4,486 matches
-
2005) continuă tripticul poematic, încredințând cuvântului scris, în chip de spovedanie lirică, trăiri complexe, de la șovăieli și înfrângeri, așteptări și îndurerări, chemări și speranțe, până la biruințele frumosului fără egal: ,, Cuvântul prin care voi (re)naște nu are glas! Are doar simțire! Jertfirea prin Poezie e tot ce mi-a mai rămas!...” Scrisoare în contumacie, cu dedicația: lui Damian Petrescu, viscolit de persiile Dorului! este un cutremurător poem adresat graficianului Damian Petrescu, cel care a dat un plus de nemurire unor ilustre
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea by http://revistaderecenzii.ro/radiografii-lirice-cronica-de-prof-dr-nicoleta-milea/ [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
întru nemurirea Cuvântului, a Poeziei și a Limbii Române!”. Acesta este Crezul celui care, nu numai prin Evanghelia Apocalipsei, ci prin întregul ciclu realizează, de fapt, „Evanghelizarea Poeziei”. Ultima carte a poetului Theodor Răpan - FIIND - 365 + 1 Iconosonete, tramsmite o simțire unică, specială, căci catharsis-ul său, deopotrivă, labirintic și somptuos, incitant și metaforic, voluptuos și magic, este generator și regenerator al unor stări pe care doar marii poeți ar mai putea să le provoace. Lirică prin excelență, bogată în universul
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea by http://revistaderecenzii.ro/radiografii-lirice-cronica-de-prof-dr-nicoleta-milea/ [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
cu Iisus Hristos pentru a deveni treptat una cu El și una între-olaltă. Un adevărat creștin poate să spună ca și apostolul Pavel: „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine” (Galateni 2, 20) sau „Noi avem gândul și simțirea lui Hristos” ( cf. I Corinteni 2, 16; Filipeni 2, 4). Biserica este așadar un organism viu din care fac parte ca mădulare toți cei botezați, toți cei care au promis la botez că „se leapădă de Satana și se unesc
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_spovedanie_si_dumnezeias_stelian_gombos_1330074848.html [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
Sfânt. Iubirea nu e uniformă. Sensibilitatea Tatălui față de Fiul ia chipul ipostatic mângâietor al Duhului Sfânt. Tatăl se bucură împreună cu Duhul, de Fiul. Dar această mângâiere ipostatică a Tatălui, îndreptată spre Fiul, face și pe Fiul să răspundă cu o simțire intensificată a iubirii Tatălui față de El” . 3. Despre intersubiectivitatea divină Părintele Profesor Dumitru Stăniloae arată că în Sfânta Treime este trăită subiectivitatea pură. Fiecărui Subiect treimi îi sunt interioare celelalte două. Intersubiectivitatea treimică exprimă reciproca afirmare, transparența și interioritatea desăvârșită
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE by http://confluente.ro/Despre_existenta_misiunea_s_stelian_gombos_1384161692.html [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
și părinți, m-au ascultat cu mare atenție. Și versurile pline de credință spuse cu patos și inima de un copil care nu cunoștea spaimă de comuniști i-au impresionat și i-au bucurat pentru că de fapt, dădeau glas și simțirii unora dintre ei. Spun unora, pentru că la câteva zile, am avut în casa o mică percheziție. Pe Goga și nici alte cărți de suflet pe care mama le păstra în loc numai de ea știut, nu le-au găsit oamenii legii
CRACIUNUL COPIILOR de RODICA-ELENA LUPU în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 by http://confluente.ro/Craciunul_copiilor.html [Corola-blog/BlogPost/344923_a_346252]
-
Nepereche, prin care se obține, întru Alchimia Iubirii, Puritatea Hibernal-Printanieră a Artei, cea învingătoare, de fapt, sintetizatoare și transfiguratoare, la nivelul esențelor, a sezoanelor, în ETERNITATE (Zăpezile se contopesc, în Athanorul Poeziei, cu Zarzării în Floare!): „Dor nepereche-mi mistuie simțirea,/ Zarzării iernii își croiesc veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea./ Plânsu-m-au iambii? Corbii scurmă-n lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide./ Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Adrian_botez_soteriologia_iu_adrian_botez_1389861602.html [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
femeie. - Ce pot să-ți răspund decât că simt nevoia de a te lăsa acum să-ți cobori blândețea dorinței tale peste tumultul ce-mi mistuie adâncurile sufletului meu flămând după iubire. Fii luceafărul dimineții ce-mi veghează lunecarea, gândul, simțirea și așează asupra mea liniștea unui vis împlinit. Acela de a trăi nemurirea în brațele celui care m-a răscolit precum răscolește aici la mare furtuna adâncurile tenebroase, urcându-le apoi deasupra pe vârfurile talazurilor purtate în larg, ca apoi
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495426936.html [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
vârfuri plin de mareții am crescut eu oare fără să observ cât de scurt e timpul ce vine din cer multă vreme în toate am crezut că sunt și că fără mine viața-i pe pământ fără farmec gusturi și simțiri depline fără orizonturi sau vederi divine. de AZED Anghel Zamfir Dan Referință Bibliografică: ÎNCHIPUIRI ALUNGATE / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1597, Anul V, 16 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile
ÎNCHIPUIRI ALUNGATE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1431781391.html [Corola-blog/BlogPost/341603_a_342932]
-
timpul parcă a stat în loc Și simt că am atins nemărginirea, Pentr-o secundă-n fărâma de noroc Privirea ta mi-a întâlnit privirea. Văpăi din cerul meu îngemănate S-au aprins din stele-n grele vâlvătăi Și-au răscolit simțirile uitate Când ochii mei seduși au fost de ai tăi. Și nepătrunse căi interioare, Întortocheate că într-un labirint , S-au redeschis iubirii visătoare Simțind privirile de dor și de alint. Strivit de albastrul cerului senin Ce-n ochii tăi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/caprar_florin/canal [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
mai mult O clipă timpul parcă a stat în locși simt că am atins nemărginirea,Pentr-o secundă-n fărâma de norocPrivirea ta mi-a întâlnit privirea.Văpăi din cerul meu îngemănateS-au aprins din stele-n grele vâlvătăiși-au răscolit simțirile uitateCând ochii mei seduși au fost de ai tăi.Și nepătrunse căi interioare, Întortocheate că într-un labirint , S-au redeschis iubirii visătoare Simțind privirile de dor și de alint. Strivit de albastrul cerului seninCe-n ochii tăi deplin s-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/caprar_florin/canal [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
s-auzi cum glasul de izvor te-mbie la duios amor, cum clocotește-n miez pământul, să nu știi de-l alintă vântul... să simți cum toate se topesc în palma ta, când poposesc. Să nu ai gând, ci doar simțire; să-mprăștii vraja în safire, să-ți crească aripi iar, de dor, prin sânge-un foc nemuritor, să crezi mereu că în iubire, doi au nevoie de-o trăire, și floarea de ,,nu-mă-uita" e și a mea, dar și a
SĂ VII... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 by http://confluente.ro/Sa_vii_elena_spiridon_1336028176.html [Corola-blog/BlogPost/358587_a_359916]
-
a simțit ceva cu totul nou, două porniri covârșitoare, instinctuale, fatale, de care nu avusese cunoștință până atunci: furia și umilința. A fost ca și cum un nor negru s-ar fi abătut brusc asupra lui, întunecându-i rațiunea, răscolindu-i teribil simțirile, trecându-l printr-un imaginar cerc aprins. Pe moment n-a zis nimic, dar și-a jurat să se răzbune. Mândria sa (pe care, de altfel, nici nu o luase foarte în seamă până atunci) fusese prea adânc și prea
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1459028559.html [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
foarte nuanțat în problema cunoașterii lui Dumnezeu, întâlnindu-se în scrierile ascetice răsăritene adevărate pagini de epistemologie creștină. Specificul spiritualității ortodoxe îl constituie, însă, modul în care a reușit să transforme o problemă de speculație într-una de trăire, de simțire și experiere a lui Dumnezeu, o învățătură în practică, în universul spiritual al virtuților creștine. În privința delimitărilor exacte, clare, privind treptele sau etapele cunoașterii lui Dumnezeu, de la treapta cunoașterii naturale și până la cunoașterea experimentală, cognitivă și unitivă, Părinții filocalici fac
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
că se adresează persoanei concrete, fiecăruia dintre noi. Atunci, credinciosul poate spune că nu mai trăiește el, ci Iisus Hristos trăiește în el. Despre cunoașterea naturală a lui Dumnezeu ca sursă a adevăratei Sale cunoașteri Pentru a ajunge, însă, la simțirea tainei Dumnezeului Celui viu, trebuie să ne ridicăm, nu doar peste ceea ce este mărginit și limitat, dar chiar și deasupra sensurilor înalte ale creației și ale cuvintelor cuprinse în natură și în Sfânta Scriptură. Sfântul Isaac Sirul pune în legătură
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
prime, divine ale creației. Prin urmare, cu toate că este neclară și insuficientă, cunoașterea sau contemplația naturală este absolut necesară pentru înaintarea omului spre unirea deplină cu Dumnezeu. Ea este o treaptă spre teologia sau cunoașterea tainelor lui Dumnezeu, spre "vederea"și "simțirea"lui Dumnezeu. Caracterul acesta pregătitor a cunoașterii naturale îl subliniază și Sfântul Maxim Mărturisitorul, arătând că "fără contemplația naturală nu se poate susține în nimeni în nici un chip puterea tainelor". Această cunoaștere "prin raționament", cum o numește același Sfânt Părinte
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
a cunoașterii naturale îl subliniază și Sfântul Maxim Mărturisitorul, arătând că "fără contemplația naturală nu se poate susține în nimeni în nici un chip puterea tainelor". Această cunoaștere "prin raționament", cum o numește același Sfânt Părinte, este premergătoare experierii lui Dumnezeu. Simțirea lui Dumnezeu urmează înțelegerii Lui. Sintetizand, așadar, învățătura filocalică despre cunoașterea naturală, pozitivă, catafatică, a lui Dumnezeu, putem spune că ea are un caracter antropocentric, rațional, constând în efortul uman de deslușire a existenței și prezenței lui Dumnezeu, din lucrările
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Dumnezeu prin asceză și rugăciune, orice raționament este cunoștința mincinoasă, ce îngâmfă pe om, este ispita diavolească. Cunoașterea duhovnicească adevărată constă în experiența trăită, fiind în afara și deasupra oricărui raționament sau judecăți omenești. De aceea Sfântul Maxim Mărturisitorul o consideră "simțirea Celui cunoscut prin participarea la El după har". Ea înlătură cunoștința cuprinsă în raționament și înțelesuri, ridicându-se atât deasupra teologiei pozitive, cât și celei negative, catafatice sau apofatice, ajungând la simțirea tainică, în stare de extaz, a Celui cunoscut
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
omenești. De aceea Sfântul Maxim Mărturisitorul o consideră "simțirea Celui cunoscut prin participarea la El după har". Ea înlătură cunoștința cuprinsă în raționament și înțelesuri, ridicându-se atât deasupra teologiei pozitive, cât și celei negative, catafatice sau apofatice, ajungând la simțirea tainică, în stare de extaz, a Celui cunoscut prin participare și prin experiență. Spre deosebire de cunoașterea relativă, bazată pe raționamente și înțelesuri deductive despre Dumnezeu, lipsite de flacăra simțirii celor cugetate, cunoștința prin trăire, fiind o cunoștință în esența realităților, conferă
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
deasupra teologiei pozitive, cât și celei negative, catafatice sau apofatice, ajungând la simțirea tainică, în stare de extaz, a Celui cunoscut prin participare și prin experiență. Spre deosebire de cunoașterea relativă, bazată pe raționamente și înțelesuri deductive despre Dumnezeu, lipsite de flacăra simțirii celor cugetate, cunoștința prin trăire, fiind o cunoștință în esența realităților, conferă certitudinea adevărului, "prin prezența feței lor, fără raționamente și înțelesuri". Certitudinea lucrului este dată - afirmă Sfântul Maxim Mărturisitorul - numai prin experiență, înțeleasă în sensul de "cunoștință trăită, ce
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
în esența realităților, conferă certitudinea adevărului, "prin prezența feței lor, fără raționamente și înțelesuri". Certitudinea lucrului este dată - afirmă Sfântul Maxim Mărturisitorul - numai prin experiență, înțeleasă în sensul de "cunoștință trăită, ce se ivește după încetarea oricărui raționament"și prin simțire, ca "participare la lucrul cunoscut, ce apare după încetarea oricărei înțelegeri". La cunoașterea în duh se ajunge atunci când cunoașterea se înalță de la cele pământești, (de)limitate, și începe să deprindă o cunoaștere interioară, în rațiunile lucrurilor, ridicându-se deasupra celor
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
cunoașterea în lumina dumnezeiască necreată, cunoaștere a tuturor în lumină. Spiritualitatea Ortodoxă afirmă și susține credința în întâlnirea credinciosului ce se roagă neîncetat cu Dumnezeu, în lumină, în urma unui îndelungat și consistent efort ascetic, este fundamentală. Cunoașterea aceasta experimentală, a simțirii prezenței lui Dumnezeu în creație și în viața noastră are, la început, un caracter inteligibil, putând fi exprimat, chiar dacă insuficient, în termenii teologici afirmativi sau negativi. Dialectica acestei cunoașteri exprimă același paradox. Neștiința în sens de depășire a oricărei cunoașteri
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
în viața noastră are, la început, un caracter inteligibil, putând fi exprimat, chiar dacă insuficient, în termenii teologici afirmativi sau negativi. Dialectica acestei cunoașteri exprimă același paradox. Neștiința în sens de depășire a oricărei cunoașteri, se transformă în supraconștiința prezenței și simțirii tainice a harului; logicul face loc supranaturalului, tainicului; întunericul devine lumină. Potrivit Sfântului Grigorie Palama, teologul luminii dumnezeiești, cunoștința oferă și conferă oamenilor duhovnicești o lumină tainică, pe care mintea o vede în contemplație, în rugăciune. Cunoașterea lui Dumnezeu, așa
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
transcendent oricărei cunoașteri omenești; iar pe de altă parte, aceea a caracterului infinit al acestui urcuș, căci conștiința transcendenței infinite a lui Dumnezeu rămâne deasupra oricărui efort de a-L cunoaște. Chiar pe treptele cele mai înalte, cunoașterea experimentală ori simțirea lui Dumnezeu este, în fapt, "o recunoaștere a însăși tainei, o cunoaștere apofatică, o sesizare într-un mod superior a bogăției Lui infinite, căci tocmai de aceea este cu neputință de înțeles și exprimat". În trăirea sau experierea apofatică a
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
a lui Dumnezeu. Înaintarea în virtute conduce către o proporțională cunoaștere a tainelor creștine. Pe treptele cele mai înalte, umanul eliberat de tot ceea ce este patimă sau păcat, devine un mediu de reflectare a divinului, la a cărui cunoaștere și simțire ajunge. Cunoașterea creștină nu constă în receptarea pasivă a realităților, ci una dinamică, implicând o adevărată transformare, spiritualizare a firii, în vederea receptării și experierii realităților spirituale, existând în acestă privință "o întreagă gradație, atât în ce privește curăția, cât și adâncimea și
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
supranaturală, catafatică și apofatică sau, în limbaj filocalic, experimental și existențial: cunoașterea trupească, sufletească și duhovnicească își ating scopul lor - unirea contemplativului cu Dumnezeu - doar în cadrul rugăciunii curate și neîmprăștiate, a rugăciunii neîncetate. Cunoașterea duhovnicească este, potrivit Sfântului Grigorie Palama, "simțire intelectuală și dumnezeiască", unire și nu cunoștință. Ea este neștiința mai presus de orice cunoștința. Ea vine în inima curată, prin experiența rugăciunii. Sensul pe care îl dă Sfântul Grigorie Palama acestei cunoașteri în duh este cel de unire cu
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]