4,821 matches
-
recunoaștem că mitul Anticristului face legătura între două poziții extreme, dat fiind că preconizează în același timp o eshatologie „deja” împlinită - prin prezența ereticilor ( = „anticriștii”) în lume - și o eshatologie „nu încă” împlinită prin întârzierea lui Anticrist‑Stăpânitor al lumii. Sistematizarea acestui mit va fi realizată abia în a doua jumătate a secolului al II‑lea, prin Irineu de Lyon, primul teolog care a propus o viziune de ansamblu asupra doctrinei creștine. El este cel care va face ampla sinteză, de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nu s‑ar fi confruntat de‑a lungul primei jumătăți a secolului al II‑lea cu o serie întreagă de obstacole traumatizante care i‑au marcat evoluția. În opinia noastră, trei dintre aceste evenimente au jucat un rol determinant în sistematizarea și în instituționalizarea mitului: 1) apariția ereziilor creștine și, progresiv, crearea unei „conștiințe ortodoxe”, prin formarea ideii de tradiție, a celei de canon normativ etc.; 2) agravarea conflictului dintre Stat/Imperiu și Biserica aflată în plin efort de a‑și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
împotriva acestora se va petrece la sfârșitul lumii; 2) în vremea distrugerii templului existau în Ierusalim suficient de mulți „iudei circumciși”, adică „sfinți”/„creștini”; pentru aceștia a scurtat Dumnezeu timpul persecuțiilor. Pe parcursul a 51 de capitole, exegetul se ocupă de sistematizarea, cât mai exactă cu putință, a versetelor din „apocalipsele sinoptice” în rubricile rămase libere: venirea lui Isus per Ecclesiam și sfârșitul lumii. Nu este cazul să ne oprim asupra legitimității și fiabilității acestei sistematizări. Oricum, episcopul Hipponei și‑a atins
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de capitole, exegetul se ocupă de sistematizarea, cât mai exactă cu putință, a versetelor din „apocalipsele sinoptice” în rubricile rămase libere: venirea lui Isus per Ecclesiam și sfârșitul lumii. Nu este cazul să ne oprim asupra legitimității și fiabilității acestei sistematizări. Oricum, episcopul Hipponei și‑a atins pe deplin scopul, risipind iluzia corespondentului său, aceea de a putea identifica data exactă a sfârșitului lumii. Detașând cu ingeniozitate pasajele sinoptice apocaliptice, el reușește să arate că orice scenariu „infailibil”, „apodictic” - asemenea scenariilor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și umbra și, în sfârșit, opere cu statut incert, mixt sau hibrid - Paltonul de vară, roman, dar și jurnal, și „repertoriu”, și culegere de proze scurte. De fapt, mai toate scrierile lui S. au un statut hibrid, iar încercările de sistematizare rămân în mare măsură arbitrare. Dar, cu toată diversitatea componentelor sale, opera e remarcabil de unitară și omogenă, poate prea omogenă, suscitând, sub acest raport, rezervele criticilor, care i-au reproșat uneori monotonia, repetitivitatea: „Noi metri - după vorba lui Călinescu
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
expresia naturii personalității unui individ, mai precis este marca pe care supraeul său moral o aplică personalității acestuia. Tipurile de modele psihobiografice Încercările de clasificare tipologică a modelelor de existență sunt numeroase, iar literatura de specialitate abundă În astfel de sistematizări. Vom face o trecere succintă În revistă a acestora. O clasificare completă a modelelor psihobiografice cuprinde următoarele tipuri: modele psihologice, modele morale, modele culturale, modele etnoculturale. 1. Tipologiile psihologice Acestea pun accentul pe latura psihologică a biografiei, a vieții individuale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
intenții, conduite anormale. În sensul acesta menționăm următoarele: Înșelătoria, furtul, minciuna, impudicitatea, brutalitatea, izolarea, conduitele de refugiu, exaltarea etc. Toate acestea trebuie Înțelese, ca semnificație, În raport cu natura tendințelor eului personal. În sensul acesta, plecând de la tendințele eului personal, propunem următoarea sistematizare a tulburărilor psihomorale, așa cum se poate vedea În schema de mai jos. Pe lângă aceste grupe de tulburări psihomorale, care țin de tendințele de manifestare exterioară ale eului personal, se mai poate nota și o altă grupă de tulburări psihomorale, care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
imagini a Asiei (antică și religioasă versus modernă și botanică). Honigberger e un exemplu optim pentru a invalida retorica unor contacte interculturale vide. Toate documentele edite și inedite puse În circulație până acum de istoriografia asupra medicului sas invită la sistematizarea unui fidel altruism. S-a invocat argumentul absenței mai multor mari orientaliști În cultura română modernă, Încercându-se justificarea anexării. Chiar dacă am semnalat pentru prima dată articole și traduceri În românește care i-au aparținut, suntem mult mai rezervați decât
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
credem, pentru a arăta comunicarea dintre interesul popular, care Îi dictează lui Honigberger imaginarea unui public propriu, și cel pre-științific. Cremarea văduvei atrage apoi Însemnările lui Alesiu Olariu (1867), George Vuia (1873) și, indirect, Grigore N. Lazu (1881)4. O sistematizare ulterioară a producției literare din ziare, periodice și almanahuri va trebui să se ghideze și după menționarea obiceiurilor din Panjab (chiar Lahore), Kashmir și Bengal. Firește că aici trebuie văzut Încă un efect al armonizării culturale cu interesul promovat de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Documente omenești (1916). Criticul a tradus din Honoré de Balzac (nuvele), Vicente Blasco Ibáñez (Călătoria unui romancier în jurul lumii) și Heinrich von Kleist (povestiri). Notele caracteristice ale personalității acestui critic sunt, în ordinea intelectuală, puterea de speculație și spiritul de sistematizare, iar în ordinea sentimentală, pasiunea tradusă în deformație pamfletară și violență stilistică. Spiritul de sistematizare și de speculație nu se dezvoltă în domeniul pur estetic; încă de tânăr, criticul și-a sorocit misiunea de a „propovădui” o literatură morală, sănătoasă
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
unui romancier în jurul lumii) și Heinrich von Kleist (povestiri). Notele caracteristice ale personalității acestui critic sunt, în ordinea intelectuală, puterea de speculație și spiritul de sistematizare, iar în ordinea sentimentală, pasiunea tradusă în deformație pamfletară și violență stilistică. Spiritul de sistematizare și de speculație nu se dezvoltă în domeniul pur estetic; încă de tânăr, criticul și-a sorocit misiunea de a „propovădui” o literatură morală, sănătoasă, evanghelie a muncii și a „amorului conjugal”, al cărei model i se pare a-l
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
intelectuală se întâlnește în însemnările lui Ș. despre scriitori contemporani și despre literatură în general (Ion Barbu, N. Davidescu, Liviu Rebreanu, M. Blecher, I. Călugăru, Hortensia Papadat-Bengescu, E. Lovinescu, I. Valerian, Lucia Demetrius, Mihail Sebastian ș.a.), texte unde încearcă o sistematizare a ideilor critice personale, uneori polemice. Repere bibliografice: Lovinescu, Sburătorul, II, 308; Emil Gulian [C. I. Șiclovanu], RFR, 1936, 2; C. Th. [Cicerone Theodorescu], C. I. Șiclovanu, „Floarea de foc”, 1936, 3; Ionescu, Război, II, 83; Emil Giurgiuca, Poeți tineri
SICLOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
un îndreptar metodologic privind culegerea producțiilor folclorice. În sprijinul lor, Artur Gorovei publică, după Paul Sébillot, încă din primele numere, un amplu chestionar, structurat pe mai multe capitole, adaptat la realitățile culturii populare românești. Rubricile Ș. indică o tendință de sistematizare a materialului trimis spre tipărire, dovadă că majoritatea colaboratorilor aveau în vedere problematica îndreptarului amintit. Capitolele destinate folclorului propriu-zis includ un material variat: povești, legende, snoave, glume, păcălituri, obiceiuri tradiționale, cimilituri, cântece, strigături, bocete, jocuri de copii, mai toate de
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
igienei mintale, deși încă nu se afirmă direct acest lucru. În anul 1838 este votată de către Parlamentul francez legea privind „regimul alienaților și libertatea individuală”, care își păstrează valoarea juridică până astăzi. În sfera clinicii psihiatrice, E. Kraepelin oferă prima sistematizare nosologică a bolilor mintale, ale cărei principii au constituit modelul clasificării fundamentale a bolilor mintale. În prima jumătate a secolului XIX-lea, J. Falret pune problema readaptării sociale a alienaților psihici, iar în 1897 apar primele mișcări de igienă mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ordinare ; fracții zecimale ; 4. unități de măsură ; 5. elemente de geometrie plană. b. după calitatea proceselor psihice fundamentale antrenate în joc : exerciții joc de grupare ; exerciții joc de selectare ; exerciții joc de comparare ; de analogie ; de transfer ; de întărire ; de sistematizare. c. după timpul afectat de lecție : în captarea atenției (debutul lecției) ; verificarea unor cunoștințe,deprinderi, priceperi (în anumite secvențe ale lecției) ; înțelegerea algoritmului de calcul (în anumite secvențe ale lecției); activitate independentă; lecție-joc (de sine stătătoare evaluare, concurs). d. după
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
studiului de caz sunt: a) alegerea cazului și conturarea principalelor elemente semnificative; b) lansarea cazului, care poate avea forma unei situații problematice; c) procurarea informației în legătură cu cazul (prin oricare din metodele de culegere a datelor: observare, anchetă, experiment, etc.); d) sistematizarea materialului, prin recurgerea la diverse metode, printre care și cele statistice; e) dezbaterea informaților culese, care se poate realiza prin diverse metode (dezbatere tip masă-rotundă, brainstorming); f) stabilirea concluziilor și valorificarea proprie prin referate, comunicări, suite de ipoteze de verificat
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
lecției în sistemul activităților didactice). Variabilele procesului de instruire determină, în interiorul fiecărei categorii sau al fiecărui tip de lecție, variante ale tipului de bază. 1. Lecția mixtă Lecția mixtă urmărește realizarea, în măsură aproape egală, a mai multor scopuri: comunicare, sistematizare, fixare, verificare. Este tipul de lecție cel mai frecvent întâlnit în practica educativă. Structura lecției: 1. moment organizatoric; 2. verificarea conținuturilor însușite: verificarea temei; verificarea cunoștințelor, deprinderilor, priceperilor dobândite de elev; 3. pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoștințe se realizează
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
așteaptă de la ei la sfârșitul activității; 5. comunicarea/însușirea noilor cunoștințe, printr-o strategie metodică adaptată obiectivelor, conținutului temelor și elevilor, și prin utilizarea acelor mijloace de învățământ care pot facilita și eficientiza realizarea acestei sarcini didactice; 6. fixarea și sistematizarea conținuturilor predate prin repetare și exerciții aplicative; 7. explicații pentru continuarea învățării acasă și pentru realizarea temei. 2. Lecția de însușire de noi cunoștințe Acest tip de lecție are ca obiectiv didactic însușirea de cunoștințe și, pe baza acestora, dezvoltarea
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
laborator); l ecția de laborator, vizând desfășurarea unor experiențe în diverse domenii ale cunoașterii: chimie, fizică, biologie, informatică; l ecția-excursie, destinată formării priceperii de a observa obiecte sau fenomene, de a selecta și prelucra observațiile. 4. Lecția de fixare și sistematizare Acest tip vizează, în principal consolidarea cunostințelor însușite, dar și aprofundarea lor și eliminarea lacunelor. Condiția de bază a eficientizării acestui tip de lecții o constituie redimensionarea conținuturilor în jurul unor idei cu valoare cognitivă maximă, astfel încât elevii să fie capabili
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
elev). Acest tip de lecție urmărește, în principal, constatarea nivelului de pregătire a elevilor. Structura lecție: 1. Precizarea conținutului ce urmează a fi verificat; 2. Verificarea conținutului (în cazul unei verificări orale, această etapă poate constitui un bun prilej pentru sistematizarea cunoștințelor, eliminarea confuziilor, etc.); 3. Apreierea rezultatelor (dacă în cazul verificării orale/practice aprecierea se face la sfârșitul orei, în cazul verificărei scrise, acest moment se va consuma în următoarea întâlnire a profesorului cu elevii); 4. Precizări privind modalitațile de
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
analiza fenomenelor fizice greu realizabile cu ajutorul sau în lipsă mijloacelor didactice clasice; După sarcina didactica,lecțiile asistate de calculator pot fi: ¾ Lecții de comunicare de noi cunoștințe; ¾ Lecții de formare de priceperi și deprinderi (activitate independența); ¾ Lecții de aplicare, consolidare,sistematizare a noilor cunoștințe; ¾ Lecții de verificare automată a unei lecții sau a unui grup de lecții; În realizarea instruirii asistate de calculator la disciplinele tehnice prin utilizarea programelor specifice,sunt implicați următorii factori: ¾ Cadrul didactic-coordonează elevii în procesul de instruire
ÎNVĂŢAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR - TENDINŢĂ A PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII STRATEGIILOR DE PREDARE-ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Prisacariu Georgeta Mihaiela () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_902]
-
studiului de caz sunt: a) alegerea cazului și conturarea principalelor elemente semnificative; b) lansarea cazului, care poate avea forma unei situații problematice; c) procurarea informației în legătură cu cazul (prin oricare din metodele de culegere a datelor: observare, anchetă, experiment, etc.); d) sistematizarea materialului, prin recurgerea la diverse metode, printre care și cele statistice; e) dezbaterea informaților culese, care se poate realiza prin diverse metode (dezbatere tip masă-rotundă, brainstorming); f) stabilirea concluziilor și valorificarea proprie prin referate, comunicări, suite de ipoteze de verificat
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
lecției în sistemul activităților didactice). Variabilele procesului de instruire determină, în interiorul fiecărei categorii sau al fiecărui tip de lecție, variante ale tipului de bază. 1. Lecția mixtă Lecția mixtă urmărește realizarea, în măsură aproape egală, a mai multor scopuri: comunicare, sistematizare, fixare, verificare. Este tipul de lecție cel mai frecvent întâlnit în practica educativă. Structura lecției: 1. moment organizatoric; 2. verificarea conținuturilor însușite: verificarea temei; verificarea cunoștințelor, deprinderilor, priceperilor dobândite de elev; 3. pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoștințe se realizează
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
așteaptă de la ei la sfârșitul activității; 5. comunicarea/însușirea noilor cunoștințe, printr-o strategie metodică adaptată obiectivelor, conținutului temelor și elevilor, și prin utilizarea acelor mijloace de învățământ care pot facilita și eficientiza realizarea acestei sarcini didactice; 6. fixarea și sistematizarea conținuturilor predate prin repetare și exerciții aplicative; 7. explicații pentru continuarea învățării acasă și pentru realizarea temei. 2. Lecția de însușire de noi cunoștințe Acest tip de lecție are ca obiectiv didactic însușirea de cunoștințe și, pe baza acestora, dezvoltarea
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
exemplu, în laborator); * lecția de laborator, vizând desfășurarea unor experiențe în diverse domenii ale cunoașterii: chimie, fizică, biologie, informatică; * lecția-excursie, destinată formării priceperii de a observa obiecte sau fenomene, de a selecta și prelucra observațiile. 4. Lecția de fixare și sistematizare Acest tip vizează, în principal consolidarea cunostințelor însușite, dar și aprofundarea lor și eliminarea lacunelor. Condiția de bază a eficientizării acestui tip de lecții o constituie redimensionarea conținuturilor în jurul unor idei cu valoare cognitivă maximă, astfel încât elevii să fie capabili
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]