1,807 matches
-
dughene”. Nici urmă de “spițerie de peatră... pentru odihna de obște”. Poate că spițeria s-o fi aflând în acea “pivniță de piatră cu crășmă și deasupra două dughene”. Mai știi? --Fiule, nu lua în deșert spusa lui vodă. --Iertare, sfințite, dar așa mi se pare că stau lucrurile. --Ca niște oameni înțelepți ce suntem, trebuie să luăm în seamă doar cele scrise. Uite, spre pildă... Știam că undeva pe lângă Spiridonie a existat Curte domnească, dar nu știam cum s-a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
hatmanul, și nefiind din destul numai odăile ce să află într-aceste casă... s-au mai făcut și alte casă alăture... care casă s-au socotit și s-au hotărât ca să rămâie... curți domnești”. --Toate bune și la locul lor, sfințite, dar de unde bani? Vodă, însă, împreună “cu sfatul de obștie s-au socotit ca acum la slujba vădrăritului anului acestuia 1795, afară de opt bani vechi obicinuitul vădrărit și afară de câte un ban nou de vadră, banul milii, să se mai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Curte gospod, supt Gunoiu, alăture de la vale, dispre Bahluiu”. --Află, dragule, că soții Anița și Ștefan 3 armaș vând la 17 septembrie 1797 soților Ilinca și Sterie Zisu “o casă pe șesul Bahluiului, în mahalaua Broștenilor, supt Gunoiu”. --Cer iertare, sfințite, dar nu pot să nu remarc, cum am mai făcut-o, că o față bisericească de pe cea mai înaltă treaptă... --Ce vrei să spui? --Că la 26 februarie 1800 Maria Androneasa vinde mitropolitului Iacov o crâșmă cu pivniță și casă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
si facu dugheni cu chiltuiala me... Și tocmala ni ești câti patru lei pi an, lei noi bizmenul. Și au început anul din luna lui septemvrie dzi întâi... Și, pentru credința, am iscălit.” Cum ți se pare, fiule? --Cer îngăduința, sfințite, să citez actul secret de cununie a lui Petru Șchiopu voievod cu Irina Botezat, act întocmit de însuși mitropolitul Moldovei, la 17 ianuarie 1591 (7099), în Mănăstirea Galata. --Să auzim, dragule. “Ai 7099, luna ghinarie 17 zili, duminecă sara, 3
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
acum la bătrânețe, fiule? --Adevărul spus nu este un păcat, prea cucernice părinte. Tăgăduind un adevăr, ne adăugăm păcate noi la șirul celor vechi... --Bag samă că nu ești departe de gândul unui călugăr, dragule... --Fac și eu ce pot, sfințite. --Uite că Ianachi blănarul ne iese în cale din nou, la 22 martie 1757 (7265). Atunci recunoaște că a încălcat un loc al suiulgiilor Dima și Constantin “când mi-am făcut eu dughenile înainte lui Sveatei Nicolai, după ardere focului
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lei” a fost “Gavril mitropolitul”. Să nu iei în deșert numele Domnului, pentru faptul că în septembrie 1783 Alexandru Costandin Mavrocordat voievod întărește stăpânirea mitropolitului asupra bunurilor cumpărate, printre care și o “crăciumă”, cum spune vodă. --Să lăsăm acest amănunt, sfințite, și să luăm seama la un “Izvod de dughenile Sfântului Nicolai dinnăutru i dinnafară care în jos anume arată”. Din cele scrise de grămătici, rezultă că după 15 iulie 1792 mănăstirea avea 34 de dugheni și alte 34 de “odăi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dugheană în curtea mănăstirii “Sfântului Nicolae cel Mare”, loc care se întindea “de la colțul dughenelor celor de piatră a Mitropoliei și până la școlile moldovenești cele vechi”. --Cum ți se pare toată povestea bisericii măritului Ștefan Sfântul? --Să spun ce gândesc, sfințite? --Altfel nici nu ți-aș fi pus întrebarea. --Dacă s-ar fi făcut măritul voievod printre sfințiile lor - începând cu mitropolitul și sfârșind cu călugării de rând - tare mă tem că pentru unele fapte nu i-ar fi stat în cale
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
voievod era un credincios profund, fiindcă, spune Grigore Ureche în “Letopisețul Țării Moldovei”: “Au domnitu Ștefan vodă 47 de ani și două luni și trei săptămâni și au făcut 44 de mănăstiri și însuși țiitoriu preste toată țara”. --Este drept, sfințite, dar de la credință și evlavie profundă la “crăcimă”, “dughene” sau “odăi” aflate în curtea sau în vecinătatea sfintei lui zidiri este o cale. Și unde mai pui că și Întâi Stătătorul bisericii, Gavriil, a cumpărat o “crăcimă” și două dugheni
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să-mi ierți înflăcărarea. Slăbiciuni ale bătrâneții, dragule... --Iubirea față de un om ca măritul voievod nu este slăbiciune, ci o virtute... Am tăcut apoi amândoi o bună bucată de vreme. --Ei? Ai curaj să mergem mai departe, fiule? --Abia aștept, sfințite. -I-a să vedem noi ce se mai întâmpla pe lângă Trei Sfetite... --Dacă nu-i cu supărare, aș aminti cum este descrisă această biserică de Marco Bandini la 1647, când a vizitat Moldova: “clădită... din piatră tăiată și lucrată cu cizeluri
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
un loc de casă “lângă mănăstire, despre Curtea domnească” al lui Moisi croitorul. --Din câte știu eu, călugării nu au spus niciodată “nu” când a fost vorba de primit daruri. --Spune-mi tu omul care ar refuza un dar. --Ai dreptate, sfințite, și unde mai pui că acum este vorba despre un dar deosebit. --M-ai făcut curios. Sunt numai urechi. --Iaca ce spune “Io Duca voevod” la 4 august 1670: “Adecă domnia mea,... am miluit sfintei mănăstiri unde este hramul Cei trei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
când Catrina cu Măricuța fac acest zapis, Școala moldovenească de la Sfântul Nicolae Domnesc funcționa, iar acest Vasile urmase desigur această școală, dar că era și un copil deștept, fapt ce se vede din acuratețea celor scrise în zapis. --Ai dreptate, sfințite. Și când spun asta, am în minte un episod petrecut în vremea domniei lui Dimitrie Cantemir. --La ce te duce gândul, fiule? --La “Letopisețul Țării Moldovei” al lui Ion Neculce. --Faci ce faci și te întorci la acest mare cronicar
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Mare pe locul acesta trahtirul și 3 dugheni ce sânt a preuților italienești osăbitu de pivnița și crâșma ce este pe pivniță, ce este alăture cu tractirul și cu dughenile... ce-au fost a preuților izoviți leșești”. Să nu crezi, sfințite părinte, că lucrurile s-au pus pe calea cea dreaptă. Nici la 22 decembrie 1778 Locman nu și-a primit locul înapoi de la Biserica Catolică. Divanul judecă pricina “jăluită” și hotărăște: “Deci,... găsim cum Locman... are toată dreptate să-și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
are dreptate și prin anafora făcută către vodă propun ca hudița să fie de șase palme domnești și “hotărâre rămâne la înalta înțelepciune mării tale”. --Ei, da’ mare-i Dumnezeu și puternic îi... Doamne, iartă-mă. --De ce spui asta, sfințite? --Uite că la 21 octombrie 1781 se găsesc mai mulți mahalagii care scriu: “Adică noi, aceștia care, mai gios ne-am scris numile și ne-am pus degitile, făcut-am... scrisoare noastră la mâna părintelui Antonie Mavro, prefectul de la biserica
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
au venit Cantemir beizade cu muscalii în Moldova, cu sufletul meu mărturisesc că n-am apucat drum pintre zidul mănăstirii și pintre biserica ungurească”. --Măi, să fie! Asta-i mâna lui Antonie Mavro, cum te văd și cum mă vezi, sfințite. Cum necum, abia în octombrie 1783 se face o înțelegere între mănăstirea Trei Ierarhi și Rezidența Catolică din Iași pentru deschiderea acelei uliți, unde se spune că se va plăti despăgubiri celor cărora li se vor demola dughenile sau alte
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
prins din zbor ritmul toiagului bătrânului pe alee. --Ei, cum ți-au priit masa și somnul? --Bine, părinte - am mințit eu cu seninătate. --Dacă-i așa, atunci hai cu mine, să mă ajuți la treabă. Ești de acord? --Mai încape vorbă, sfințite? Am pornit în urma călugărului, spre gospodăria din poiană. Bătrânul parcă nu mai era cel de altădată. Părea măcinat de gânduri... “Astea sunt bătrânețile adânci” - gândeam eu. În poarta grădinii, s-a oprit și, zâmbindu-mi încurajator, m-a poftit să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spre soare-răsare, și, cu adânci plecăciuni, și-a făcut semnul crucii. L-am urmat... A umplut apoi păhărelele și a ridicat unul. --Să trăiești, om bun, și să nu te părăsească niciodată dragostea de cetatea nepereche a Iașilor... -Sărut dreapta, sfințite, și te rog să primești din parte-mi urarea de sănătate și zile senine. --Să dea Domnul!... Am gustat din licoarea chihlimbarie... Toată aroma fructelor de pădure s-a revărsat asupra ființei mele... Când am terminat masa, umbrele înserării se
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
somnul pleacă repede de la mine, am ieșit să privesc luna... Când am ajuns în dreptul ferestrei de la chilia ta, te-am auzit vorbind... Stăteai de vorbă cu o zână bună... Am plecat privirea rușinat. --Cine-i zâna cea bună, dragule? --Îmm... Vise, sfințite. Vise... Bătrânul mi-a pus mâna tremurătoare pe frunte. --Te înțeleg, om neliniștit ce ești. Te înțeleg, dar... --Va veni și ziua când visele se pot preface în realitate. Deși bănuiam cam încotro băteau vorbele bătrânului, m-am prefăcut neștiutor
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
după ce ai citit ceva, că și apare ca într-o vrăjitorie tot ce trebuie... “Cine-i adevăratul stăpân aici? Călugărul sau Zâna cea bună?” - mă întrebam, când din prag am auzit întrebarea: --Ei, cum se simte neliniștitul meu prieten? --Mulțumesc, sfințite, de întrebare. Mă simt bine - am răspuns eu nu prea convingător. --Dacă-i așa, nu ne rămâne alta de făcut decât “s-o luăm pe scurtătură”, cum se spune. Călcam alături de călugăr. Îi simțeam slăbiciunile trupești după cum răsufla, ofta sau se
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ai umblat cu “Zâna cea bună” pe Ulița Ciubotărească și Ulița Feredeelor... N-am îndrăznit să privesc în ochii bătrânului și am răspuns moale: --Dacă nu-i cu supărare, aș vrea să ne purtăm pașii închipuirii pe Ulița cea Mare, sfințite. --Mă gândeam eu că n-om putea face nici un pas altundeva dacă n-om zăbovi pe Ulița Domnească. Uite că... Bătrânul și-a pus mâna streașină la ochi, ca și cum ar fi vrut să distingă nălucirile ce i-au năvălit în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Svânta Mitropolie”. --Strașnică situație! --Care, dragule” --Ca în preajma Mitropoliei să se afle și temnița. --Ai uitat că alături de zidul Trei Sfetitelor se afla temnița domnească despre care vorbește “Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare?” --Nici pomeneală, sfințite. --Dacă-i așa, hai să intrăm în Catedrala Mitropolitană și să citim ce scrie pe marmura așezată de-a stânga ușii din pridvor. Citește tu, că ai privirea mai ageră. --“Noi, Carol I cu mila lui Dumnedeu și voință națională rege
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
aflat despre Academia făcută de Grigorie Alexandru Ghica voievod în octombrie 1766, despre biserica Stratenia Domnului, operă a doamnei Anastasia, văduva lui Gheorghe Duca voievod, aparținătoare Academiei, și despre Mitropolia Veche Sfântul Gheorghe, zidită între anii 1761-1769. --Tare aș vrea, sfințite, să vorbim mai pe larg despre Academia lui Grigorie Alexandru Ghica voievod. --Dacă m-aș împotrivi, atunci degeaba mi s-au albit pletele și barba, dragule. De fapt, cu dorința asta îmi faci mare bucurie. Așa că, te ascult: --În “Așezământul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
învălmășeau cuvintele: “Te ții de rele, mehenghi bătrân ce ești!”... Abia m-am ridicat de la masă, că bătrânul îmi și zâmbea din ușa chiliei mele. --Bună dimineața, dragule! Cum ți-a fost somnul de astă noapte? --Nu mă pot plânge, sfințite - am răspuns eu nu prea hotărât. --Spune-mi încotro ar fi bine să călcăm astăzi? --Parcă ne-a mai rămas ceva pe Podul Vechi... --Știu la ce te gândești. --Atunci, nu mai e nevoie să-i spun locului pe nume. --Nici
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să adune atâta său încât să poată acoperi nevoile “făclierilor”? --Tare mă tem că “săoarii” se aflau în legături strânse cu turcii, de la care cumpărau săul. --Asta așa trebuie să fi fost. Acum însă o întrebare nu-mi dă pace, sfințite. --S-o auzim: --Pentru ce, la 27 august 1676 (7184, sfinția sa Neofit, egumenul mănăstirii Bărboi, cumpără “o pivniță de piiatră cu loc cu tot... lângă mănăstirea Bărboiul”, când el trăia în obștea mănăstirească? --Poate pentru mănăstire... Ori... l-o fi împins
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
o maică unsprăzece ani... și eu văzându mila dumilorsale... și avându eu numai o casă cu locul ei... lângă Bărboiu... le-am dăruit această casă”. --Frumos din partea pârcălabului și a Maricăi, soția sa. --Dar... --Ce ar mai fi de spus, sfințite? --Că la 13 iunie 1757 (7265) “Stratul, împreună cu” sora sa “Marie” fac un zapis “la mâna dumisale giupânului Vasile neguțitoriu brașovan din Ieși,... să se știe că noi,... i-am vândut... o casă șidrilită și cu pivniță de lemn și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
am vândut călugărilor de la svânta mănăstire de la Galata din Deal”. --Dragule, să nu cârtești pentru cele ce i s-au întâmplat Măricuței, fiica lui Precup hotnogul (comandant peste o sută de oșteni - căpitan n.n). --Când e poruncă, cu plăcere, sfințite. Da’ ce i s-a întâmplat Măricuței? --Asta o aflăm din mărturia vornicilor de poartă Roșca și Dumitrașcu Verigă, făcută la 16 septembrie 1666 (7175). Uite ce spun ei: “Scriem și mărturisim cu această scrisoare a noastră cum au mărsu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]