3,422 matches
-
sunt cele care îl definesc ca om matur. Un copil fură mere, pepeni. Dacă e derbedeu în timpul facultății, mai șterpelește un ban de pe ici pe colo. Dar să te apuci să dai spargeri înarmat... Nu eram înarmat... Am să deschid sertarul ăsta, mi-a spus plin de emoție, și-am să-ți dau cincizeci de dolari dacă juri că Joe Gorman n-avea armă la el. Îți garantez eu că avea. Deși aveam fața roșie, abia mă țineam pe picioare. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
maestra proastei dispoziții. Îmi îngrădea stilul, ce învățasem să aplic pe o clasă de ceea ce credeam oricum că erau clienți superiori celor de aici, și nu mă lăsa deloc să mă apropii de cei mai importanți. Iar la birou încuia sertarele; nu voia să văd ce cheltuieli sunt. Voia de fapt să mă țină în camera din spate, să împachetez, să învelesc în hârtie, să ambalez, să pun abajururile în cadre și să le înfășor în celofan. Așa că, datorită faptului că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cu niște ochi în care se citea tensiunea, și care-i zădărniceau orice efort de a zâmbi: Numele târgului este Drumtown. O vizuină urâtă, dacă a scuipat afară șobolani ca tine. Bine, o să îl verificăm pe hartă. Și-a deschis sertarul. Da’ nu e pe nici o hartă, e prea mic. N-are importanță, dacă are nume, tre’ să fie pe hartă. E o hartă bună. Vreau să zic că nu cred că e. E doar un târgușor și n-aveau când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
-alta, eram la mâna lui. De la frizerie mergeam apoi la magazinul Field’s, să-și cumpere vreo duzină de cămăși, rufărie italiană de import sau nădragi și pantofi, tot felul de lucruri din care avea deja prea multe; îmi arăta sertarele, dulapurile, etajerele pline și continua să cumpere. Acest lucru se datora parțial faptului că fusese atâta vreme de partea cealaltă a tejghelei, sau că fusese spinarea servilă de pe scăunelul vânzătorului de pantofi. De asemenea, acesta era și un mod de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
și căruțele, cu mârțoage care-și dădeau duhul și care băgau nasul pe fereastră cu decorațiile lor de grenadieri, de un verde sau roșu catifelat, privindu-ne cum stăteam în lumina becurilor sclipitoare și scriam chitanțe și puneam dolarii în sertarul pentru bani. Bancnotele aveau o textură vâscoasă și miroseau a parfum. Simon mi-a tot aruncat priviri cercetătoare, așa că m-am întrebat dacă nu cumva Kelly ajunsese deja cu pâra la el. Dar nu, mă ținea doar sub observația lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
de grăsimea de la șuncă, pe care nu-i plăcea să le arunce. În orice caz, erau acolo bancnotele de cinci și zece dolari, și eu trebuia să iau ce voiam când ieșeam, la fel cum ia cineva o batistă din sertar în ultimul moment. Am vorbit la telefon cu Grammick să îl rog să îmi ia locul la Northumberland. Făcuse deja tot ce putuse. Greva falsă fusese împiedicată. Mi-a spus că tipul ăla de la sindicat și gorilele lui încă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
arate mie vastele sale camere, ci ca să le domine, în stilul său tipic. Ei bine, erau covoare enorme și lămpi la fel de înalte precum niște păpuși în mărime naturală sau niște idoli feminini, pereți îmbrăcați de sus până jos în mahon, sertare pline de lenjerie și cămăși, uși glisante care deschideau rafturi întregi de pantofi sau șiruri nesfârșite de haine, cutii cu mănuși și ciorapi, sticle de apă de colonie, mici casete, becuri care luminau colțurile, apă care clipocea în cabina de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
să-l conducă și îl ținea în bună ordine, ca pe un ceas elvețian. Răposatul Măcelar de Mucava era obsedat că lucrurile se pot strica. Când îl apucau dracii și îi venea să spargă ceva, doamna Basteshaw striga: „Aaron, Aaron, sertarul!“ Țineau forme de metal pentru tarte într-un sertar din bucătărie pe care să le poată scoate și trânti în fel și chip. Oricât de furios era, tot pe alea le folosea, niciodată vasele din porțelan. Basteshaw râdea povestindu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
ca pe un ceas elvețian. Răposatul Măcelar de Mucava era obsedat că lucrurile se pot strica. Când îl apucau dracii și îi venea să spargă ceva, doamna Basteshaw striga: „Aaron, Aaron, sertarul!“ Țineau forme de metal pentru tarte într-un sertar din bucătărie pe care să le poată scoate și trânti în fel și chip. Oricât de furios era, tot pe alea le folosea, niciodată vasele din porțelan. Basteshaw râdea povestindu-mi asta, dar mie mi-a părut rău de bietul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
englez care era locataire în acest apartament avea o încăpere pe care el o numea birou, un fel de cămăruță cu o bucată oribilă de covor, un set de pe vremea lui Pazvante din volumele enciclopediei Larousse și o masă verde. Sertarele acestei mese din fetru verde erau pline de bucățele de hârtie mâzgălite cu cifre, transformând lirele în franci, pesos, șilingi, mărci, scuzi, piaștri și chiar ruble. Moșul ăsta, pe nume Ryehurst, care avea un picior în groapă, ședea acolo într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
poeziei cu o marcată „influență“ chineză sau japoneză, versurile lui Seymour sunt cât se poate de golașe, invariabil neînzorzonate. Totuși, acum șase luni, când sora mea mai mică, Franny, m-a vizitat într-un weekend și a scotocit întâmplător prin sertarele biroului, a dat peste poemul cu văduvul, pe care tocmai vi l-am schițat (în mod criminal); fusese detașat din colecție pentru a fi redactilografiat. Din rațiuni care nu interesează în acest moment, Franny nu citise niciodată poemul respectiv, așa încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
verde.șSe referea aici la una dintre cele patru cravate scumpe pe care le cumpărasem cu un an înainte. Interzisesem strict tuturor fraților mei -dar îndeosebi lui Seymour, care avea cel mai ușor acces la ele -să se apropie de sertarul în care le țineam. Le învelisem, mai mult în glumă, în celofan.ț N-am încercat nici o vină pentru că am purtat-o, mă stăpânea numai o frică mortală că ai să apari tu brusc pe scenă și ai să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
din geantă, incomodîndu-l. Drum bun, Lazăre, și să-mi spui că ai fetiță! rîde tipograful, ștergîndu-și îndelung palmele cu o cîrpă. Lazăr îi aruncă o privire tăioasă: Visez casa plină de mașini teleghidate, rachete, tractoare... ...cuie, ciocane, cuțit furat din sertar, mobila ciopîrțită rîde tipograful. Să mai vii să-ți spun... Cînd, după doi băieți, am avut o fetiță atunci viață! Aduna toate prosoapele, toate milieurile și-și înfășa păpușile. Răsuflam eu, ofta nevastă-mea. Oricum, te-aștept să bem. Lazăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ajuta. Alo, strigă el în telefon cu domnul Virgil Muraru, vă rog! Ținînd telefonul la ureche, Mihai merge la cuptor, scoate ibricul în care apa fierbe deja, răstoarnă cafea dintr-un borcan de nes fără să mai măsoare, ia din sertar o linguriță cu care mestecă, mai pune ibricul în buza cuptorului cîteva secunde, apoi îl așază pe birou, lîngă două pahare de laborator. Umple un pahar, îl întinde lui Vlad, punîndu-i apoi în față lingurița și un alt borcan de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
în altă parte și aruncă în interior sacoșa din mînă, așteptînd să vadă balotul plecat spre rampa de încărcare, apoi urcă în birou, își lasă paltonul, căciula, fularul și-și îmbracă bluza de salopetă. Se așază pe scaun, scoate din sertar revista "Teatrul" cu gînd să citească, să treacă noaptea mai ușor. "E miezul nopții gîndește el, amînînd începerea lecturii, preferînd să privească aiurea, spre un tablou cu un peisaj din deltă. Mîine, la ora asta, voi ști cum arată piesa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
conchide ea plină de ură. Mihai rămîne sprijinit de calorifer, aproape nemișcat, cu privirea aruncată în gol, fără să înțeleagă, fără să se manifeste. Aude pașii rari ai Mariei prin încăpere, o vede cum strînge hîrtiile de pe birou băgîndu-le în sertare, îi simte parfumul același de ieri, cînd l-a îmbrățișat cu patimă, șoptindu-i că patul e egoist, pentru unul singur și nu poate înțelege ce-i cu el aici, nu se poate reculege: ca atunci cînd visezi urît, îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de știre amândurora, să sperăm că n-a fost o încercare adevărată. Ai găsit pastilele? Nu mă gândisem la asta. Am început căutarea, am mutat din loc cărți și hârtii, am golit scrumiere, am răsturnat grămezi de lenjerie, am deșertat sertare, pășind tot timpul peste picioarele lui Georgie. Am răscolit patul răvășit și am căutat sub perne. Întorcându-mă și văzând-o pe Georgie acolo și zărind pentru o clipă fața concentrată a lui Honor, m-am întrebat în ce coșmar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
când observa un evreu oarecare, Îl Împingea În convoi cu lovituri În cap. A ordonat unor femei să se dezbrace pentru a căuta bani și obiecte de valoare ascunse, a furat chiar lenjeria de corp din dulapuri, a cotrobăit prin sertare și a strâns tot ce a găsit. Cruzimea lui a depășit-o pe cea manifestată de alți români: „Îmi amintesc că În dreptul Muzeului Natural din strada I.C. Brătianu șam văzutț o tânără evreică șcareț venea Înaintea convoiului; sălbatecul când a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
obiecte și bani pe pavajul acoperit cu sânge. Căpitanul Darie XE "Darie, Constantin (căpitan)" și-a amintit că „toate valorile, obiecte sau bani, ce se găseau pierdute În Învălmășeală șnu În timpul pogromului!ț din curtea Chesturii erau depuse Într’un sertar În cabinetul dlui chestor, obiecte ce au fost inventariate și ulterior predate”40. Vicepreședintele Comunității, Avram Hahamu XE "Hahamu, Avram" , a văzut În curtea Chesturii, În ziua de miercuri, 2 iulie, când a fost adus acolo cu toți rabinii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
de gimnastică din Chalk Farm era acum pe ducă, până Într-atât Încât cei mai mulți dintre noi, angajații, ajunsem să considerăm că noțiunea de „spirit de comunitate“ se reducea de fapt la sticla la coniac pe care Lou o păstra În sertarul de jos al unui fișet, pentru cazuri de urgență. Tensiunea ce plutea În aer ar fi putut fi tăiată și cu un ferăstrău ruginit. Dar la crimă nu se așteptase nimeni. A fost un șoc până și pentru cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
din sufragerie în camera de zi, apoi în bucătărie și îndărăt. Simțise nevoia să facă ceva, ca și cum ar fi fost ceva de făcut în casă, o treabă pe care o lăsase neîmplinită. Se pomenise din nou în bucătărie, deschizând un sertar și scoțând un ciocan. Se uitase la ciocan, legănându-l și cântărindu-l în mâini; apoi urcase scările în goană și intrase în camera Stellei. Cu câtva timp în urmă, Stella mutase în camera ei micuța colecție de figurine netsuke
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de zi. Le înșiruise pe pervazul alb al ferestrei din fața patului ei. Și în această dimineață, George dăduse buzna în cameră, înarmat cu ciocanul, gustând cu anticipație opera de distrugere. Dar pervazul alb era gol. Se uitase prin cameră, deschisese sertarele: nimic. Micul cârd de omuleți și animale din fildeș dispăruse. Probabil că Stella, prevăzându-i furia, venise pe furiș și le luase. Le prețuia mult, ca semne de afecțiune din partea tatălui ei. George se simțise străpuns de un junghi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
porțelan care-și scărpina o ureche, foca neagră eschimosă, asemănătoare cu un melc fără cochilie, și văsulețul japonez, alb cu roz, în care se lăfăiau acum câteva primule culese cu râvnă lângă poarta din spatele grădinii. Scotociseră peste tot, deschiseseră fiecare sertar și fiecare dulap, trăseseră în jos fiecare dintre storurile pictate. Într-una din camerele de jos, avuseseră surpriza de a se confrunta cu un sinod de zeități, plămădite din lut și papier mâché, vopsite în culori țipătoare. Erau vechile fetișuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe buzele celorlalți, operație la care dobândise o extraordinară dexteritate. Bătrânica se rușinase de infirmitatea ei și o ținuse în taină, dar acum descoperirea devenise inevitabilă. Avea ea pe undeva lumânări, dar unde le pusese? Domnișoara Dunbury scoase dintr-un sertar o lanternă electrică puternică proiectându-i fasciculul de lumină pe fața preotului. În felul acesta, putură discuta mai departe. Părintele Bernard încerca un anume simț de culpabilitate, în timp ce buzele lui iluminate continuau să-i îndruge minciuni bietei femei. Spaimele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
la șase și patruzeci și cinci de minute, coborâse și făcuse pregătirile pentru micul dejun, o masă pe care el nu o lua în mod obișnuit, rezumându-se doar la o ceașca de ceai și nimic altceva. Găsi într-un sertar al bufetului o față de masă brodată de mama lui, o așternu pe măsuța pliantă din camera de zi, și făcu preparativele pentru a servi cafea, ouă fierte și pâine prăjită. Îl săgeta o ciudată tristețe la constatarea că încerca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]