2,521 matches
-
fiecare agent își execută planul de transport - se pot determina atât măsurile de îmbunătățire ale traficului și a siguranței acestuia, cât și efectele pe care acest sistem le are asupra altor sisteme. Modelul TRANSIMS a fost aplicat experimental pentru a simula activitatea de transport într-o regiune industrială din Dallas/Forht Worth și dintr-o regiune metropolitană din Portland, Oregon, SUA. Ambele experimente au fost deosebit de reușite, beneficiile obținute fiind: o mai bună și eficientă planificare a infrastructurii de transport, reducerea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
foarte atent orice măsură regulatoare pe care o ia pentru a evita răspunsul negativ al investitorilor ce se poate transforma în panică. Pentru a evalua impactul pe care îl va avea reducerea mărimii stației, s-a utilizat un MBA ce simulează comportamentul participanților la piață în diferite condiții. Modelul permite testarea și predicția efectelor diferitelor strategii, observă comportamentul agenților ca răspuns la schimbări și monitorizează evoluția de ansamblu a pieței financiare ca urmare a noilor măsuri de reglementare introduse mai rapid
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
agenți, să negocieze prețuri și cantități, să stabilească termene și condiții de livrare etc. Datorită lor se va modifica fundamental însuși comportamentul pe piață al consumatorilor și firmelor. Kephart ș.a. de la IBM au analizat impactul potențial al shopboți-lor pe piață simulând cu un MBA o economie bazată numai pe astfel de agenți, care încorporează deci agenți software reprezentând cumpărători și vânzători. În particular, ei au examinat economii formate din agenți în care: i) costurile căutării produselor sunt neliniare; ii) o anumită
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
În particular, orice situație de conflict și coaliție din economie poate fi abordată utilizând MBA despre care același Axelrod crede că reprezintă singura metodă cu ajutorul căreia astfel de probleme pot fi rezolvate. Recent, o echipă de la Icosystem Corporation, USA a simulat piața serviciilor de provider Internet utilizând un MBA. Agenții utilizați sunt atât companiile care ofertă astfel de serviciu cât și clienții lor. Fiecare companie reprezintă un agent și fiecare client un alt agent. Oferta de astfel de serviciu Internet se
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
într-o formă închegată în cartea lui Forrester Industrial Dynamics apărută în 1961. În 1968 în cartea Principles of Systems, Forrester stabilește o serie de principii privind comportamentul sistemelor feedback informaționale și arată modul în care acest comportament poate fi simulat prin dinamica de sistem. În 1969 Dinamica Sistemelor este aplicată la studierea dinamicii urbane (Forrester, 1969). Dar cel mai mare succes l-a avut această metodă atunci când a fost aplicată pentru studierea dinamicii globale (Forrester, 1973) într-un studiu pentru
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
agenți reprezintă un domeniu cu o dezvoltare rapidă atât în ceea ce privește principiile teoretice și aplicative, cât și a limbajelor de modelare și simulare utilizate. Limbaje de modelare cum sunt SWARM, REPAST, JAS, NETLOGO ș.a. sunt astăzi din ce în ce mai frecvent utilizate pentru a simula sisteme bazate pe agenți sau sisteme multiagent. În cadrul acestui capitol vom prezenta cele două metode principale de simulare: dinamica de sistem a lui Forrester și simularea sistemelor bazate pe agenți. Vom arăta principiile care stau la baza acestor două metode
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
simulare, DT. Trebuie făcută o distincție clară între doua puncte: (a) timpul de simulare; (b) intervalul de timp al modelului; și (c) incrementul DT. Timpul de simulare sau orizontul de timp este perioada de timp totală în care modelul este simulat. Intervalul de timp este specificat de cel care construiește modelul și poate fi egal cu ani, luni, săptămâni sau zile, în funcție de scopurile urmărite. De exemplu, într-un model al populației nu are sens ca acest orizont de timp să fie
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și modelării bazate pe agenți au reliefat rolul tot mai mare pe care simularea o are în analiza și proiectarea sistemelor adaptive complexe. Au apărut astfel diferite limbaje de simulare, precum și diverse metodologii prin care modelele bazate pe agenți sunt simulate. Cele mai cunoscute limbaje de modelare și simulare din domeniul sistemelor multiagent sunt Swarm (Minar et al., 1996), Repast (Collier et al., 2003), JAS (Sonnessa, 2004), SPADES (Riley, 2003) și Netlogo (Wilensky, 1999). De regulă un limbaj de simulare interacționează
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
real. Din această perspectivă, modelele de simulare bazate pe agenți reușesc să reproducă prin însăși structura lor sistemele reale. Fiecare actor al unui proces sau sistem real poate să fie reprezentat în modelul bazat pe agenți printr-un agent care simulează comportamentul actorului din sistemul real, independent de ceilalți agenți. Una dintre caracteristicile esențiale în aceste simulări este și ușurința cu care se poate realiza validarea modelului respectiv. Utilizatorul poate pur și simplu să exprime câteva idei scriind linii de cod
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
2) O definiție a unei scheme în proiectarea modelului. Mult mai important însă este o definiție a unei metodologii pentru scrierea modelelor. Grupul de Dezvoltare Swarm sugerează, de exemplu, să se păstreze o separare strictă între model (un program care simulează un sistem) și observator (o mulțime de rutine care analizează modelul, culege date statistice și le prezintă utilizatorului) Această metodă este mult mai elegantă și prezintă o asemănare cu lumea reală, în care lucrurile se întâmplă și cercetătorii le analizează
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
o bibliotecă java extinsă de obiecte pentru a modela, programa, reprezenta și colecta date din simulile multi-agent. JAS permite reprezentarea vizuală a datelor obținute din simulare prin intermediul histogramelor și grafelor secvențiale. Mai mult, el poate reprezenta evoluția unui sistem complex simulat într-un format bidimensional (movie format). 3) NetLogo NetLogo este un mediu de modelare programabil care permite utilizatorului final să dea instrucțiuni unui număr variabil de agenți care operează în aceeași perioadă timp. El poate, de asemenea, implementa un instrument
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
este, evident, un proces dificil și numai obținerea unor rezultate mai bune în acest din urmă caz ar fi de natură să determine schimbarea de paradigmă în acest domeniu. Treptat, aceste rezultate se acumulează, mai ales datorită posibilității de a simula activitatea investitorilor utilizând, de exemplu, modele ale piețelor artificiale de capital. 5.3.2. Ecosistemele digitale pentru afaceri În ultimii ani, un nou concept a apărut și s-a dezvoltat la granița dintre biologie, ecologie, economie și lumea afacerilor: ecosistemul
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Studiul regimurilor tranzitorii nesimetrice la o mașină bifazată, aplicație Se va analiza mașina bifazată MIB cu parametrii dați anterior: ale cărei ecuații, numai în fluxuri totale, au stat la baza elaborării diagramei-bloc prezentată în fig. 6.A.1. Se va simula următoarea succesiune de regimuri, cu indicativul P-S-N: -a) pornirea în gol, când fazele a și b sunt alimentate de la un sistem de tensiuni bifazat simetric, având amplitudinile de 600 V și diferența de fază de /2 rad., cuplul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
simetric, coeficienții pe fiecare din cele trei faze, care intră în sistemul de ecuații de mai sus, sunt identici, iar sursa trifazată este simetrică. La momentul t=0, când se conectează statorul la sursă, turația rotorului este nulă. S-a simulat un regim variabil, obținut la o pornire în gol, când cuplul rezistent la arbore este datorat doar frecărilor și ventilatorului (fiind proporțional cu viteza unghiulară, ajungând în regimul staționar-nominal la aproximativ 3 Nm), iar după 0,25s s-a încărcat
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
ecuațiile: (6.295-1) (6.295-8), în schimb expresiile (6.295-9) se vor adapta situațiilor concrete de studiu al mașinii în condiții de alimentare nesimetrică. La momentul t=0, când se conectează statorul la sursă, turația rotorului este nulă. S-a simulat un prim regim variabil la alimentare nesimetrică a statorului: (6.297) însoțit de indicativul RNS-1, obținut la o pornire în gol, când cuplul rezistent la arbore este datorat doar frecărilor și ventilatorului (fiind proporțional cu viteza unghiulară, ajungând în regimul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
aplica în rotor tensiuni de amplitudini mai mici de 10 ori și de frecvențe tot de 10 ori mai mici, ca în stator, cu ordinea de succesiune directă: (6.304) a1) Motor subsincron direct. După întocmirea diagramei, similară cu , se simulează o pornire din repaus, la gol (având totuși pe ax un cuplu de frecare vâscoasă care evoluează de la 0 la aproximativiar la se încarcă brusc axul cu un cuplu pozitiv static de 120[Nm] mașina devenind motor subsincron (caz d.m.
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
iar în rotor se aplică tensiuni de amplitudini și de frecvențe tot de 10 ori mai mici ca la stator, având însă, ordinea de succesiune inversă: (6.305) b1) Generator suprasincron invers. După întocmirea noii diagrame-bloc în mediul Matlab-Simulink se simulează o pornire din repaus, la gol (având totuși pe ax un cuplu de frecare vâscoasă care evoluează de la 0 la aproximativ 3[Nm]) iar la t=0,25s se aplică brusc pe ax un cuplu static negativ de -150[Nm
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
poate funcționa fără pericol de decroșare la cupluri mult mai mari. Nu se exagerează dacă se spune că mașina de inducție cu DAG devine un generator de putere dublă, la un anumit gabarit. b2) Motor suprasincron invers. În diagrama-bloc se simulează o pornire din repaus, la gol (având totuși pe ax un cuplu de frecare vâscoasă care evoluează de la 0 la aproximativ 3[Nm]) iar la t=0,25s se încarcă brusc axul cu un cuplu static pozitiv de 10[Nm
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
iar pe celelalte 2 faze este de amplitudine Uarmax= Ubrmax=49 V. (Uasmax/10). Tensiunile statorice aplicate alcătuiesc un sistem simetric direct. Adică: Uasmax=Ubsmax=Ubsmax=490V, ωs=314.1rad/s; ubs în urma uas cu 2/3 rad. S-a simulat pornirea în gol real (când pe arbore acționează totuși un cuplu rezistent redus, variabil liniar cu viteza, adică un cuplu de frecări), pe intervalul Studiul regimurilor nesimetrice ale mașinilor de inducție trifazate 467 de timp t(0; 0,4s) rotorul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
sincron, putând antrena o mașină de lucru. b1) Generatoare asincrone sincronizate (GAS). În ultimul timp, pentru conversia electromecanică în microcentralele neconvenționale eoliene, se folosesc frecvent generatoare de inducție care, în particular pot deveni GAS. b1.1) Cazul DAGS1. S-a simulat un prim caz referitor la mașina de inducție trifazată, având modelul matematic descris prin ecuațiile (6.306), cu parametrii Schema de operare asupra mașinii este dată în fig. 6. 101 b) (diagrama-bloc a3dags75). În momentul inițial, când contactele mobile ale
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
MatlabSimulink pentru studiul diverselor regimuri de funcționare a mașinii de inducție trifazate: ca generator, motor asincron sau ca mașină asincronă sincronizată în regimurile de generator sau motor. b2) Motorul asincron sincronizat este al doilea caz referitor la mașina de inducție, simulat cu modelul matematic dat de ecuațiile (6.306), cu parametrii precizați MIT. Procedura de operare asupra mașinii rămâne cea dată în b1). b2.1) Cazul MAS1. Mașina pornește ca motor asincron în gol, învingând un mic cuplu de frecări variabil
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
tema nebuniei, deschizând astfel drumul literaturii europene a nebunilor, cu stadiul medieval al nebunului-bufon, după cum opina J. Schmidt în Ulixes comicus: "Ulise și-a pus o tichie (pileus) de măscărici și a înhămat la plug un cal alături de un bou, simulând nebunia, pentru a se eschiva de la război. Motivul nebuniei a transferat figura lui Ulise din planul direct, înalt, în planul comic al parodiei- travesti"118. Alături de acest model apare și figura lui Hercule cel comic. Acesta din urmă s-a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care lasă loc unei zone intermediare. Fiecare dintre aceste tipuri de comportamente în comunicare este definit de anumite dominante: comportamentul referențial servește comunicării unor informații, comportamentul autoreferențial, din contră, nu trimite la nici o exterioritate, iar comportamentul pseudo- și transreferențial doar simulează comunicarea de informații. În consecință, textele referențiale vor avea drept obiect realitatea, deci vor fi supuse criteriului "adevărat" sau "fals". Textele autoreferențiale, dimpotrivă, fiind rodul unei intenții non-funcționale, nu transmit nici un mesaj și constituie propriul obiect și scop (este vorba
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
roman de naratorul din Arhipelagul GULAG, ceea ce înseamnă, de fapt, că naratorul romanului este susceptibil de a fi identificat cu autorul. Soljenițîn creează această entitate narativă, dar legătura sa cu personajele și faptele prezentate este prea strânsă pentru a putea simula obiectivitatea. Ironia pe care o dovedește naratorul în mod constant nu este o atitudine generală, ci este îndreptată asupra lui Stalin, cel vinovat de a-i fi "schilodit" viața, așa cum se exprimă scriitorul în Arhipelagul GULAG. Autorii de literatură concentraționară
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
semnalate concentrări masive de trupe în apropierea frontierei româno-ruse, care în condițiile ocupării răsăritului Poloniei s-a extins de la 812 km la 1 158 de km. În anumite zone de pe Carpații nordici și de pe Nistrul superior sovieticii periodic amenințau și simulau atacuri. În desele divergențe, pe care ofițerii români le aveau pe frontieră cu comandanții sovietici, aceștia făceau și insinuante chestionări privind trupele poloneze, refugiate sub presiunea celor naziste și bolșevice în România, pe care le considerau drept „bande înarmate” ce
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]