1,391 matches
-
-i fiica și, în final, ucigându-i soția. Iar dramele personale sunt proiectate pe un decor al orașului hăituit de conspirații și interese financiare și slăbit de conflicte interetnice absurde. O critică și o cronică socială precisă, tulburătoare și deloc simplistă. » „Imaginea finului consilier municipal Ronald Struthers, îmbrăcat într-un costum cu vestă, îl deranja pe RC. Închise ochii când lovi și - sub, baby - lovi o linie drive. Dar mingea ieși de pe terenul accidentat și se rostogoli în sus pe deal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
fi aplicat narațiunilor orale? Probabil am emite ipoteze asupra unei norme referitoare la „durata transmiterii” - deși am putea să abordăm și o perspectivă intra-performanțială și să exprimăm opinii cu privire la cadența specifică doar unei anumite performanțe a narațiunii. De asemenea, destul de simplistă este și ipoteza că timpul narațiunii sau al întîmplării este ușor de dedus din narațiune, ca și cum colontitlul fiecărei pagini a textului conține o înregistrare digitală a timpului scurs. De exemplu, cît durează reveria Evelinei din punct de vedere al timpului
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
principale obiecții: 1. Prima obiecție s-ar putea referi la legitimitatea motivelor capabile de a justifica stabilitatea de corespondențe între tipurile toxice, provocate de medicamente, și tipurile morbide, întâlnite în practica medicală curentă. Acestei obiecții i s-ar putea răspunde simplist și totuși concret, că analogia dintre cele două categorii de tipuri morbide (medicamentoase și clinice) este o constatare obiectiv înregistrabilă de către orice observator mai atent, și că ea ar rămâne un fapt real, cert și incontestabil, oricât de șubred, de
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
stabilită de un grup de tineri marxiști de la Universitatea din München -, În care pătrunseseră binișor ideile „militantismului marxisto-sovietic” și unde, În loc de a-i studia pe marii moderni germani sau francezi, erau analizate texte ale scriitorilor sovietici sau mediocri din R.D.G., simplista Christa Wolf, de exemplu. Am fugit, Încă o dată, cum spuneam, de această nu rareori grosolană politizare a culturii și mai spre Vest, deși ironia istoriei m-a făcut să o reîntâlnesc În literatura mea natală, În ’90, la Întoarcerea mea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
un venin prost distilat pe cine vrei și nu vrei În numele unei „arte noi, aproape de public, sincere, autentice”, până la limitele pornografiei; chiar, și nu rareori, mult dincolo de aceste limite... Iar când se află În criză de gloanțe ideologice, recurg la simplistul și adesea huliganicul „criteriu al tinereții”, care azi e dispensat de „greoaiele” considerente ale culturii, ale rutinei profesionale, ale textelor ample, sintetice, obiective și, se pare, de minima lecturăă cât de cât calmă a textelor incriminate. E interesant că „revolta
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lui Cioran, ca și a maestrului-maestrului, adică Schopenhauer!; și pentru ea a fost mereu atacat filozoful de la Sils-Maria, dar această impresie de subiectivitate - atunci, dar și acum! - vine În primul rând, cred eu, tocmai din prea directa și puțin brutala, simplista contra-punere a scrierilor nietzschenine față de sistemele riguroase ale unui Kant sau Hegel. Cioran și Nietzsche, simțind pericolul acelei sectarizări a omului gânditor, al Îndepărtării fatale a limbii și limbajului filozofilor, ca și a problemelor lor, de un public cât de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
vieții se mai convertesc și în somn, ca datoriile societăților comerciale în acțiuni, atîtea chinuri pe capul lor că au găsit de bine să trăiască pe o pîrtie de Canada și să iasă din carbonifer! halta Pietrișul unități distincte, era simplistă rezumarea ca frig, esența lui setea de iubire în păcat, sinteza hainele care înconjură în locul aurei și în general se sintetizează, se dedublează și se înlocuiește totul în mitologia ecuatorială a oamenilor reci! pereche în locul familiei plecate, Viață Conservată, femeie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
reprezentau doar o minoritate a populației. În plus, dictatura putea evident realiza coeziunea socială a tuturor elementelor societății în momente de criză. Mișcările fasciste cuprindeau totodată o întreagă serie de ceremonii, saluturi, cîntece și uniforme speciale și o ideologie naționalistă simplistă, care prezentaseră toate în trecut o mare atracție. Cu toate acestea și în ciuda faptului că puterile Axei cîștigaseră un prestigiu considerabil datorită victoriilor obținute în politica lor externă, guvernele balcanice nu au adoptat modelul fascist italian sau cel nazist german
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în cadrul familiei a fost privilegiată de către cercetarea sociologică drept mecanismul cel mai eficient în transmiterea unidirecțională de valori, atitudini și comportamente sociale de la generația parentală înspre generația copiilor. Ultimele cercetări au contestat însă această teză a socializării ca fiind destul de simplistă. S-a susținut că mecanismul alternativ care ar explica similaritudinea atitudinală ar fi de fapt "moștenirea de statut" (status inheritance). În acest cadru teoretic, ceea ce ar transmite părinții copiilor nu ar fi atât un sistem atitudinal, cât mai degrabă un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
crescândă a mediului. Simplificare? Păi omul Îngrijește, pe ogor și În grajd, le păstrează În preajmă, chiar dacă nu recunoaște dependența reciprocă de ele, doar vreo 400 de specii dintre cele aproape două milioane. Iar ogorul, ca și grajdul, sunt gestionate destul de simplist, tot de el. Rezultatul? Ceea ce știe Natura demult: cu cât biocenoza e mai simplă, cu atâta e mai vulnerabilă. Paremi-se că aici sălășluiește sinuciderea, poate primul semn că omul e un inadaptat. Și, totuși... Și el e frumos. Chiar dacă el
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să cred că era vorba de perpetuum mobile. Zic oricui e dispus să mă asculte, și oricând, că substanța Închide În Natură un circuit, punctat de autotrofe - să le spun acum doar plante - și de antiteticele heterotrofe - să le spun simplist animale. Ce frumos exemplu de perpetuum mobile ar putea fi, dacă nu ne-am gândi și la energia care pune În mișcare acest circuit? Și care vine dinafară, de la Soare, precum motorul mașinii o ia din benzină; à propos: dacă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar dacă pe aiurea s’ar găsi condiții identice. Suntem legați de locul nostru la modul cel mai ecologic cu putință. O legătură e apa, care diferă izotopic - prin cei doi izotopi ai hidrogenului, respectiv trei ai oxigenului, ca să mă exprim simplist, bașca combinațiile dintre ei, din punct de vedere calitativ și cantitativ - de la un loc la altul. Doar apa oceanului e unică din acest punct de vedere, dar noi trăim pe uscat. Mai mult, apa copie, info-energetic, mediul În care se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a aceluia care respectă mai departe Natura. Dar mai e ceva: Natura iubește diversitatea, nu unicitatea. Îl iubește mai mult pe cumpătatul care face apel mereu la o diversitate enzimatică: protează, lipază, amilază, dublate prin animal și vegetal - ca să fiu simplist - decât pe anahoretul care transformă acest 6 În 3, renunțând la animal. Și-l iubește și mai puțin pe acela care nici măcar nu e consecvent, și-l alternează pe 6 cu 3... deh! la coasă merge slana, nu urzicile... Se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
E mare nevoie de ea, căci orice organism animal, inclusiv omul, reconstituie În sine, mereu și mereu, o „mare“ interioară, lichidul interstițial adică, cu o compoziție sacralizată, aceea a mării propriu zise din vremea nașterii primelor pluricelulare; asta ca să fiu simplistă... Așa vorbind, sunt tentată, eu, picătura de apă, să vă plâng, pe voi dar și pe alții care hălăduiesc pe sare, precum dacii lui Cristi pe oricare prunc: băgați În voi, iar amicul Cristi face din sarea brută un fel
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de pildă, Înțelege să-și „răsplătească“ gazda. Pentru că, pentru a-și putea plăti obolul către parazitul din blană ori din mațe, e obligat să alerge mai mult, iar viața mișcare Înseamnă În primul rând. Pentru că biocenoza - cârdășia, ca să mă exprim simplist, dintre plante și animale - pe care se bazează viața pe termen lung a biosferei are nevoie de stabilitate, iar asta e conferită de complexitate. Implicit, la ce bun un lanț trofic de felul: plantă șoarece pisică, iar după ce asta „dă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
două situații se puteau identifica foarte bine, mesajul fiind în esență același, numai că Steinhardt o făcuse sub incidența unei filosofii de viață, a unei filosofii scolastice. La bunica, totul părea cu mult mai simplu și într-o manieră tradiționalistă, simplistă. Obișnuiam să-i spun adesea „Tibetul înțelepciunii noastre” și mai mereu avea câte o soluție la problemele noastre. Spre deosebire de Maia Alexandrina, bunica din partea mamei, ale cărei principii de viață erau dominant conservatoare, bunica din partea tatălui, văduvă de ceferist, era suficient
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
anterior că media numărului de suflete pe familie era de aproape 6. Înmulțind 94 cu 6 vom afla cu o aproximație destul de acceptabilă că satul nostru avea în anul de grație 1720, cam 564 de locuitori. Această socoteală atât de simplistă nu ne ajută deloc să facem și o analiză a structurii populației de atunci, nici după criteriul sexului, nici pe vârste, nici pe naționalități și nici din alte puncte de vedere. Aflăm apoi din lucrarea «Viața bisericească a românilor din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
au interzis... Astfel văzute lucrurile, concluzia lui Mironov "intelectualitatea din RPR s-a vândut pe un preț destul de redus" s-ar cuveni însoțită de constatarea că, în RSR, s-a vândut pe și mai puțin. Evident, dacă identificăm mecanic și simplist onorarea financiară a oricărei cărți cu o vânzare de conștiință... * C ontinuă să surprindă mai ales documentele referitoare la relația dintre partid și intelectualitate. Domeniu delicat: nu se putea utiliza toroipanul, trebuia apelat la nuanțe și finețuri psihologice. Două au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lui narcisice care întreține erosul carnal. Ca să iubești, e necesară o lipsă: o entitate monosexuată care are nevoie de o alta pentru a se împlini. Numai această lipsă creează diferența și face să răsară iubirea. I se pare totul prea simplist: „Eu te pot iubi pentru că tu reprezinți ceea ce-mi lipsește”, zice Aia. Apoi adaugă: „Putem să căutăm în împreunare această unitate originară, dar mai importante decât actul fizic sunt sentimentele”. Încă n-am o idee clară ce înțelege ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cultural e asociat cu individualismul, iar constrîngerea culturală cu colectivismul. 8.5.2. Complexitatea culturală Complexitatea culturală ar putea fi considerat\ un factor însemnat în diferențierea culturilor (Ember, Levinson, 1991; Triandis, 1995). Convențional, există două tipuri: culturi "complexe" și culturi "simpliste". Culturile "complexe" sînt asociate libertinajului cultural, iar cele "simpliste" încurajează constrîngerea culturală. 8.5.3. Socializarea Socializarea copiilor cunoaște diferențe semnificative în culturile colectiviste față de cele individualiste. în culturile colectiviste, copiii sînt îmbrățișați mai mult, tratați cu tandrețe, sărutați mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectivismul. 8.5.2. Complexitatea culturală Complexitatea culturală ar putea fi considerat\ un factor însemnat în diferențierea culturilor (Ember, Levinson, 1991; Triandis, 1995). Convențional, există două tipuri: culturi "complexe" și culturi "simpliste". Culturile "complexe" sînt asociate libertinajului cultural, iar cele "simpliste" încurajează constrîngerea culturală. 8.5.3. Socializarea Socializarea copiilor cunoaște diferențe semnificative în culturile colectiviste față de cele individualiste. în culturile colectiviste, copiii sînt îmbrățișați mai mult, tratați cu tandrețe, sărutați mai frecvent, dar au mai puțină libertate și autonomie în comparație cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
important în comportamentul prosocial. Astfel, relațiile de prietenie consolidate prealabil între copii s-au dovedit un predictor mai consistent decît dihotomia individualism-colectivism. Este probată în acest mod supoziția că o categorizare globală a culturilor individualiste și colectiviste se poate dovedi simplistă din moment ce ea nu ține seama de relațiile sociale complexe care apar în fiecare cultură. în acest context, cercetătorii trebuie să abandoneze tendința nefastă de a încadra indivizii în clase largi de comportament pe baza simplei lor apartenențe la o cultură
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a fascinat pe amândoi nu atât prin fața ei turistică, ci prin cea umană. Am descoperit acolo un spirit apropiat de al nostru, o căldură ce ne-a făcut să ne simțim aproape imediat "acasă". Ne gândeam că poate, dincolo de marota simplistă a "latinității" ce ne apropia, existau o serie întreagă de puncte comune între noi, ce făceau ca senzația depărtării să se atenueze: faptul că ambele societăți experimentaseră regimuri nedemocratice, apartenența comună la spațiul de contact cu lumea orientală, dar și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
au copii decât de bărbații care își asumă rolul parental. Fenomenul non-implicării unor categorii de femei pe piața muncii și mai ales autoexcluderea lor din competiția pentru posturi de conducere și din viața publică sau politică sunt gesturi interpretate, adesea, simplist și tendențios prin invocarea motivului că femeile nu își doresc posturi de conducere și o implicare mai mare pe piața muncii, în spațiul public și politic. În fapt, cele mai multe femei nu își doresc să-și sacrifice familiile și creșterea copiilor
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
fiu eu însămi, încetând să mai fac lucruri "contre-cœur" sau așteptând acceptarea celorlalți, am învățat că în viață este important să fii un om împlinit, ceea ce nu este chiar același lucru cu a fi un om de succes (în sensul simplist și conventional al termenului). Am învățat că nu sunt o mamă perfectă, dar pot fi o "mamă grozavă", am învățat să gestionez mai bine supraîncărcarea și conflictul de rol între "mamă-femeie-carieră" (deși mai am destul de mult de lucru la acest
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]