1,909 matches
-
progresivă, VS se adaptează prin dilatare, cu creșterea complianței pentru menținerea presiunii telediastolice în limite normale. În această perioadă pacienții sunt asimptomatici. Cordul se mărește progresiv după care decompensează, cu scăderea com- plianței, creșterea presiunii telediastolice în VS, reducerea funcției sistolice și insuficiență VS. Perioada simptomatică se manifestă prin semne de insuficiență cardiacă: dispnee de efort și de repaus, astenie, edem pulmonar, tuse nocturnă, transpirații abundente, angină pectorală. Examenul clinic obiectivează pulsatilitatea arterelor periferice, puls amplu, cu viteză de ascensiune și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
obiectivează pulsatilitatea arterelor periferice, puls amplu, cu viteză de ascensiune și mai ales de coborâre crescută, „săltăreț și depresibil” (celer and altus - pulsul Corrigan), semnul Musset (mișcarea capului în ritmul bătăilor cardiace), semnul Hill (dife- rența dintre tensiunea arterială (TA) sistolică popliteală și cea femurală peste 60 mmHg), TA cu valori divergente, șoc apexian en dôme, suflu sistolic muzical aspirativ în focarul aortic (suflu Austin Flint telediastolic). Ecocardiografia transesofagiană (ETE) este esențială în definirea anatomiei valvei și a aortei ascendente în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
și depresibil” (celer and altus - pulsul Corrigan), semnul Musset (mișcarea capului în ritmul bătăilor cardiace), semnul Hill (dife- rența dintre tensiunea arterială (TA) sistolică popliteală și cea femurală peste 60 mmHg), TA cu valori divergente, șoc apexian en dôme, suflu sistolic muzical aspirativ în focarul aortic (suflu Austin Flint telediastolic). Ecocardiografia transesofagiană (ETE) este esențială în definirea anatomiei valvei și a aortei ascendente în special când se preconizează o intervenție cu prezervarea valvei. 25.1.2.2. Evoluția naturală IA evoluează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
adulților „relativ sănătoși” și sub valoarea de 8% în cazul celor vârstnici sau cu o speranță de viață mai mică de 5 ani (17). 35.2.3. Controlul hipertensiunii arteriale Pentru fiecare reducere cu 10 mmHg a tensiunii arteriale (TA) sistolice, se reduce cu 12% riscul cardiovascular total și cu 16% riscul de amputație a unui membru inferior și a mortalității corelate cu boala vasculară periferică (18). Prin urmare, este necesar controlul strict al TA la valori sub 140/90 mmHg
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
a mortalității corelate cu boala vasculară periferică (18). Prin urmare, este necesar controlul strict al TA la valori sub 140/90 mmHg pentru populația generală. Din cauza riscului crescut de hipotensiune ortostatică asociat vârstnicilor, se recomandă o limită superioară a TA sistolice de 140-145 mmHg în cazul octogenarilor (19,20). În mod similar cu recomandările pentru pacienții tineri, schimbarea stilului de viață reprezintă primul pas în încercarea de a controla hipertensiunea la vârstnici. Restricția sodată reduce TA în mai mare măsură în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
boală cronică de rinichi sau alte boli ce cauzează calcificarea arterelor distale (arterioscleroza Monckeberg) pot avea un IGB fals negativ, peste valoarea de 1,4. În cazul acestor pacienți trebuie folosite metode alternative non -invazive de diagnostic, precum măsurarea TA sistolice la nivelul degetelor (indice haluce-braț), oxigenarea tisulară periferică (evaluare trans-cutanată) sau examen ecografic Duplex. 35.3.4.2. Utilitatea ecografiei Duplex asistată color Caracterul neinvaziv al ecografiei Duplex asistată color, precum și sensibilitatea de 84 -87% și specificitatea de 92-98%, comparativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
acestora, la femeia vârstnică numărul și volumul miocitelor se menține, cu prezervarea masei VS (14,15). În condiții de ischemie miocardică sau de creștere a presarcinii, hipertrofia VS este mai pregnantă la femei comparativ cu bărbații, dar cu menținerea funcției sistolice (FE normală). Astfel, femeia vârstnică cu HTA sau stenoză aortică (SA) are un risc mai crescut de a dezvolta hipertrofie VS și IC diastolică (16 -18). Un aspect particular este pattern-ul circulației coronariene, considerat specific pentru femei. Studiul WISE
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
și incluse în programe de prevenție primară. 50.3.1. Hipertensiunea arterială la femeia vârstnică Prevalența HTA crește cu vârsta atât la femei, cât și la bărbați, dar este mai mare la femeia de 65 de ani i peste, HTA sistolică izolată fiind forma dominantă (21). Pentru categoria de vârstă 65-74 de ani, prevalența HTA este raportată la 58%. Krumholz și colaboratorii săi demonstrează că tratamentul eficient al HTA reduce riscul de AVC și boală cardiacă ischemică la ambele sexe, medicația
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
și complianța arterială, precum și în modularea sensibilității reflexe a baroreceptorilor. La nivelul cordului, după menopauză, obezitatea în mod particular poate potența efectul HTA asupra hipertrofiei VS, iar efectul protector al estrogenilor asupra funcției cardiace poate conserva mai mult timp funcția sistolică chiar și în această perioadă. Microalbuminuria, ca marker al riscului cardiovascular și renal, este în relație cu nivelul TA. Romunstad și colaboratorii săi (cit. de 24) sugerează că femeile hipertensive tolerează mai bine disfuncția renală comparativ cu bărbații. Tratamentul HTA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
la octogenare. Un aspect important derivat din studiu este repartiția etiologiei IC la femei, frecvent secundară HTA, DZ sau afecțiunilor valvulare degenerative și mai puțin bolii cardiace ischemice (37,38). Principala caracteristică a IC la populația geriatrică este prezervarea funcției sistolice ventriculare (IC diastolică), aspect mai evident la femeia vârstnică - 67% dintre femei comparativ cu 42% dintre bărbați în Cardiovascular Health Sudy (35). Datele sunt concordante în Euro-Heart Survey on Heart Failure, în care pacienții cu FE prezervată sunt mai vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
care pacienții cu FE prezervată sunt mai vârstnici (vârsta medie 71 de ani versus 67 de ani) și mai frecvent femei (55% versus 29%) (39). Această caracteristică nu pare să aibă implicații asupra scăderii ratei de spitalizare, similară cu IC sistolică, dar spitalizarea IC diastolice se face mai frecvent în secțiile de medicină internă decât în cele de cardiologie, inclusiv pentru femei (57%), iar tratamentul cu IECA și betablocant este mai rar utilizat la sexul feminin (39,40). În ceea ce privește mortalitateala pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
inclusiv pentru femei (57%), iar tratamentul cu IECA și betablocant este mai rar utilizat la sexul feminin (39,40). În ceea ce privește mortalitateala pacienții cu IC diastolică, rezultatele sunt discordante. O meta-analiză recentă arată că aceasta este mai redusă comparativ cu IC sistolică, dar avantajul scade în grupa de vârstă de 75 de ani i peste atât la femei, cât și la bărbați (41). În schimb, în Cardiovascular Health Study, numărul deceselor a fost mai mare la pacienții cu IC diastolică, în majoritate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
la femeile peste 65 de ani (trialul Val-HeFT). În ceea ce privește betablocantele, trialul SENIORS, care urmărește efectul nebivolol la pacienți de 70 de ani i peste, nu dovedește beneficii semnificative asupra mortalității (46). Datele sunt și mai sărace pentru IC cu funcție sistolică prezervată (42,43,46-48) (tabelul 50.7). Doar nebivololul este asociat cu scăderea mortalității de toate cauzele și spitalizărilor,în timp ce pentru alte clase terapeutice efectul asupra ratei de spitalizare este variabil, chiar pentru reprezentanții aceleași clase (sartani) . În consecință, este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
date demonstrează necesitatea identificării precoce a femeilor vârstnice cu BAP. În ceea ce privește IGB ca test de screening și diagnostic, sensibilitatea este egală între sexe. Metodologia de măsurare a IGB trebuie să fie similară între sexe, totuși există mici diferențe între presiunile sistolice ale arterelor tibiale anterioară și posterioară din cauza diferențelor de înălțime. De exemplu, în studiul MESA (cit. de 71), indicele are valori ușor mai mici la femei cu aproximativ 0,02 unități, aspect lipsit însă de semnificație clinică. În studii prospective
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
precizate: 1. Cantitatea de miocard la risc 2. Pragul de ischemie (efortul necesar la test pentru a produce ischemie ) 3. Funcția ventriculară stângă 4. Dacă pacientul are medicația optimă necesară. B. Hipertensiune arterială (HTA) Pentru stadiul 3 de HTA (TA sistolică >180 mmHg și diastolică > 110 mmHg ) beneficiul potențial de amânare a operației pentru optimizarea efectelor medicației antihipertensive trebuie cântărit față de riscul amânării procedurii chirurgicale. Cu agenți de acțiune rapidă administrați intravenos, TA poate fi controlată în câteva ore. Absența unor
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
tipul pompelor cu role, acestea asigurând totuși un suport relativ limitat, eficiența lor fiind diminuată datorită managementului dificil și complicațiilor fecvente asociate. În anii ’60 Klaus și colaboratorii introduc conceptul de contrapulsație arterială, ca mijloc de a produce o descărcare sistolică a ventriculului cu augmentarea diastolică, concept care a stat la baza dezvoltării balonului de contrapulsație intraaortică de către Moulopoulos și colaboratorii săi și care a fost folosit prima dată în 1967 de Kantrowitz și colegii săi la pacienți aflați în șoc
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
Risc de moarte iminentă înainte de apariția unui cord compatibil, cu dovada deteriorării hemodinamice în prezența suportului inotropic corespunzător și/sau a balonului de contrapulsație intraaortică. 5. Criterii hemodinamice: a. index cardiac < 1,8 l/min/m2 b. tensiunea arterială sistemică sistolică < 90 mmHg c. presiunea în capilarul pulmonar blocat > 20 mmHg, cu tot managementul farmacologic corespunzător. 6. Criterii psihologice și de suport psiho-social în vederea transplantului cardiac, precum și a menținerii VAD pe termen lung. 7. Consimțământul pacientului și/sau a familiei în
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
a pericarditei lichidiene determinând acumularea rapidă de lichid în cavitatea pericardică cu producerea unei compresii cardiace. Apare o afectare a umplerii diastolice cardiace cu creșterea presiunii telediastolice, scăderea volumului telediastolic, creșterea presiunii atriale, în venele cave și pulmonare, scăderea volumului sistolic și a debitului cardiac [4,17]. Aproximativ 25-30% din pacienții cu pericardită lichidiană pot evolua spre tamponadă cardiacă. Acumularea lichidului pericardic determină compresiunea inimii cu scăderea complianței cardiace și creșterea presiunii intrapericardice. Când presiunea intrapericardică atinge 20 mmHg, umplerea ventriculului
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
inferioare și a venelor hepatice, afectarea drenajului limfatic peritoneal și hipertensiune în sistemul port). De asemenea pot apărea dispnee de efort, edemele membrelor inferioare (tardiv). Examenul fizic al pacientului evidențiază prezența jugularelor turgescente, cianoza (prezența insuficienței cardiace congestive), retracția precordială sistolică, zgomotul pericardic, refluxul hepato-jugular. De obicei apare hiposfigmia și tahicardia. Hepatomegalia este dureroasă și nepulsatilă, poate apare splenomegalia (rar). PARACLINIC Examenul radiologic al inimii și plămânilor poate evidenția în principal diminuarea sau absența pulsațiilor cardiace, prezența eventualelor calcificări pericardice, câmpurile
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
la pacienții care necesită spitalizare pentru insuficiența cardiacă, depășind-o pe cea a majorității formelor de cancer [2]. Din punctul de vedere al resincronizării cardiace, prezintă interes doar acei pacienți cu insuficiență cardiacă simptomatică ce au alterare marcată a funcției sistolice ventriculare [1, 3-5]. Studiile recente au demonstrat o oarecare ameliorare a supraviețurii și aici terapia medicamentoasă a jucat un rol important. Inhibitorii enzimei de conversie, beta-blocantele, spironolactona nu doar că au redus mortalitatea pacienților cu insuficiență cardiacă din clasele NYHA
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
conducere frecvent întâlnite la pacienții cu insuficiență cardiacă a adus în prim plan un alt aspect: dissincronismul contractil cardiac și rezolvarea acestuia prin resincronizare cardiacă. Într-adevăr, un QRS larg este observat la pacienții cu insuficiență cardiacă pe fondul disfuncției sistolice de ventricul stâng, circa 40% dintre cei cu cardiomiopatie dilatativă ischemică sau nonischemică avându-l (cu precădere sub forma blocului major de ramură stângă - BRS). QRS larg reflectă de obicei în aceste cazuri prezența unui ventricul stâng dilatat și disfuncțional
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
urmărilor prezenței blocului de ramură stîngă ar arăta următoarele [3-6]: 1. Reducerea volumului sanguin ejectat: - volum de sânge pendulant între regiunile ventriculului stâng activate prematur (sept) și cele activate tardiv (perete lateral); - creșterea volumului end-sistolic. 2. Ineficiența mecano-energetică - reducerea funcției sistolice în pofida costului energetic adesea crescut. 3. Întinderea sistolică tardivă - reducerea forței; - întârzierea relaxării; - aritmii. 4. Disfuncția valvei mitrale (regurgitare mitrală) - incoordonarea mușchilor papilari. 5. Remodelarea ventriculului stâng/atriului stâng Comună la pacienții cu insuficiență cardiacă este și creșterea întârzierii atrioventriculare
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
următoarele [3-6]: 1. Reducerea volumului sanguin ejectat: - volum de sânge pendulant între regiunile ventriculului stâng activate prematur (sept) și cele activate tardiv (perete lateral); - creșterea volumului end-sistolic. 2. Ineficiența mecano-energetică - reducerea funcției sistolice în pofida costului energetic adesea crescut. 3. Întinderea sistolică tardivă - reducerea forței; - întârzierea relaxării; - aritmii. 4. Disfuncția valvei mitrale (regurgitare mitrală) - incoordonarea mușchilor papilari. 5. Remodelarea ventriculului stâng/atriului stâng Comună la pacienții cu insuficiență cardiacă este și creșterea întârzierii atrioventriculare, ce limitează contribuția atrială (care reprezintă în astfel
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
însă și mortalitatea acestora. Una dintre ipoteze a fost legată de faptul că acești agenți sporesc performanța ventriculară cu prețul unui cost metabolic crescut, ceea ce ar duce la epuizare miocardică. Când s-a observat că CRT poate crește acut funcția sistolică - chiar cu 25-40% - s-a pus aceeași problemă a eventualului consum energetic. Dar în mod cu totul surprinzător compararea efectelor CRT cu efectele administrării de dobutamină a arătat că aceasta din urmă crește, după cum era de așteptat, consumul de oxigen
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
este încă definită, fiind relaționată și cu poziția celei de ventricul stâng (un alt motiv pentru care s-ar putea prefera stimularea ventriculară stângă inițială). Mai mult decât atât, există cazuri în care dimensiunile exagerate ale ventriculului drept și disfuncția sistolică marcată a acestuia să necesite stimulare dreaptă în două locuri separate. Alături de plasarea sondei în mod clasic în apexul ventriculului drept (manevră relativ facilă, dar care poate avea efecte hemodinamice adverse, dupa cum s-a discutat) există varianta utilizată frecvent
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]