2,130 matches
-
de Microscopie Electronică al Academiei din Leipzig, Universitatea din Leipzig și alte unități de profil, dar mai ales: viața, obiceiurile și locurile de interes universal din Leipzig, Erfurth, Berlin, Meissen, Dresda, Potsdam, Weimar etc. Retrăiesc adesea momentele Înălțătoare de la concertele serale din biserica Sf. Toma (Biserica Thomana) străjuită de marele monument a lui Johan Sebastian Bach și sonoritatea deosebită a marilor catedrale gotice din Leipzig, Erfurth, Berlin etc. Îmi este vie emoția din Biblioteca Germană din Leipzig, unde mi s-a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
așa era înainte, mai apoi s-a trecut la școala profesională... I. A.: - În ce perioadă ați făcut școala, dacă vă mai amintiți ? G. M.: - 1969...1972, am terminat, aveam contract cu Nicolina. Deci, noi făceam ucenicia asta cam... la seral o făceam... I. A.: - Înțeleg. Și-n ce meserie ? G. M.: - Electrician, electrician. Așa. I. A.: - Ce v-a determinat...? G. M.: - Până în 2006 am lucrat, până ce au distrus ăștia Nicolina, am lucrat la Nicolina. Pe urmă... I. A.: - Ce
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
sat... G. M.: - Mmm, cum să ?!... Te integrezi... Fiind străin de cauză, știai că plecai în oraș, mai... te duceai colo frumos, aveai gazda. Bine, că noi eram și plătiți cu o bursă, că și lucram, și făceam școala, la seral. Uite, cum faceți voi, acum, școala la seral, eu făceam la profesională seralu’. Deci, dimineața, într-o zi, luni, de exemplu, mă duceam, făceam opt ore în uzină, practică, munceam cot la cot cu muncitoru’... unde erai repartizat... A doua
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Fiind străin de cauză, știai că plecai în oraș, mai... te duceai colo frumos, aveai gazda. Bine, că noi eram și plătiți cu o bursă, că și lucram, și făceam școala, la seral. Uite, cum faceți voi, acum, școala la seral, eu făceam la profesională seralu’. Deci, dimineața, într-o zi, luni, de exemplu, mă duceam, făceam opt ore în uzină, practică, munceam cot la cot cu muncitoru’... unde erai repartizat... A doua zi, mă duceam trei ore acolo, cinci ore
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
generală pe unde-o fost, prin Târgu Cucului, la aia de pe Sărărie, la... în „Alexandru”, la Școala 7, am... asta... liceul, la „Cantemir”. În rest, copilăria o fost frumoasă, am făcut școala profesională, după aia am terminat și liceul, la seral, am jucat fotbal, mulți ani, am început fotbalul la zece ani, de la copii, am jucat la „Poli” Iași, după aia, când am terminat junioratul, am jucat la „Nicolina”, Clubul Sportiv „Nicolina”, cu mai mulți fotbaliști mari ai Iașului, cu Sopian
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
atunci, în treapta a doua n-am luat din prima și m-am înscris la profesională, care era un an și patru luni, am făcut profesionala și, după aia, imediat, ce-am intrat la profesională, am intrat la liceu, la seral ș-am continuat liceu’, încă trei ani, partea a doua a liceului, treapta a doua. S. P.: - Profesionala, în fabrică sau... V. I.: - Da, în fabrică la noi, la Nicolina. S. P.: - ...calificarea la locul de muncă... V. I.: - Era
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
trebuie să urmez și altă cale, chiar dacă a fost greu până acuma. Atunci am început, de fapt, am continuat, ce-ncepusem eu, începusem liceul când m-o luat în armată ș-am venit, după aceea și l-am terminat, la seral. S. P.: - Și facultate... ? D. G.: - Facultatea a fost un gând al meu din totdeauna, dar n-aveam posibilitate să mă duc la facultate, pentru că, la zi, era destul de greu. De acum înainte aveam o familie, era destul de dificil, ba
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
calificare de genul acesta și ca... Și am mai fost autorizat ca un fel de șef de garaj, cel care autorizează ieșirea mașinilor în cursă și așa mai departe..., am fost... Ei, și în momentul când a apărut facultate la seral, atunci mi-am propus, zic, deci, eu trebuie să intru la facultate, da. Am început să învăț singur, m-am hotărât unde să mă duc: la Facultatea de Construcții de Mașini și am luat câteva ore de matematică, da, mă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de locomotive, nici de turnătorie, nici de cazangerie. Era numai de vagoane. Deci, două clase numai de reparații vagoane. Și m-o mutat la locomotive... Eu n-am vrut să mă las deloc. Începuse atunci primul an de liceul, la seral, da’ era cu examen, nu te duceai și dădeai tu buletinu’ și te-nscriai la liceu [râde]. Era cu examen... S. P.: - Admitere. Ș. B.: - Da, admitere ca la... cu toate că era la seral. Și am făcut la „Alecsandri”, da’ nu la
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
deloc. Începuse atunci primul an de liceul, la seral, da’ era cu examen, nu te duceai și dădeai tu buletinu’ și te-nscriai la liceu [râde]. Era cu examen... S. P.: - Admitere. Ș. B.: - Da, admitere ca la... cu toate că era la seral. Și am făcut la „Alecsandri”, da’ nu la „Alecsandri”, care e acuma aici, lângă Moldova, la ăla care-i unde-i Biblioteca de Medicină, în spatele Sălii „Penicilina”, dacă ții minte. Este acolo o clădire veche, pe care scrie „Alecsandri”, în spatele
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
dumneavoastră de ce v-ați făcut inginer ? Adică, ce nu-mi dați voie, dacă vreau eu să fac, am să fac treabă și aici, și dincolo, știu să muncesc, am muncit, nu mi-e frică de muncă.” „- Bine !” Deci, liceul de la seral, nu știu cum este acuma, era exact ca ăla de la zi: franceză, latină, rusă, tot, toate materiile, exact ca la zi. Singurul lucru care era deosebit de zi, se dădeau temele mai puține... Dar, pe urmă cam știai că, dacă termini liceul, puteai
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de liceu la „Sadoveanu”, era o clasă care nu era completată ș-o venit directorul de la „Sadoveanu”, o venit la directorul de la Nicolina ș-o spus: dacă sunt elevi care pot și au capacitatea să facă și profesionala, și la seral, să vină că au o clasă care nu s-a completat și frate-meu s-o dus. O avut ambiție și s-o dus ș-o făcut și... Deci, făcea și liceul și profesională... Ce să facem ? Ne-o dus
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
oricine la Securitate. Ne adunăm noi pe Lăpușneanu, acolo unde-i grădina de vară, în fața cinematografului, stăm noi la masă, acolo... Și am zis: „- Băi, facem următoarea figură... Ori toți, că directorul de la fabrică știa de noi că suntem la seral și voia să ne dea la facultate, că după ce terminam facultatea să ne întoarcem înapoi în fabrică, așa... Ori toți la Securitate, ori toți la... să nu fim figuri. Unii să se ducă acolo și unii să se ducă dincoace
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
facultate, că după ce-ai reușit numai, dar mergem toți odată, care merge, merge, care nu, nu. Nu merge acolo ne întoarcem dincoace, ca să nu mai pierdem un an iar”. Zis și făcut ! La admitere la facultate... noi, ăștia de la seral, concuram tot pe locurile toate de la grupă, dar numai că, de exemplu, din 200, 25 erau pentru ăia care reușesc de la seral, la facultate, dar examenul era examen. Dădeam împreună, nu era nici o diferență. Numai că ăia care concurau la
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
dincoace, ca să nu mai pierdem un an iar”. Zis și făcut ! La admitere la facultate... noi, ăștia de la seral, concuram tot pe locurile toate de la grupă, dar numai că, de exemplu, din 200, 25 erau pentru ăia care reușesc de la seral, la facultate, dar examenul era examen. Dădeam împreună, nu era nici o diferență. Numai că ăia care concurau la zi, concurau pe locurile ălea care erau... Celelalte erau ale noastre, de la seral, că erau din toată țara care veneau să dea
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
din 200, 25 erau pentru ăia care reușesc de la seral, la facultate, dar examenul era examen. Dădeam împreună, nu era nici o diferență. Numai că ăia care concurau la zi, concurau pe locurile ălea care erau... Celelalte erau ale noastre, de la seral, că erau din toată țara care veneau să dea la seral. Dom'le, și-o reușit ! Da ! Păi ne-o dus la București, la C.F.R., acolo, am stat pe la grajdurile regale. La București am început să facem repetiții, când am
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
facultate, dar examenul era examen. Dădeam împreună, nu era nici o diferență. Numai că ăia care concurau la zi, concurau pe locurile ălea care erau... Celelalte erau ale noastre, de la seral, că erau din toată țara care veneau să dea la seral. Dom'le, și-o reușit ! Da ! Păi ne-o dus la București, la C.F.R., acolo, am stat pe la grajdurile regale. La București am început să facem repetiții, când am intrat noi în Bucureștiul ăla și cu nebunia aia de-acolo
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
grajdurile regale. La București am început să facem repetiții, când am intrat noi în Bucureștiul ăla și cu nebunia aia de-acolo, am zis că nu reușim noi aici, la facultate în București. Că acolo, noi stăteam să-nvățăm la seral și seara, jos, erau numai distracții de studenți, care făceau practică. Deci, ne ardea nouă a-nvăța... Și după două săptămâni, ne-anunță că să ne-ntoarcem la Iași, că s-o mutat locurile de la București la Iași. Bucuria noastră
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cunoștințe, dar și noi abilități. Au început să folosească informațiile dobândite „pe teren”, în cadrul orelor de istorie. S-au atașat de munca în echipă, învățând unii de la alții. A fost salutară ideea de a integra și un elev de la învățământul seral în grup, deoarece el a dat curaj coechipierilor săi, devenind un mentor al grupului, în absența profesorului, stabilind el însuși legături și pregătind interviuri. Fără a-mi propune acest lucru în chip programat, am folosit resursele educației de la egal la
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
și îndrumat de profesoara de desen Mariana Grozav. Participă încă din această perioadă la expozițiile organizate cu prilejul sfârșitului de an școlar. În perioada școlii profesionale continuă să practice desenul sporadic, iar în anul 1969 se hotărăște să urmeze cursurile serale ale școlii de Artă din Reșița, pe care le absolvă în anul 1972. În anul I a fost îndrumat de prof. Peter Schweg iar în anul II și III de prof. univ. Petru Galiș. Talentul său este recunoscut în: grafică
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
științei. Aceste schimbări, ca și condițiile materiale grele provocate de război, au dus la o și mai redusă frecventare a claselor supraprimare. Școlile profesionale pentru calificarea muncitorilor erau organizate în localitățile cu caracter industrial, mai ales sub forma unor cursuri serale, funcționînd, deseori, pe lîngă marile întreprinderi particulare. În general, bugetul statului a acordat fonduri reduse pentru acest tip de școli. În ceea ce privește învățămîntul secundar, acesta, sub anumite aspecte, s-a bucurat de o mai mare atenție din partea cercurilor guvernante din perioada
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o nouă lege școlară Legea educației și învățămîntului din România (1978). Învățămîntul liceal s-a organizat pe două trepte: clasele IX-X care intrau în durata învățămîntului obligatoriu și constituiau treapta I; clasele XI-XII treapta a doua (clasele XI-XIII, la cursurile serale). Tot prin această lege, și în numele "principiului integrării" s-a stabilit ca 30% din timpul orelor să fie afectate activităților practice, care urmau să se desfășoare prin alternare cu activitatea teoretică (în perioade de cîte două săptămîni) ceea ce a provocat
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
frazele, toarășul Cameniță chiar striga la el scos din sărite când lucrau împreună Du-ți, bă, boule, gându păn la capăt!, problemă mare, vocabular sărac, dezacorduri, de, n-avusese timp de școală, luat cu activitatea muncitorească, acu urma liceul la seral, sigur, lua numai cinciuri, și la literatură, și la rusă, mă rog, cinci pe linie, cine dracu cuteza să-i pună lui, ditamai prim-secretarul raional, altă notă decât nota cinci! Gârmoci a făcut o pauză absorbit de această chestiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
însemnarea cea mai interesantă, din perspectiva timpului sub presiunea căruia s-a ivit, o găsim pe un volumaș semnat de Ion Ciocârlan Pe plai. Schițe de la țară, București, 1909. Textul însemnării, scris îngrijit, probabil de un tânăr utemist de la învățământul seral al anilor 5060, este sugestiv, dacă îl citim în contextul unor durate mai lungi ale istoriei noastre contemporane, și se intitulează Drepturile ostașului : „Cât de greu era odată / Viața noastră în armată / Toată ziua stam flămânzi / Iarna de frig tremurând
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
1976), secția de Automatizări se înființează sub denumirea de Automatizări și calculatoare. Cu aceasta, structura învățământului de ingineri în facultate se menține stabilă până în anul 1989. Pe lângă cursurile la zi, urmate de majoritatea studenților facultății, au existat forme de învățământ seral și fără frecvență, care au funcționat cu intermitențe între anii 1948 și 1966, când au intrat în lichidare. Specializarea școlarizată a fost Electromecanica. Din anul 1982, cursurile serale reîncep să funcționeze până în anul 1992 când este admisă ultima serie de
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]