278,409 matches
-
mentală, pe care le proiectăm în operă sau care animă mari mișcări colective, aceste imagini nu sînt doar individuale ci transpersonale și au o semnificație care nu este proiectivă, nu este reductibilă doar la niște trăiri și prin aceasta regăsim sensul originar al cuvîntului imaginal. Este vorba într-adevăr de imagini independente de psihologie și care vorbesc, ni se adresează fără ca să le putem modifica, fără ca să le putem utiliza în mod fantezist. M. C. - Care sînt, după dumneavoastă, raporturile între
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
între filozofie și literatură s-au schimbat mult în secolul al XX-lea, pentru că filozofia, mai mult ca înainte, a considerat că operele literare, textele romanești în special, erau o altă modalitate de a spune totodată adevărul, de a produce sens și, poate chiar de a problematiza chestiuni fundamentale ca și filozofia. Deci literatura a devenit un fel de mod narativ, mai concret, al gîndirii filozofice. Or, punctul care ar permite să înțelegem, nu aș spune reconcilierea, ci apropierea, între narativ
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
chestiuni fundamentale ca și filozofia. Deci literatura a devenit un fel de mod narativ, mai concret, al gîndirii filozofice. Or, punctul care ar permite să înțelegem, nu aș spune reconcilierea, ci apropierea, între narativ și teoretic, este tocmai imaginarul, în sensul în care, așa cum a arătat hermeneutica, gîndirea umană nu poate să conceptualizeze totul, nu poate să modelizeze totul în mod abstract, ci trebuie uneori să treacă prin narațiuni, să treacă prin simbolizări, lucru constatat încă de la apariția filozofiei în Grecia
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
sa de publicist, mereu în inima palpitândă a redacțiilor. Enumerarea a urmărit să pună în lumină aprecierea de care s-a bucurat Aron Cotruș, oriunde în altă parte decât în țara lui. Construindu-și poezia ca pe un monument de sensuri simbolice, fascinant prin directitate, straniu sublimat pe dileme sumbre și antrenat de euforii senzuale, aliat al purității spiritului și adept al tot ce este definitoriu emblematic statuarei omenești, Aron Cotruș stimulează, retează prin ricoșeu, izbucnește pe detalii și reconstituie în
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
desen, că s-a decis greu să ne scrie, considerând însă că a ne scrie ar fi fost aceasta singura modalitate de a fi cinstit cu sine și singura dorință, împlinită, de a spune ceva, considerându-se Cineva, ,,nu în sensul de personalitate ci de persoană”. Ceva vibrant și curat în ton, lucru care te determină să te faci ecoul celor spuse de dânsul, grăbit în întârziere și poate măcar puțin extras din tristețe. (Ioan Ilica, Suceava).
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
are o explicație naturală. Direct sau indirect, totul este replică, reacție, ripostă, repliere defensivă, disperată sau inventivă, stratagemă de supraviețuire”. Acest artificiu - veritabilă mutilare a procesului creator, chiar dacă tentativele oficiale au fost nu o dată dejucate - se producea nu doar în sensul interdictiv, așa cum se crede încă în mediile occidentale, cît și prin manipularea autorilor, inclusiv a celor mai valoroși, prin, mai ales, exploatarea veleității grafomane etern disponibile și nu în mai redusă măsură prin oferte fariseice, prin alarme false, prin deturnarea
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
mai numeroase de „indecență” lexicală. Cel mai des, e vorba fie de un text explicit, conținînd cuvinte vulgare din lexicul popular sau regional, care devin metafore licențioase pentru elemente și scenarii inocente, fie de cuvinte ambigue sau de creații fără sens care (în combinație mai ales cu anumite verbe) par a sugera scenarii obscene, contrazise ipocrit de o soluție banală: cimpoiul, căciula, opinca... Efectul e comic, tocmai prin contrastul dintre o înșiruire plină de aluzii și un răspuns perfect imprevizibil și
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
aterizează cu chiu-cu vai la destinație, după ce, pe tot parcursul, își zgîlțîise zdravăn pasagerii. Unul dintre ei îi spune pilotului: „- Vă mulțumesc pentru cele două zboruri pe care le-am făcut împreună. - De unde două?! - Primul și ultimul!...” În același sens pot spune și eu că am citit două numere ale revistei Harababura.
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
exemplu, de ce există la un moment dat o pauză. O pauză nu se naște ca o necesitate absolută, ca un eveniment inevitabil. Corpul, mușchii au memorat că era o pauză. Se face această pauză conștiincios, însă încetează de a avea sens. Pentru că iese din structură și spectacolul cade în clișeu: tristețea comună. Cum devenim abstracți, distrugem viața pe scenă. Viața este întotdeauna concretă. Dau un exemplu: actul patru al piesei e plin de „erupții”. Când se joacă pur și simplu - toți
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
comună. Cum devenim abstracți, distrugem viața pe scenă. Viața este întotdeauna concretă. Dau un exemplu: actul patru al piesei e plin de „erupții”. Când se joacă pur și simplu - toți pleacă, își spun adio, totul s-a distrus - își pierde sensul, de parcă nu s-ar întîmpla nimic. Atunci acest act trebuie omis. Dacă este plin de „explozii”, foarte mici dar evidente (speranță, dorință, pasiune, dorința de a opri și de a nu da drumul, dorința de a fugi), peste o secundă
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
la teatru, crezînd că e suficient să ai zece clase terminate și astfel devii artist. Vreau să-i tratez de această iluzie. - Teatrul american poate influența teatrul european? - Greu de spus. Pot remarca însă influența teatrului american asupra mea, în sens pozitiv, și anume că am început să prețuiesc altfel timpul. Eu am asistat la repetiții care durau foarte mult și 80 la sută din timpul acordat lucrului la spectacol era consumat în vorbe goale, era o lene generală. Actorii se
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
ceva concret, se pierdea timpul pe bîrfe, anecdote, pe discuții inutile asupra piesei. Desigur, din toată vorbăria din timpul repetițiilor îndelungate ceva rămîne, dar noi nu ne dăm seama că viața nu este veșnică. Teatrul american este dur în acest sens și obții pentru lucrul la un spectacol maximum două luni. Știți bine că e puțin două luni pentru un spectacol, mai ales cînd e vorba de un autor mare. Atunci înveți să prețuiești fiece minut. Acolo e o disciplină serioasă
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
să montez în diferite teatre. Am discutat deja despre posibilitatea de a monta iar în România, în vara anului 2005. - Nu doriți să jucați? - Îmi doresc foarte tare acest lucru. - În spectacolele dumneavoastră? - Nu. Nu-mi acord încredere în acest sens. - În timpul repetițiilor, cînd dați indicații, încercați să intrați în pielea personajelor arătînd? - Din păcate, este unica posibilitate de a-mi potoli dorința puternică de a juca. La repetiții se întîmplă, într-adevăr, ca în unele momente să urc pe scenă
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
există o perioadă dificilă de acumulare a informației (cunoștinței) necesare până când se „aprinde” scânteia inspirației, în luminile căreia drumul căutat apare ordonat și clar, așteptând să fie transpus, de cei chemați, în limbajul conceptual. După mine, cantitatea de informație (în sens Shannon) acumulată în perioada de „documentare” nu se reflectă direct și linear în valoarea soluției intuite; totuși, există o relație între această cantitate și declanșarea inspirației, cel puțin la oamenii cu har, considerați de Schopenhauer oameni cu dispoziții geniale, apți
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
greșeala celor care au acceptat compromisuri și care s-au străduit apoi să le repare. Culpabilizându-se, evident la cu totul alte proporții, criticul nostru, afirmă: „... și drumul meu de critic literar și cetățean îl socotesc o modestă ilustrare în acest sens.” Când și-a revenit Malraux de pe urma bolii contractate în timpul epidemiei roșii? Abia după înfrângerea hitlerismului, va avea revelația că a fost și el victima unei mistificări. Se declară anticomunist „și se va consacra cu multă dăruire și vocație unei acțiuni
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
adevărate” de „făcătură” (Mache) și pînă la discursul „Meridianului”, unde introduce expresia, ulterior mult discutată, de „acut al cotidianului” (Akut des Heutigen), subliniază identificarea, simțită de el ca axiomă a liricii sale, dintre (propria) poezie și (propria) viață; în același sens, Celan a reacționat indignat la comentarii critice ce n-au observat sau n-ar fi vrut, după el, să observe, această relație: amărăciune i-a produs, între altele, recenzia lui Hans Egon Holthusen la volumul Die Niemandsrose, unde expresia „morile
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
de a depune mărturie despre ceva anume”. Deoarece poemele transcriu o realitate „întunecată”, „oribilă” și, mediată de „viziunea arhisubiectivă” a lui Celan, o enigmatizează, lectura necesită deseori informații pentru a înțelege „gradul” și „modul” transfigurării poetice, în așa fel încît sensul rezultă prin chiar analiza acestui „transfer”. Pentru a parveni la nucleul de sens, percepția trebuie să fie adecvată „conținutului operei”, altfel spus să reziste tentației de a înțelege „o operă literară prin istoria ei ulterioară”. Aici se află și motivul
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
oribilă” și, mediată de „viziunea arhisubiectivă” a lui Celan, o enigmatizează, lectura necesită deseori informații pentru a înțelege „gradul” și „modul” transfigurării poetice, în așa fel încît sensul rezultă prin chiar analiza acestui „transfer”. Pentru a parveni la nucleul de sens, percepția trebuie să fie adecvată „conținutului operei”, altfel spus să reziste tentației de a înțelege „o operă literară prin istoria ei ulterioară”. Aici se află și motivul insatisfacției filologului Bollack față de ceea ce dînsul numește „pluralismul dogmatic” al interpretării prescrise de
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
ei ulterioară”. Aici se află și motivul insatisfacției filologului Bollack față de ceea ce dînsul numește „pluralismul dogmatic” al interpretării prescrise de hermeneutica filozofică. Dezinteresul pentru singularitatea textului literar rezultată din singularitatea genezei acestuia face posibile toate interpretările, pînă la extrema unde sensul devine completamente indeterminabil. Dogmatismul unei asemenea proceduri analitice ar ține, după Bollack, de credința în „polivalența” și deschiderea nețărmurită a sensului: „descripția pur exterioară, formală și formalistă omoară sensul”, spune el, așa cum s-a întîmplat și cu referința ignorată la
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
filozofică. Dezinteresul pentru singularitatea textului literar rezultată din singularitatea genezei acestuia face posibile toate interpretările, pînă la extrema unde sensul devine completamente indeterminabil. Dogmatismul unei asemenea proceduri analitice ar ține, după Bollack, de credința în „polivalența” și deschiderea nețărmurită a sensului: „descripția pur exterioară, formală și formalistă omoară sensul”, spune el, așa cum s-a întîmplat și cu referința ignorată la „cea mai proaspătă dintre condamnări”. Iar „locul” filozofic și metodologic al acestei iritări latente față de datele reale, a căror includere în
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
singularitatea genezei acestuia face posibile toate interpretările, pînă la extrema unde sensul devine completamente indeterminabil. Dogmatismul unei asemenea proceduri analitice ar ține, după Bollack, de credința în „polivalența” și deschiderea nețărmurită a sensului: „descripția pur exterioară, formală și formalistă omoară sensul”, spune el, așa cum s-a întîmplat și cu referința ignorată la „cea mai proaspătă dintre condamnări”. Iar „locul” filozofic și metodologic al acestei iritări latente față de datele reale, a căror includere în procesul interpretativ ar limita, chipurile, spectrul larg al
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
în înrîurirea ontologiei heideggeriene, ceea ce constituie pentru Bollack cu atît mai mult un fapt scandalos, din moment ce crede a ști că „Celan a fost mai conștient de puterea neobișnuită și malefică exercitată de către figura «Celui de la munte»”. Spre deosebire de Gadamer, care caută sensul unui text în spatele sensului universal al cuvintelor limbii vorbite „în formele lor obișnuite”, Bollack consideră că el este legat de un anume moment și o anumită situație gravate în istorie. „Viața trăită este preluată, fixată și transferată; ea este citită
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
ceea ce constituie pentru Bollack cu atît mai mult un fapt scandalos, din moment ce crede a ști că „Celan a fost mai conștient de puterea neobișnuită și malefică exercitată de către figura «Celui de la munte»”. Spre deosebire de Gadamer, care caută sensul unui text în spatele sensului universal al cuvintelor limbii vorbite „în formele lor obișnuite”, Bollack consideră că el este legat de un anume moment și o anumită situație gravate în istorie. „Viața trăită este preluată, fixată și transferată; ea este citită prin reflex idiomatic și
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
inițiat în analiză acea „fractură” prin care a apelat la un „sistem exterior de referință”, ce „generează în primă instanță textul”. Rezistența hermeneuticii față de includerea informației „exterioare” în interpretare îi inculcă lui Bollack chiar și bănuiala că, într-un anume sens, nu „se” vrea ca Celan „să spună, ceea ce spune”. Din amplul material furnizat de o mereu reînnoită lectură a poemelor, cele două cărți ale lui Jean Bollack edifică un sistem coerent de argumente, sistem prin care autorul își asumă, într-
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
poetic” - „tu”, căruia i se delegă în interiorul limbajului libertatea celui dintîi. Subiectul istoric afirmă exigența creaturii umane de a dispune de propria-i individualitate tocmai prin consecvența de a nu uita de „datele” înscrise în ea: de aceea „perspectiva în sens larg autobiografică” este la Celan „primordială și originară”. Iar distincția dintre subiectul „istoric” și cel „poetic” a fost operată de el pentru a putea opune rezistență teribilei puteri a limbajului: ar fi fost „inacceptabil” pentru dînsul ca nu poezia să
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]