi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o serie de doctrine. În general, putem vorbi despre o "dublă perioadă" sau "dublă scriitură" pe care o întâlnim în evoluția teoretică a lui Baudrillard, o primă etapă în care a dezvoltat o teorie socială neo-marxistă, ce combină marxismul cu semiologia și o etapă în care studiile pe care le-a efectuat asupra mass-mediei, socialului, artei s-au conturat într-o abordare critică, de factură postmodernă. Din viziunea care ghidează această lucrare, și care în acest punct al său converge către
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în special când acesta detaliază noțiunea de strategie fatală. Barry Sandywell 341 introduce în odiseea baudrillardiană un loc important apartenenței la postmodernitate și postmodernism, structurându-i linia teoretică în felul următor: 1960-1968: marxism; 1968-1970: situaționism și critica vieții cotidiene; 1976: semiologie și semiurgie; 1980 2007: postmodernitate și postmodernism. Din perspectiva adoptată de către demersul de față, am asumat ca fiind importantă sublinierea acestei treceri de la modernism la postmodernism în textele lui Baudrillard; chiar dacă o asemenea tratare poate părea didactică și prea puțin
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
des Objets (1968), La société de consommation (1970) și Pour une critique de l'économie politique du signe (1972), în care interpretarea sistemului de semne se află în strânsă legătură cu aceea a sistemului de obiecte sau de mărfuri (marxismul, semiologia și structuralismul alcătuind pilonii teoretici ai asumpțiilor). Analizele sale încep însă să detecteze, deja, anumite fisuri în teoriile pe care și le-a ales drept filtre hermeneutice de bază, astfel încât încă de pe acum putem vorbi despre o ușoară tendință de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a înțelegerii condițiilor generale ale societății la un moment dat, precum și a structurilor nevoilor, comportamentelor și fanteziilor consumatorilor. Pentru această etapă a operei sale, noul sistem al obiectelor lumii cotidiene moderne este analizat în special cu mijloacele teoriei marxiste, ale semiologiei și ale structuralismului. De altfel, obiectele sunt grupate în sisteme de semnificație, iar logica lor este înțeleasă atât economic și funcțional, cât și (mai ales) cultural. Explicația sistemului cotidian al obiectelor este realizată pe fundalul relației dialectice dintre un subiect
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Practic, la o asemenea precipitare a crizei marxismului și la apariția unui stil de scriitură netributar formei sale vom asista de aici înainte în evoluția scrierilor autorului francez. Într-o primă etapă a criticii marxismului, Baudrillard a orientat analiza către semiologie, în dorința de a dezvolta perspective mai adecvate obiectelor de studiu. Astfel, în Pour une critique de l'économie politique du signe (1972), va utiliza teoria semiotică a lui Saussure în încercarea de a interpreta majoritatea aspectelor vieții sociale în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
aceea a vitezei din pustiu, a motelurilor și a întinderilor minerale, niciodată America profundă a moravurilor și mentalităților"486 (s. a.). În acest scop declarat, Baudrillard își recunoaște din nou pasiunea de a transforma experiențele și imaginile în semne, oferind o semiologie a Americii așa cum a perceput-o, sub forma unei pelicule fără adâncime și de cele mai multe ori fără profunzime. În acest sens, exuberanța ironică pe alocuri din America a fost percepută "ca un omagiu aproape whitmanian adus grandorii "banalității" americane"487
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
BRUCKNER, Pascal, Euforia perpetuă, trad. de Cristina și Costin Popescu, Editura Trei, București, 2000 BUCHBINDER, David, Contemporary Literary Theory and the Reading of the Poetry, MacMillan, Basingstore, 1991. Caiete critice, nr. 1-2 / 1986, număr tematic: "Postmodernismul". CARPOV, Maria, Introducere la semiologia literaturii, Editura Univers, București, 1978. CATTANI, Adelino, "Co-operational and conflictual models of discussion", în Frans H. van Eemeren, J. Anthony Blair, Charles A. Willard, A. Francisca Snoeck Henkermans (eds.), Proceedings of the Fifth Conference of the International Society for the
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Dominique (ed.), Dictionnaire d'analyse du discours, Éditions du Seuil, Paris, 2002. CODOBAN, Aurel, Filosofia ca gen literar, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2005. CODOBAN, Aurel, Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. COLLINGWOOD, Robin George, O autobiografie filosofică, trad. de Florin Lobonț și Claudiu Mesaroș, Editura Trei, București, 1998. COMPAGNON, Antoine, Cele cinci paradoxuri ale modernității, trad. și postfață de Rodica Baconsky, Editura Echinocțiu, Cluj, 1998
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este vorba de societate, este convertită în semn al acestei comportări, devine "funcție-semn", capătă, prin urmare, o valoare cel puțin indicială căreia cadrul social îi servește drept revelator: pentru această "funcție-semn" Prieto propune numele de "ceremonie"" (Maria Carpov, Introducere la semiologia literaturii, Editura Univers, București, 1978, p. 87). 359 Jean Baudrillard, Pour une critique de l'économie politique du signe, p. 63. 360 Jean Baudrillard, Societatea de consum, p. 108. 361 Ibidem, p. 159. 362 Jean Baudrillard, Sistemul obiectelor, p. 108
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este în funcțiune în cele mai realizate formule ale gândirii filosofice postmoderne. Îndeosebi la acei gânditori francezi care, ca Derrida, Lyotard, Deleuze și Baudrillard, au reușit paradoxala sinteză hermeneutico-semiologică sau heideggeriano-structuralistă" (Aurel Codoban, Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, p. 131). 400 Jean Baudrillard, L'échange symbolique et la mort, p. 343. 401 Jean Baudrillard, Pour une critique de l'économie politique du signe, p. 172. 402 Mike Gane, "Radical Theory: Baudrillard and
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]