46,702 matches
-
Christensen și Jeffery A. Wittung (eds.), Partakers of the Divine Nature. The History and Development of Deification in the Christian Tradition, Grand Rapids: Baker Academic, 2007, p. 104. footnote>, pe care îl semnalizează cititorilor atenți ca reprezentând o paralelă semnificativă, Sfântul Grigorie de Nyssa descrie modul în care umanitatea a fost creată pentru a intra în comuniune cu Dumnezeu<footnote J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 104. footnote>: „Or, dacă omul de aceea a fost
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
înnăscută să-l ajute să cunoască ceea ce trece și dincolo de această lume (ὑπερκείμενον) și pentru ca astfel să trăiască cu dorul continuu după veșnicia divină”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvântul catehetic, 5, în PSB 30, p. 294. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; în afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa am folosit și traducerile românești publicate în colecția Părinți și scriitori bisericești
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvântul catehetic, 5, în PSB 30, p. 294. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; în afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa am folosit și traducerile românești publicate în colecția Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29 și 30, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, respectiv 1998. footnote>. Doctrina înrudirii spirituale (συγγένεια) este
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
înălțimea vocației sale îndrăznețe, de a se bucura de o viață transcendentală<footnote J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 104-105. footnote>. Într-un pasaj paralel din lucrarea sa Despre pruncii morți prematur, către Hierios, Sfântul Grigorie se întoarce la doctrina Μίμησις<footnote Μίμησις = mimare, imitație, artă (mai precis, artele frumoase), apud Francis E. Peeters, Termenii filozofiei grecești, traducere de Dragan Stoianovici, Editura Humanitas, București, 1997, p. 170. footnote>-ului platonician, dar o sudează pe doctrina
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
relația cu Divinitatea, modificarea inerentă în ființa umană devine un progres disciplinat spre asemănarea cu Divinitatea. Într-o discuție asupra rugăciunii, Bulgakov spune: „Dar principala putere a rugăciunii, ca și a vieții creștine, este de a conduce creștinul la dobândirea Sfântului Duh”<footnote Serghie Bulgakov, The Orthodox Church, Crestwood, St. Vladimir’s Seminary, New York, 1935, p. 149. footnote>. Ar trebui să notăm că nu se face referire la conceptul apusean de locuire, ci mai curând la ceea ce autorul numește „purtător de
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
că nu se face referire la conceptul apusean de locuire, ci mai curând la ceea ce autorul numește „purtător de duh”<footnote Bazat pe textul biblic de la Gal. 2, 20: „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine”. footnote>. Atunci când Sfântul Grigorie al Nyssei face referire la îndumnezeire, θέωσις nu este abordarea sa favorită. El preferă în general să vorbească de „participarea” la atributele divine (Μετουσία Θεοῦ) și de obținerea „asemănării” cu Dumnezeu<footnote În afara studiilor fundamentale ale lui H. Merki
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Dieu chez saint Grégoire de Nysse, Desclée De Brouwer, Bruxelles et Paris, 1951, Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 225. footnote>. În timp ce numeroși dintre primii Părinți Greci vorbiseră de participarea la Dumnezeu Însuși prin slava Duhului Sfânt, și deși Sfântul Grigorie de Nazianz pusese bazele acestui concept prin insistența sa asupra homoousion<footnote De o ființă. footnote> al Duhului Sfânt, Sfântul Grigorie de Nyssa a fost cel care a elaborat mai speculativ acest concept, identificând bunătatea ca fiind una dintre
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
footnote>. În timp ce numeroși dintre primii Părinți Greci vorbiseră de participarea la Dumnezeu Însuși prin slava Duhului Sfânt, și deși Sfântul Grigorie de Nazianz pusese bazele acestui concept prin insistența sa asupra homoousion<footnote De o ființă. footnote> al Duhului Sfânt, Sfântul Grigorie de Nyssa a fost cel care a elaborat mai speculativ acest concept, identificând bunătatea ca fiind una dintre atributele esențiale ale lui Dumnezeu<footnote J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 107. footnote>. Învățăturile
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Grigorie de Nyssa a fost cel care a elaborat mai speculativ acest concept, identificând bunătatea ca fiind una dintre atributele esențiale ale lui Dumnezeu<footnote J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 107. footnote>. Învățăturile Sfântului Grigorie de Nyssa sunt modelate mai mult pe conceptele mai spartane ale celorlalți profesori ai săi, Macrina și Vasile, care amândoi încercaseră (în van) să-i limiteze iubirea pentru speculația filosofică. Lecțiile par să fi fost învățate totuși, pentru că doctrina
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
totuși, pentru că doctrina gregoriană a μετουσία Θεοῦ este doctrina origenistă a θέωσις-ului, dar acum prezentată într-un nou cod lingvistic destinat a clarifica o dată pentru totdeauna diferențele critice dintre teoria creștină a îndumnezeirii și limbajul asimilării platoniciene. Era ceva ce Sfântul Grigorie al Nyssei simțea că Origen nu fusese capabil să facă, pentru că nu se distanțase suficient de mitul căderii sufletelor preexistente în cosmosul material<footnote Ibidem, p. 108. footnote>. Noțiunea cheie aici este deci înlocuirea totală a termenului platonician de
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
nu fusese capabil să facă, pentru că nu se distanțase suficient de mitul căderii sufletelor preexistente în cosmosul material<footnote Ibidem, p. 108. footnote>. Noțiunea cheie aici este deci înlocuirea totală a termenului platonician de „asimilare”, prin termenul cheie creștinizat al Sfântului Grigorie, „participare” (μετουσία Θεοῦ)<footnote Ibidem, p. 106. footnote>. Acest stadiu al urcușului omului spre îndumnezeire înseamnă însăși unirea tainică a omului cu Dumnezeu, reprezentând apogeul drumului, când sufletul iese din el însuși și dobândește simțirea prezenței lui Dumnezeu, îndumnezeirea
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Grigorie, „participare” (μετουσία Θεοῦ)<footnote Ibidem, p. 106. footnote>. Acest stadiu al urcușului omului spre îndumnezeire înseamnă însăși unirea tainică a omului cu Dumnezeu, reprezentând apogeul drumului, când sufletul iese din el însuși și dobândește simțirea prezenței lui Dumnezeu, îndumnezeirea. Sfântul Grigorie arată această unire, la care este chemat fiecare creștin să o dobândească prin stăruințe neobosite și luptă, doar în Sfânta Biserică, utilizând termenii ἀνάκρασις și μετουσία, cu o proveniență platonică<footnote Dr. Constantin I. Băjău, Desăvârșirea creștină după Sfântul
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Sfântul Grigorie arată această unire, la care este chemat fiecare creștin să o dobândească prin stăruințe neobosite și luptă, doar în Sfânta Biserică, utilizând termenii ἀνάκρασις și μετουσία, cu o proveniență platonică<footnote Dr. Constantin I. Băjău, Desăvârșirea creștină după Sfântul Grigorie al Nissei, Editura Sitech, Craiova, 1999, p. 104. footnote>. Participarea este cea care reprezintă creaturile; dar, înseamnă și că Dumnezeu este, într-o anumită modalitate, prezent în ele. Mai mult, participarea, așa cum o concepe Sfântul Grigorie, este o formă
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Băjău, Desăvârșirea creștină după Sfântul Grigorie al Nissei, Editura Sitech, Craiova, 1999, p. 104. footnote>. Participarea este cea care reprezintă creaturile; dar, înseamnă și că Dumnezeu este, într-o anumită modalitate, prezent în ele. Mai mult, participarea, așa cum o concepe Sfântul Grigorie, este o formă de iubire sau dorință; pe alocuri, și în tradiția platoniană, participarea este concepută ca dorință<footnote Platon, Fedon, 74D-75B apud C. W. Macleod, „The Preface to Gregory of Nyssa's «Life of Moses»”, în Journal of
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
of Moses»”, în Journal of Theological Studies, n. s. 33, 1982, p. 191. footnote>; dar i-a rămas Sfântului Grigorie să extragă întreaga bogăție din ideea aceasta<footnote C. W. Macleod, op. cit., p. 191. footnote>. Este bine cunoscut faptul că Sfântul Părinte Grigorie insistă asupra marii diferențe dintre Creator și creatură. Noțiunea platoniană a participării (μετοχή, μετουσία) este cea care, mai presus de orice, în concepția Sfântului Grigorie, împiedică omul de a fi separat total de Dumnezeu<footnote În general, a
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
aceasta<footnote C. W. Macleod, op. cit., p. 191. footnote>. Este bine cunoscut faptul că Sfântul Părinte Grigorie insistă asupra marii diferențe dintre Creator și creatură. Noțiunea platoniană a participării (μετοχή, μετουσία) este cea care, mai presus de orice, în concepția Sfântului Grigorie, împiedică omul de a fi separat total de Dumnezeu<footnote În general, a se vedea David Balás, „Mετουσία Θεοῦ ...”; de asemenea, Maria Barbara von Stritzky, Zum problem der Erkenntnis bei Gregor von Nyssa, Münster, 1973. footnote>. Sfântul Grigorie de
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
în concepția Sfântului Grigorie, împiedică omul de a fi separat total de Dumnezeu<footnote În general, a se vedea David Balás, „Mετουσία Θεοῦ ...”; de asemenea, Maria Barbara von Stritzky, Zum problem der Erkenntnis bei Gregor von Nyssa, Münster, 1973. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa reliefează că Dumnezeu este bun și această bunătate nu poate fi manifestată într-o formă imperfectă. Sfântul Grigorie declară că Dumnezeu oferă creației Sale umane complementul deplin, nenumărabil al darurilor bune, El făcând ca natura umană să
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Balás, „Mετουσία Θεοῦ ...”; de asemenea, Maria Barbara von Stritzky, Zum problem der Erkenntnis bei Gregor von Nyssa, Münster, 1973. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa reliefează că Dumnezeu este bun și această bunătate nu poate fi manifestată într-o formă imperfectă. Sfântul Grigorie declară că Dumnezeu oferă creației Sale umane complementul deplin, nenumărabil al darurilor bune, El făcând ca natura umană să fie părtaș la tot ce este bun; pentru că dacă Dumnezeu este plinătatea binelui, iar omul este chipul Său, atunci chipul
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
este mai bun ... în fiecare moment creația este percepută a fi în stadiile sale de început datorită creșterii sale perpetue spre ceea ce este cel mai mare bun”<footnote Idem, Contra Eunomium, P. G. XLV, col. 797A. footnote>. Îndumnezeirea în gândirea Sfântului Grigorie este o urcare interioară, perpetuă, către unirea cu Dumnezeu; ea „nu are decât o limită, aceea de a nu avea niciuna”<footnote Idem, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 300D. footnote>. Când vorbește despre firea inteligibilă, Sfântul Grigorie
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
gândirea Sfântului Grigorie este o urcare interioară, perpetuă, către unirea cu Dumnezeu; ea „nu are decât o limită, aceea de a nu avea niciuna”<footnote Idem, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 300D. footnote>. Când vorbește despre firea inteligibilă, Sfântul Grigorie precizează că, la rândul ei, aceasta este împărțită: „una este necreată și făcătoare a celor ce sunt, ea fiind pururea ceea ce este și totdeauna fiind la fel, e mai presus de orice adaos și micșorare, nefiind primitoare de bunătăți
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
preschimbându-se spre mai bine. Astfel, nici în aceasta nu se contemplă vreo margine și creșterea ei în bine nu e circumscrisă de vreun hotar”<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, VI, în PSB, vol. 29, p. 191. footnote>. Sfântul Grigorie a expus o viziune despre lume, potrivit căreia cosmosul a fost creat în așa fel încât bogăția binelui divin să poată lucra. Trupurile noastre sunt receptacole ale „celor bune” și, pe măsură ce se hrănesc, cresc și au nevoie de și
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Nyssa, Contra Eunomium, P. G. XLV, col. 549AB. footnote>, căci în Hristos ne este dată deschiderea chipului spre asemănare, iar chipul lui Dumnezeu întunecat prin păcat e restaurat pentru întreaga umanitate, care este îndumnezeită și transfigurată”<footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 68. footnote>. Participarea la bunătatea dumnezeiască îl face pe participant „mai mare și mai primitor de bunătăți, fiindcă îi dă spor în forță și mărime, așa încât cel ce este hrănit cu bunătatea dumnezeiască
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Așadar sufletul trebuie să se ridice la atâta sporire, încât nimeni să nu-i mai poată stăvili creșterea”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Dialogul despre suflet și înviere, în PSB, vol. 30, p. 385. footnote>. Unirea sufletului cu Dumnezeu, învață Sfântul Grigorie, rămâne totuși numai o părtășie la El, neavând în sine însăși fericirea, ființa și binele nemărginit<footnote Idem, Ad Ablabium quod non sint tres dii, P. G. XLV, col. 121. footnote>. Lucrarea De vita Moysis este, de fapt, o
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
col. 121. footnote>. Lucrarea De vita Moysis este, de fapt, o recenzie extinsă a ideilor lui Origen asupra acestei teme și poate fi considerată ca o sursă majoră pentru doctrina gregoriană a îndumnezeirii, exprimată în alți termeni. În această lucrare, Sfântul Grigorie descrie dinamica participării la Dumnezeu. Binele principal și suprem a cărui fire este bunătatea, este și se numește Dumnezeirea, fie că aceasta se înțelege sau nu. Din moment ce nu poate fi demonstrată vreodată o limită (ὄρος) a virtuții, cu excepția răului
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
pentru că nu are nici o limită, atunci și dorința participantului, pe măsură ce se străduiește să atingă limita nelimitatului, descoperă că nu are nici un punct de oprire (στάσις)<footnote Idem, Despre viața lui Moise, PSB, vol. 29, p. 23. footnote>. În lucrările sale, Sfântul Grigorie face o descriere a creșterii dorinței în paralel cu cea a participării și a reînnoirii statornice în viața spirituală<footnote Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique. Essai sur la doctrine spirituelle de Saint Grégoire de Nysse, Aubier, Paris, 1944
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]