1,305 matches
-
, Serafim (6.VIII.1938, Tismana, j. Gorj - 19.X.1996, Târgu Mureș), istoric literar și folclorist. Este fiul Elenei (n. Răcoina) și al lui Serafim Duicu, tâmplar. A urmat clasele primare în satul natal. După studii pedagogice la Târgu Jiu și
DUICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286895_a_288224]
-
, Serafim (6.VIII.1938, Tismana, j. Gorj - 19.X.1996, Târgu Mureș), istoric literar și folclorist. Este fiul Elenei (n. Răcoina) și al lui Serafim Duicu, tâmplar. A urmat clasele primare în satul natal. După studii pedagogice la Târgu Jiu și Craiova (absolvite în 1956), face studii universitare de filologie la Cluj (1956-1961). Funcționează ca profesor la Blaj (1961- 1964), asistent universitar la Târgu Mureș
DUICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286895_a_288224]
-
Rugăciune, Craiova, 1995; Al. Papiu-Ilarian, Istoria românilor din Dacia Superioară, pref. Ștefan Pașcu, Târgu Mureș, 1996. Culegeri: Mureș, pe marginea ta..., introd. Ovidiu Papadima, Târgu Mureș, 1969 (în colaborare cu Lazăr Lădariu). Repere bibliografice: Cioculescu, Itinerar, III, 249-253; Mircea Popa, Serafim Duicu, „Pe urmele lui Petru Maior”, ST, 1991, 2-3; Andrei Grigor, Serafim Duicu, „Dicționar de personaje dramatice”, L, 1995, 42-44; Dicț. scriit. rom., II, 162-163; Datcu, Dicț. etnolog., I, 242-243. I.D.
DUICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286895_a_288224]
-
Pașcu, Târgu Mureș, 1996. Culegeri: Mureș, pe marginea ta..., introd. Ovidiu Papadima, Târgu Mureș, 1969 (în colaborare cu Lazăr Lădariu). Repere bibliografice: Cioculescu, Itinerar, III, 249-253; Mircea Popa, Serafim Duicu, „Pe urmele lui Petru Maior”, ST, 1991, 2-3; Andrei Grigor, Serafim Duicu, „Dicționar de personaje dramatice”, L, 1995, 42-44; Dicț. scriit. rom., II, 162-163; Datcu, Dicț. etnolog., I, 242-243. I.D.
DUICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286895_a_288224]
-
DRAGOȘ, Nicolae (pseudonim al lui Nicolae Răcănel; 3.XI.1938, Cleșnești, j. Gorj), poet și jurnalist. Este fiul Anei (n. Serafim) și al lui Sever Răcănel, tâmplar. Urmează Liceul „Traian” din Turnu Severin (absolvindu-l în 1955) și Facultatea de Filologie a Universității din București (luându-și licența în 1960). Repartizat în învățământ, e profesor la Târgu Cărbunești, după care, în
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
utilizat. Motivul central, dragostea, prilejuiește incursiuni interesante în universul uman intim, înfățișate cu măsură, echilibru și discreție. După încă o încercare romanescă, Una din noi e de prisos (1946), iscălită Catrinel, în 1957 D. semnează un alt roman, Jurnalul Aurorei Serafim, povestea unei femei care, după o dezamăgire în dragoste, se dedică îngrijirii și educării copiilor dintr-un cămin de orfani. Scrierea se dorește a fi una psihologică, atenția autoarei focalizându-se asupra prospectării și conturării caracterului eroinei. Între fosta dragoste
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
îngrijirii și educării copiilor dintr-un cămin de orfani. Scrierea se dorește a fi una psihologică, atenția autoarei focalizându-se asupra prospectării și conturării caracterului eroinei. Între fosta dragoste, dovedită calpă, și comunicarea continuă și pură cu dragostea copiilor, Aurora Serafim trăiește un proces de autoregăsire, ale cărui volute se liniștesc în timp și tind spre o stare de înțeleaptă contemplare a vieții. Câteva povești și povestiri adresate copiilor, scrieri originale sau prelucrări, îi sunt tipărite între 1945 și 1955. Tonul
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
și un copil, București, 1947; Mia, Lia și Cuțache, București, 1947; Una din noi e de prisos, București, 1947; Mache, rățoiul încălțat, București, 1952; Anișoara și Chiuș-Chiuș, București, 1955; Paznicul florilor, București, 1955; Hoțul din grădină, București, 1955; Jurnalul Aurorei Serafim, București, 1957; Părinți și copii (în colaborare cu Adriana Kiselef și Tania Lovinescu), București, 1957; Seara răspunsurilor, București, 1958; Dragoste rea, București, 1960; Fiicele, București, 1963; Zizi și formula ei de viață, București, [1964]; Întâlnire cu îngerul, București, [1965]; Teatru
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
Philipe, Doar un suspin, București, 1967. Repere bibliografice: Izabela Sadoveanu, Prietenie și dragoste la fete foarte tinere, ALA, 1934, 711; Paul Daniel, „Într-o gară mică”, „Epoca”, 1934, 1654; Călinescu, Ist. lit. (1941), 851; Boris Buzilă, Sidonia Drăgușanu, „Jurnalul Aurorei Serafim”, RMB, 1957, 3896; Ion Apetroaie, Sidonia Drăgușanu, „Dragoste rea”, IL, 1961, 6; Eugenia Tudor, Personaje anacronice, GL, 1961, 16; Popa, Dicț. lit. (1971), 223; Dicț. scriit. rom, II, 150-151. C.P.
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
câteva schițe și povestiri. G. a compus narațiuni istorice fluente, cu parfum arhaic (Nunta domniței Maria cu Ianuș Radziwill, Nunta domniței Ruxanda), precum și altele, cu tentă sămănătoristă, avându-și punctul de plecare în viața satului bucovinean (În ajunul despărțirii, Reîntoarcerea, Serafim Cărășel). Scriitor în formare, autorului nu-i lipsesc vioiciunea spiritului, sensibilitatea (vizibilă îndeosebi în descrierea naturii), un anume umor antrenant și, mai ales, priceperea de a valorifica resursele graiului popular. Lucrarea despre Eminescu, subintitulată Contribuții la studiul vieții și operei
GRAMADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
Rușețu, 1927 la Nereju, 1928 la Fundu Moldovei. Perioada ’34-’38 este punctul culminant al campaniilor monografice ale echipelor studențești. Între autorii monografiei de la Nereju îi regăsim alături de vechii monografiști și pe cei recrutați dintre studenți, pe Fl. Florescu, G. Serafim, Ion Filip etc. În 1926, Ion Setlacec elaborează proiectul monografiilor industriale, încât între ’25-’53 atenția lui Gusti va cuprinde și orașele inaugurând o direcție nouă în sociologie, sociologia problemelor sociale. Iată, ilustrativ, doar câteva titluri: Veturia Manuilă, Pauperismul și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Pitești, 2000; Blândul Dracula, Cluj-Napoca, 2002. Traduceri: Ignazio Silone, Școala dictatorilor, Cluj-Napoca, 1992. Repere bibliografice: Al. Graur, Pentru cultivarea limbii, RL, 1976, 6; Ion Igna, Victor Iancu, un călător, FLC, 1978, 19; Dan Rebreanu, „Pământ-Cosmos și retur”, TR, 1980, 32; Serafim Duicu, Roman și istorie, VTRA, 1987, 4; Corneliu Nistor, Amintirea unui profesor, O, 1991, 13; Gheorghe Glodeanu, Istorie și roman, „Graiul Maramureșului”, 1994, 6; Gheorghe Glodeanu, Fascinația istoriei, ST, 1995, 10-11; C. Constantin [Constantin Cubleșan], Victor Iancu, ST, 1996, 4-5
IANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
V. Voiculescu, Radu Gyr, Virgil Carianopol, Zaharia Bârsan. Autori ai unor piese de teatru pentru uzul școlarilor popularizate aici sunt Traian I. Cristescu, Th. D. Speranția, C. Grigoriu, I.C. Beldie, Lia Hârsu, I. Dumitrescu-Frasin, Dumitru Faur, I. Hagiu, C. Negri, Serafim Ionescu (Unirea, după I. Creangă), I. Tohăneanu, Florian Cristescu, N. Rădulescu-Niger. Acest ultim capitol al publicației este foarte interesant, pentru că propune o dramaturgie scurtă, adaptată la necesitățile și posibilitățile teatrului școlar. Alte semnături: Simion Mehedinți, Mihail Sadoveanu, Ioan Adam. C.
CATEDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286141_a_287470]
-
1989; Umbra rotitoarelor povești, Craiova, 1991; Bătălia pentru roze, I, Cluj-Napoca, 1992; Sârba sub căruță, Drobeta-Turnu Severin, 2002; Parcă mă iubeai, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: Al. Căprariu, Corespondență, pref. edit., București, 1999; N. Steinhardt, Drumul spre isihie, Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: Serafim Duicu, „Jocuri de copii”, R, 1981, 12; Irina Petraș, „Povești pentru un fotoliu”, ST, 1983, 4; N. Steinhardt, Fenomenul Boema, F, 1983, 9; Irina Petraș, „Un pumn de cireșe”, ST, 1985, 4; Titu Popescu, Două cărți de proză, T, 1985
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
Gvozdenovici). Repere bibliografice: Radu Săplăcan, Lucian Alexiu, „Ideografii lirice contemporane”, TR, 1978, 15; M.N. Rusu, Lucian Alexiu, „Ideografii lirice contemporane”, AFT, 1978, 4; Nicolae Manolescu, Analize și sinteze, RL, 1978, 28; Nicolae Ciobanu, Dincolo de himera sintezei critice, LCF, 1978, 32; Serafim Duicu, Din nou tentația sintezei, VTRA, 1978, 9; Cornel Ungureanu, Lucian Alexiu, „Ideografii lirice contemporane”, O, 1978, 10; Moraru, Semnele, 20-21; Piru, Debuturi, 71-74; Grigurcu, Între critici, 314-321; Ulici, Prima verba, III, 233-234; Țeposu, Istoria, 197-198; Gheorghe Mocuța, Contemplarea activă
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
alte țări”, prin Bulgaria ori la unguri, așezați acolo în alte timpuri și reveniți la baștină, cu speranțe de viață. Referitor la coloni, găsim o carte domnească din 7 aprilie 1662, de la Evstratie Dabija Voievod, prin care, în urma cererii episcopului Serafim, Domnul face cunoscut dregătorului și vatmanului de Plopeni - sat mărginaș Hușilor iar apoi mahalaua lui - că este învoită Episcopia a-și aduce coloni din țări străine și a-i așeza în acel sat, și că-i scutește „de toate dările
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să nu fie orbitoare, ci drepte, după pravilă. Care nu asculta și încălca pravila și porunca Domnitorului „se va judeca ca pe un călcătoriu de lege: într-alt chip nu va fi". Întrucât slujitorii domnești continuau asuprirea clerului Episcopiei, Episcopul Serafim se jeluiește noului Domn, Iliașcu Alexandru Voievod și la 26 octombrie 1667 acesta dă ordin dregătorilor domnești pentru apărarea clerului: „scriem Domnia mea la ai noștri credincioși boieri cei mari și la vatajii cei mari, și la pârcălabii de la ținuturi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lor. Din timpul domniei lui Evstratie Dabija Voievod (1662) exista un hrisov, fără dată, prin care este întărită proprietatea Episcopiei pe o bucată de loc din satul Broscenii - recunoscută proprietate printr-o hotarnică din vremea lui Vasile Voievod (1646). Episcopul Serafim îi descrie Domnului starea de sărăcie a Episcopiei și îl roagă ca să „redea Episcopiei dejma de vin și de pâne de pe întreaga moșie de la Broscenii", cerere care i se satisface: „. am dat părintelui și rugătorului nostru Episcop de Huși ca să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fapte spun că adesea hotărârile domnești nu se respectau de către succesorii la domnie și atunci clericii trebuiau să-și reînnoiască plângerile, cerințele. Ioan, episcopul, la 20 iunie 1667, a trebuit să repete către Iliașu Alexandru Vodă tânguirea făcută înainte de episcopul Serafim la Evstratie Dabija Voievod, invocând tot sărăcia Episcopiei și a căpătat de la domn un nou hrisov întăritor al dreptului de zeciuială asupra satului Broscenii și scutirea de dabile în folosul Episcopiei, a doi grădinari, doi goștinari și un apariu. Asemenea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
învins de rouă Definitiv trăsnit de crini O, Reparata, dă-ne nouă lumina celor trei calzi sâni Și nu ne duce în ispită, cu ei, Ci poartă-ne sublim ca-ntr-o caleașcă infinită Spre-un cer ținut de-un serafim. Unde-o să bem o săptămână Dintr-un cristal întors pe dos Cu spini încolăciți la mână Copilăria, dureros. A.V. Ce mai înseamnă azi poezia cu atâta rimă? Când există poezie modernă, fără rimă... E.B. Da, există, îmi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
un relief semnificativ al valorilor. Semnalez câteva diferențe de accent de la o antologie la alta, în raport cu perioadele politice și generațiile de scriitori. Mihai Cimpoi reține șapte romane, câte unul de Constantin Stere, George Meniuc, Vladimir Beșleagă, Vasile Vasilache, Aureliu Busuioc, Serafim Saka și Emilian Galaicu-Păun. Primul e din 1931, deci din perioada interbelică, următoarele cinci sunt din anii 1966-1972, iar ultimul din 1996. Precumpănește în selecție generația ´60, din care face parte și antologatorul. Înclin să cred că alegerea e justificată
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
scurte, generos reprezentată în două volume. Se achită onorabil de această sarcină, dând o imagine convingătoare a prozei scurte basarabene. Primul volum e ocupat cu texte de George Meniuc, șaizeciștii Ion Druță, Vasile Vasilache, Aureliu Busuioc, Vladimir Beșleagă, Vlad Ioviță, Serafim Saka și șaptezecistul Nicolae Esinencu. Al doilea volum se deschide cu proza unui șaptezecist, Nicolae Vieru, și continuă cu proza optzeciștilor Ioan Mânăscurtă, Nicolae Popa, Constantin Cheianu și Grigore Chiper, pentru a se încheia cu cei mai tineri (nouăzeciștii) Emilian
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
și universal, o proză dominată și sufocată de realii locale nu numai la nivel de limbaj" (p. 92). Eu însumi destul de sceptic, nu aș fi putut formula un rechizitoriu mai aspru, situat cu onestitate pe teritoriul argumentelor estetice. Are dreptate Serafim Saka, citat de Grigore Chiper, să afirme că ,literatura moldovenească" e distinctă de literatura română: ,Vrem noi ori nu vrem, dar există un fel de literatură căreia îi spunem moldovenească. Pentru că e foarte neromânească" (p. 78). Ceea ce nu ne scutește
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
fulgurație cuantică a gândului, FIE ȘI DUMNEZEIESC, ci gândul împreună, plutind peste ape. DUMNEZEU NU PUTEA SĂ FACĂ ACEASTĂ LUME SINGUR... Cum să poată, Săracul? Dacă nu-L ajutau,... dacă nu contribuiau și Arhanghelul editor cutare din Slobozia, urmat de serafimii adjuncți locali... alde cutărică... cutărică... cutărică... Astfel că Tata, având acest noroc, dădu Ieslea gata! * Dixi et salvavi animam meam, - și Doamne ferește!
Pastrama by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11387_a_12712]
-
și-ar avea rostul în înțelegerea ortodoxă a nașterii și creșterii în viața cea nouă în Hristos, tot așa nici legământului de la Oaste nu i se poate nega autenticitatea și valabilitatea ortodoxă. Atât Sf. Grigorie de Nyssa, cât și Sf. Serafim de Sarov susțin cu temeiuri biblice și patristice necesitatea hotărârii adică a legământului în viața de credință. Hotărârea este un act conștient al voinței noastre de a ne schimba. Dacă la Botez mărturiseau nașii pentru noi, răspunzând în locul nostru la
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]