34,705 matches
-
ei nu practică estetica negativității ci îmbrățișează, pornind de la o dominantă comunicativă, felurite viziuni, categorii stilistice progresive. Oare Blaga, de regulă expresionist, nu practică și un anumit simbolism, făcînd abstracție de strictele încadrări antinomice? Apoi cum să ignorăm ce devine simbolul la Bacovia. Într-o poezie referențială (e vorba de Decor) subtitlul mecanism contrastiv nu mai recurge la simboluri. Poetul izolează vizual prin două culori o schimbare de orizont. "Copacii albi/ Copacii negri/ Stau goi în parcul solitar/ Decor de doliu
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
Blaga, de regulă expresionist, nu practică și un anumit simbolism, făcînd abstracție de strictele încadrări antinomice? Apoi cum să ignorăm ce devine simbolul la Bacovia. Într-o poezie referențială (e vorba de Decor) subtitlul mecanism contrastiv nu mai recurge la simboluri. Poetul izolează vizual prin două culori o schimbare de orizont. "Copacii albi/ Copacii negri/ Stau goi în parcul solitar/ Decor de doliu funerar.../ Copacii albi, copacii negri". Prin limbajul bicromiei, cum s-a mai observat, identificăm o tentativă de asociere
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
pitoresc, "nea Gică, frizeru'". Pe de o parte, el reprezintă lumea suburbană, cu măruntele sale tribulații și veleități, cu burlescul său simpatic, tangent, cum spuneam, la lumea secundă a Momentelor și comediilor lui nenea Iancu. Pe de alta, e un simbol al condiției umane frecvent umil-eroice, purtîndu-și crucea nu doar în anonimat, ci și într-o atmosferă a desconsiderării, a ironiei și a batjocurii: "Unii se cred Einstein și sînt nebuni./ Alții se cred Napoleon și sînt și mai nebuni./ Și
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
Pentru că de această convingere depinde putința noastră de a ne vedea așa cum sîntem în realitate, de a fi conștienți de noi înșine, cu prețul de a rămîne definitiv înstrăinați și singuri. Templul de Aur, de care Mizoguchi e obsedat, este simbolul frumuseții absolute și inaccesibile pentru că această frumusețe este exterioară și funcționează ca memento al singurătății insului. Lumea în care trăiește eroul este una a inevitabilei sciziuni: pe de-o parte Templul cu frumusețea sa, pe de altă parte Mizoguchi cel
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
ascunse, știau prea bine că acea muzică s-a născut din comuniunea lăuntrică a autorului ei cu confesiunea protestantă. A fost o revelație și o demonstrare inalienabilă a caracterului universal al misticii creștine. Clară, în același sens, este și iradierea simbolurilor credinței exprimate de Bach în operele sacre unde conceptul muzical este strâns legat de cuvânt. După cum se știe, limbajul lor este de o preciziune meticuloasă. Montarea scenică a oratoriului "Matthäus Passion" este o probă temerară, arareori desăvârșită. Spectacolul chiar iscusit
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
al lui Götz Friedrich, unul dintre regizorii care au dat teatrului muzical multe din cele mai bune imagini actuale. A semnat acum și montarea scenică a Oratoriului, alături de Günther Uecker, autorul decorului chibzuit cu mult bun gust - modelare inteligentă a simbolurilor convertite în materie vizibilă - și Dietlinde Calsow. Reluare a partiturii redactate de Mendelssohn-Bartholdy (o analiză punctuală a acestei versiuni este prezentată spectatorului într-un Caiet-program de sală, conceput "nemțește"; muzicologie severă și totodată populară. Se poate!). Această decizie inițială asupra
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
spune că este Christos?" - "Să fie crucificat" ("Lass ihn kreuzigen!") strigătul repetat al poporului, este literalmente preluat după textul Evanghelistului Matei. Muzica așează în glasuri feminine conștiința că El este Mântuitorul. Pasiunea își urmează deznodământul: drumul supliciului, mișcarea celor trei simboluri ale crucii, popasurile. Crucificarea nu are cum fi înălțare, ci prăbușire la picioarele înaltului semn al creștinătății. Trupul gol al lui Isus: plastica tablourilor clasice. Dar ce frumos este tabloul! Ultima idee elocventă este revenirea lui Isus, în costumul de
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
în căsătorie ale personajelor nu umbresc spațiul de discurs al cărții, aceasta rămîne totdeauna "în picioare" într-un echilibru de neclintit. Toată această lume absurdă stigmatizată de propria-i sărăcie interioară alternează cu scene de prosperitate masculină, îmbinare al cărei simbol devine Margherita Ciconi supranumită "Îngerul venețian". Văduva misterioasă, victimă a amintirilor și singurătății limpezește în acest coșmar viziunea dură asupra lumii a unui Mihai Columban descendent al unei familii simple și avînd pe cap o nevastă însărcinată și doi copii
Despre naivitate by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/16981_a_18306]
-
întotdeauna doar anexe ale profesiei sale de bază, aceea de a înțelege. Iată de ce nu cred că intelectualitatea e direct interesată de puterea politică sau economică. Ea va rămîne întotdeauna în mediul ei natural, acela al puterii cuvîntului, imaginii sau simbolului". Dacă lucrurile stau așa (je suis payé pour le savoir!), iar naționalismul și socialismul și-au pierdut actualitatea în Europa (mai ales în centrul și estul ei), K. e de părere că mai putem folosi încă termenul de antipolitică, propus
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
Gheorghe Grigurcu Intitulîndu-și o culegere de versuri Crinul deschis, Nicolae Ionel se pune sub pavăza unui simbol. Prin culoarea sa albă, crinul semnifică puritatea, candoarea, virginitatea, ca și, în plan pur religios, uitarea de sine, abandonul în voia Providenței. Dar i se atribuie, din pricina pistilului, și un înțeles sexual, fiind pus în relație cu Venus și cu
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
candoarea, virginitatea, ca și, în plan pur religios, uitarea de sine, abandonul în voia Providenței. Dar i se atribuie, din pricina pistilului, și un înțeles sexual, fiind pus în relație cu Venus și cu Satyrii. Regii Franței l-au ales ca simbol al prosperității rasei. Fața senzuală a florii cîntate de poeți precum Baudelaire, Mallarmé, Macedonski a fost astfel fixată sub condeiul lui Huysmans: "parfumul său este contrariul absolut al unui miros cast; este un amestec de miere și piper, de ceva
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
conectații la transa/ arhangheli unind/ turnul tunînd/ al aortei din cer!" (Mă desprind). Ceea ce putea părea, sub semnul lui Spinoza, un panteism, se vădește a fi o extensie spectaculară a eului poetic care se înveșmîntă-n peisaj și în văzduh, în simbol și în duh, nesățios de slava ce și-a instaurat-o, copie a slavei divine: "Ca să văd acești pruni înfloriți/ fiecare celulă-mi/ devine văzduh/ un nalt mă insuflă -/ o slavă mă duce/ o bucurie legiuiește în tunet/ galacticul pentateuh
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
ale P.D.S.R.-ului și ale liderului acestuia că românii sunt o populație de atei, de internaționaliști, de "pozitiviști", de marxiști convinși de virtuțile social-politice ale ideii de stânga. Adică protecție socială, înțelegere pentru aproapele tău și celelalte gogorițe legate de "simbolul generozității" sociale. Profundă eroare. La întrebarea, cât se poate de inocentă, "Vi se întâmplă să dați bani cu împrumut altor persoane?", un substanțial 40 la sută dintre români răspund ferm "niciodată", 19 la sută "foarte rar", 29 la sută "rar
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
fost o explozie de romantism. Urmare directă a Revoluției din decembrie, ea a cumulat atîta inocență revoltată, încît avea șanse minime, în contextul istoric vicios în care s-a produs, de-a ajunge la alt rezultat decît cel al unui simbol. Apreciată drept "cel mai curat parlament din istoria României", Piața a întrupat dragostea exasperată pentru libertate. În așa măsură, încît a stîrnit invidia (fie și inconștientă) a "infidelilor", a libertinilor ce utilizează conceptele democratice în chip demagogic: "Libertinul de ieri
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
Alex. Ștefănescu Spre încântarea bibliofililor La Editura Curtea Veche din București a apărut o ediție elegantă a tuturor versurilor lui Geo Dumitrescu, poet care a rămas până azi un simbol al tinereții nonconformiste, deși a trecut de 80 de ani. Geo Dumitrescu merita o asemenea ediție, întrucât s-a remarcat întotdeauna prin bun-gust (ca autor al unor ediții din Baudelaire, ca director al României literare, ca sfătuitor al tinerilor dornici
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
de box în colecția de ziare a bibliotecii îmi găsii niște versuri în dreptul numelui meu cineva puse un oribil semn de întrebare hi hi hi doamna plecase ora se făcuse ceva peste zero" (ibidem). Grotescul dobîndește o înfățișare blajină, de simbol al solitudinii ce se resemnează cu cochetărie: "Celebritatea mea e o broască țestoasă voi o vedeți venind legănîndu-se-ncet și frică vă e că o bombă despre a cărei naștere nu știți mai nimic va exploda în creierul vostru foarte electronic
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
În cele din urmă au fost găsiți de naziști și deportați. Singurul supraviețuitor, tatăl s-a întors din lagăr, a găsit jurnalul ținut de fetița lui și l-a publicat. Textul a fost recitat, dramatizat, scenarizat. A fost mult timp simbol al candorii întemnițate și distruse. În 1954, reacțiile publicului german la un spectacol cu Jurnalul Annei Frank, dat în fața porților lagărului de la Bergen-Belsen, au fost considerate drept dovezi ale sentimentului de căință. La București, în 1958, spectacolul regizat de Ginel
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
grafitti cum este, propune totuși o direcție în labirintul uniformizant și gri deprimant al blocurilor comuniste. Cristalizarea unei identități și a unor alianțe comunitare firești rămâne însă punctul nevralgic al bucureștenilor (majoritatea "de import"). Se resimte lipsa unei constelații de simboluri și valori după care ei să se poată orienta și pe cerul căreia să-și poată regăsi propriile aspirații. Înainte de a dobândi notorietatea Turnului Eiffel, a Broadway-ului, sau a Domului milanez, aceste simboluri necesită o curățare în prealabil a locului
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
import"). Se resimte lipsa unei constelații de simboluri și valori după care ei să se poată orienta și pe cerul căreia să-și poată regăsi propriile aspirații. Înainte de a dobândi notorietatea Turnului Eiffel, a Broadway-ului, sau a Domului milanez, aceste simboluri necesită o curățare în prealabil a locului pe care vor fi înălțate. De gunoaie în primul rând, pentru redarea unei firești încrederi în pulsul orașului. La drept vorbind, curățenia poate deveni ea însăși o trăsătură reprezentativă, așa cum se întâmplă în
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
umanului", avînd "capacitatea de a instituționaliza practica prin care se produc eterogenități ale conținuturilor conștiinței". Numărul caragialian devine obiect de studiu nu datorită recurenței, nici pentru că ar constitui un fapt de stil sau un reflex al oralității, ci pentru că este "simbolul ființei și lumii caragialiene, o rațiune de a fi a acesteia, un auxiliar al ironiei, un instrument de calcul, dar și un martor al maladiilor intelectuale și, mai ales al stărilor de patologie lingvistică ale vorbitorilor din lumea caragialiană". Este
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
în afară de negocierile cu Fondul Monetar Internațional care s-au bucurat de un tratament mai aparte, în funcție de posibilitățile de înțelegere economică ale fiecărui ziar în parte. Spusele patriarhului Teoctist din prima zi de Paște că "Majestatea sa, Regele Mihai I, reprezintă simbolul unității românilor de peste hotare și din țară" au fost reluate de ZIUA pe prima pagină, cu litere considerabile și cu o mai mică încercare de impact în ROMÂNIA LIBERĂ, în care tot pe prima pagină, cuvintele patriarhului au fost citate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
cu capacitatea de a surprinde resorturile politice este o calitate singulară. În general, poeții, firi visătoare, imaginează relații și situații utopice fără legătură cu realitatea dură și prozaică a politicii, iar politicienii nu se prea hazardează în lumea metaforelor și simbolurilor în care se complac aleșii muzelor. Considerațiile unui Victor Hugo sau ale unui Alecsandri sînt interesante pentru mișcarea de idei a epocii, dar nu cuprind o evaluare realistă a forțelor aflate în concurență în perioada contemporană lor. Istoria este cîmp
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
au pornit spre sfîrșitul Antichității goții purtători ai religiei lui Odin. Menționarea zeului germanic în versurile poetului ar fi un argument în acest sens. Dar, Eminescu nu gîndește în poezie neapărat în termeni geografici și în repere cronologice, ci în simboluri ale unor realități eterne. Nordul, Miazănoaptea, este un asemenea simbol. Dovada o avem în faptul că secole mai tîrziu același Nord se ridică împotriva unei noi încercări de cosmicizare a lumii, imperiul lui Napoleon Bonaparte. În fața acestei noi tentative cosmogonice
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
Odin. Menționarea zeului germanic în versurile poetului ar fi un argument în acest sens. Dar, Eminescu nu gîndește în poezie neapărat în termeni geografici și în repere cronologice, ci în simboluri ale unor realități eterne. Nordul, Miazănoaptea, este un asemenea simbol. Dovada o avem în faptul că secole mai tîrziu același Nord se ridică împotriva unei noi încercări de cosmicizare a lumii, imperiul lui Napoleon Bonaparte. În fața acestei noi tentative cosmogonice pornită de la ideea "păcii eterne" istoria se repetă: "Ș-atunci
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
Și cu fală el ridică drept făclie aurora-i boreală peste-oștirea-ntroienită în pustiul... omăt". "Nordul m-a învins, ideea m-a lăsat" va exclama Napoleon Bonaparte exilat pe insula Sfânta Elena. Acum gîndirea eminesciană s-a limpezit: Nordul, Miazănoaptea, este simbolul haosului care visează, care aspiră spre starea de cosmos ("visul unei nopți de vară"), pe care însă nu o poate atinge; și, cum nu o poate atinge, el vrea să distrugă orice încercare de realizare a unei stări cosmice, fie
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]