1,118 matches
-
romane care au virtuțile unor studii de sociologie clinică, cum e cartea lui Florin Constantin Pavlovici, Tortura pe Înțelesul tuturor, un reportaj-roman despre Închisorile comuniste. Poetul turtureanu descrie unui prieten imaginar, În treisprezece scrisori, viața sa Într-o instituție controlată situațional de un anumit sistem, Într o anumită epocă, pe care am cunoscut-o bine eu Însumi. Și nu numai eu. Desigur, poet fiind, recurge la artificii artistice, complică, Încurcă identitățile, inventează unele personaje, dar un cititor de urme competent poate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
anumit sistem, Într o anumită epocă, pe care am cunoscut-o bine eu Însumi. Și nu numai eu. Desigur, poet fiind, recurge la artificii artistice, complică, Încurcă identitățile, inventează unele personaje, dar un cititor de urme competent poate degaja semnificații situaționale evidente. Pentru psihosociolog, cartea poetului Nicolae turtureanu este o sursă de informații despre control, suspiciune, influențare, putere, individ În situație fabricată. Ca și cum ar fi citit tratate de psihosociologie, poetul intuiește că trebuie să traseze mai Întâi contextul (istoric, social, cultural
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
membrii Institutului real jucau cu atâta Înverșunare șah, un joc al minților antrenate social să depisteze a doua identitate a celuilalt. Descrierea nesfârșitelor partide de șah ale grupului de „cercetători științifici”, mulți dintre aceștia fiind personaje reale, ilustrează teoria „puterii situaționale”. Se forma acolo un „câmp de forțe” (utilizez aici vocabularul dinamicii grupului, inventat de un psihosociolog de prin anii ’50, Kurt Lewin) care distribuia statusuri, linii de influență, alianțe etc., se inventa un limbaj dublu, se formau subgrupuri, se crea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În mediul privat. Iar instituțiile Încap adesea pe mâna unor indivizi care se acomodează, cărora le priește mediul acesta neperformant, defectuos și corupt. Și care-l perpetuează. Excepțiile sunt rare. Iar dacă aceste componente ale realității sociale creează mediul nostru situațional, indivizii nu mai văd ieșiri din situație, percep totul ca o circumstanță fără soluție, ca o forță dispozițională fără ieșire. Dacă acesta e contextul nostru În care se nasc idei, proiecte, ideologii, atitudini, reprezentări sociale, legi și norme, atunci toate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
să fi emis reflecții similare În acel context politic. Noi știm sigur Însă că Miron Costin a formulat, În urma unor observații empirice, o teorie pe care psihologii au dezvoltat-o trei secole mai târziu, În urma unor cercetări experimentale: teoria factorilor situaționali (cei care au puterea de a determina atitudinile și comportamentul unei persoane, evoluția sa). Când discută despre personalitate, cercetătorii ultimelor decenii iau serios În seamă preponderența factorilor sociali asupra evoluției personalității, unii determinanți sociali putând pune Între paranteze calitățile individuale
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de faptul că a fost nevoit să se dezvolte Într-un mediu cognitiv și social nonstimulativ, neavând șansa să-și formeze aptitudini discriminative, ocazia să diferențieze comportamentele celor din jur În funcție de contexte și de situații alternative, să opereze cu descriptori situaționali. Când procesul de formare nu acordă importanță contextului situațional, „educă” indivizi standardizați, de serie. O punere În evidență a rolului determinant al factorului situație este conținut În conceptul de adaptare la situație. Un psiholog olandez, Joop Hettema, a ajuns la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Într-un mediu cognitiv și social nonstimulativ, neavând șansa să-și formeze aptitudini discriminative, ocazia să diferențieze comportamentele celor din jur În funcție de contexte și de situații alternative, să opereze cu descriptori situaționali. Când procesul de formare nu acordă importanță contextului situațional, „educă” indivizi standardizați, de serie. O punere În evidență a rolului determinant al factorului situație este conținut În conceptul de adaptare la situație. Un psiholog olandez, Joop Hettema, a ajuns la concluzia că, În funcție de contactele Îndelungate cu un mediu social
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
factorului situație este conținut În conceptul de adaptare la situație. Un psiholog olandez, Joop Hettema, a ajuns la concluzia că, În funcție de contactele Îndelungate cu un mediu social, individul este atașat de acesta până la a fi „transformat”, chiar „dominat” cognitiv. „Faptele situaționale” În care a fost implicat, „tranzacțiile” pe care le-a realizat cu mediul social și actorii săi l-au modelat În sensul că a devenit „eficient” În situații date, adaptat, integrat. Concluzia participanților la o Conferință Europeană asupra personalității, din
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
după context și situații, renunță la propriile idei și atitudini, se adaptează normelor de grup, devin dependenți de părerile autori zate, de ideile Împărtășite de către cei din jur. Deși identifică deformarea și conformismul său, explicația individului este, În acest caz, situațională. Numai o Împrejurare defavorabilă l a Îndepărtat de o atitudine corectă și de un comportament coerent. Dar cele mai convingătoare cercetări au fost realizate de doi psihologi americani: S. Milgram, În anii ’60, și Philip Zimbardo, În ultimii ani. Cercetările
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și de un comportament coerent. Dar cele mai convingătoare cercetări au fost realizate de doi psihologi americani: S. Milgram, În anii ’60, și Philip Zimbardo, În ultimii ani. Cercetările de laborator ale lui Milgram au pus În evidență importanța factorilor situaționali În adoptarea unui comportament obedient și au evidențiat În ce condiții se poate obține supunerea totală la autoritate. În situațiile experimentale imaginate de Milgram, subiecții sunt expuși presiunii celor cu care interacționează, cercetătorul - autoritatea supremă În laborator - dând comenzi care
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
până ce Întreaga desfășurare a fost oprită. Mai târziu, Zimbardo și-a confirmat observațiile și rezultatele acestui experiment, lucrând ca expert În comisia care a studiat abuzurile asupra prizonierilor de la Închisoarea Abu Ghraib. Principala sa concluzie a fost aceea că „forțele situaționale” sunt mai puternice decât suntem Înclinați să credem și că acestea pot modela comportamentul Într-un context facilitator. Organizate Într-un sistem, un complex de forțe creează o situație tiranică ce-l Îngenunchează pe individul obișnuit, Îl subjugă, favorizează exploatarea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
tiranică ce-l Îngenunchează pe individul obișnuit, Îl subjugă, favorizează exploatarea vulnerabilităților sale și anulează virtuțile inițiale ale personalității. Citatul din prefața cărții lui Zimbardo este edificator: „Un corp mare de dovezi din psihologia socială sprijină conceptul conform căruia puterea situațională triumfă asupra puterii individuale În contexte date”. O anumită „matrice” (politică, religioasă, istorică și culturală) care definește situațiile și oferă un anumit mediu de existență formează, În funcție de această putere dominatoare, profiluri de personalitate. Puterea personală, mai adăuga Zimbardo, pălește În fața
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
asupra puterii individuale În contexte date”. O anumită „matrice” (politică, religioasă, istorică și culturală) care definește situațiile și oferă un anumit mediu de existență formează, În funcție de această putere dominatoare, profiluri de personalitate. Puterea personală, mai adăuga Zimbardo, pălește În fața puterii situaționale și a puterii sistemice. Situația acționează ca o determinare, ca o „mantra” care dirijează comportamentele individuale și anihilează adesea spiritul de responsabilitate. Experimentul Încheiat prematur i-a dat posibilitatea să observe că puterea pătrunzătoare, dar subtilă a unui grup acționează
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sistemice. Situația acționează ca o determinare, ca o „mantra” care dirijează comportamentele individuale și anihilează adesea spiritul de responsabilitate. Experimentul Încheiat prematur i-a dat posibilitatea să observe că puterea pătrunzătoare, dar subtilă a unui grup acționează uneori ca variabilă situațională care poate domina dorința de a rezista a unui individ. Oamenii Înzestrați cu calități, dar supuși unor câmpuri situaționale defavorabile parcurg un proces de schimbare care-i transformă și-i determină să facă rău, să Întreprindă lucruri la care În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Experimentul Încheiat prematur i-a dat posibilitatea să observe că puterea pătrunzătoare, dar subtilă a unui grup acționează uneori ca variabilă situațională care poate domina dorința de a rezista a unui individ. Oamenii Înzestrați cu calități, dar supuși unor câmpuri situaționale defavorabile parcurg un proces de schimbare care-i transformă și-i determină să facă rău, să Întreprindă lucruri la care În condiții obișnuite nici nu s-ar fi gândit. Zimbardo le enumeră: dezinvidualizarea, obediența față de autoritate, pasivitatea În fața amenințărilor, autojustificarea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Închisorii Aiud pentru deținuții politici. Presiunea fizică și psihologică era atât de puternică, speranța de a se elibera sau căpăta condiții mai omenești atât de copleșitoare, Încât oameni de caracter, cu convingeri intense, În general firi viguroase, cedau În fața forței situaționale care-i copleșea și Încovoia. Mai Întâi șovăiau În susținerea cu tărie a credințelor lor și apoi cedau. Procesul acționa prin contagiune: zilnic ceda câte un grup. Psihologul american Își explică interesul său pentru această temă și puterea sa de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de sud a cartierului Bronx din New York, unde s-a confruntat de mic cu viața străzii, cu bandele care furau sau comiteau violențe, cu latura Întunecată a societății, dar unde a Învățat și „strategii” de cartier, adică să descifreze aluzii situaționale care te pot transforma și supune. Concluziile sale sunt confirmate de multe observații empirice după care oamenii care s-au format În contexte sociale defavorizante și au fost nevoiți să recurgă la acțiuni imorale pentru a răzbi În viață au
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
social? Detectăm această obișnuință cu o anumită realitate, pe care ajunge să o considere a sa, mai ales În limbajul actorului social, În cuvintele și expresiile pe care le folosește. Vorbirea este dependentă de contextul social, fie el implicit (social-istoric, situațional), fie explicit, Încurajând anumite expresii, sintagme, cuvinte, corelate cu gesturi și mimici adecvate, impunând un anumit stil de comunicare. Doamna tatiana Slama Cazacu invocă „forța”, „puterea” limbajului derivând dintr-o ideologie dominantă, care-și propune să schimbe sau să instituie
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
trezit reacții viscerale chiar Înainte de a fi citite În liniște și evaluate fără patimă de către analiștii avizați. Nu sunt deloc comode, nu cruță aproape pe nimeni, nu se menajează nici pe sine. Desigur, ca orice producție de acest fel, subiectivă, situațională, nu poate evita discursul justificator. Nu e În intenția noastră să taxăm aici opiniile și pozițiile acestui cărturar de marcă al României, neîndoielnic un teoretician și un ideolog cum puțini am avut și un „constructor” de sistem de gândire care
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
semnul Întrebării Întreaga istorie socială de o jumătate de veac, l-au găsit pregătit pentru schimbare. Renunțarea la valorile absolute i-a adus o ușurare: a abandonat miturile comuniste, relativismul i-a venit ca o mănușă, a descoperit sensul opțiunii situaționale, afirmarea directă și personală; a dovedit talent În adaptarea la context. Polimorfismul, anarhia tranziției i-au lăsat libertatea de inovație. Nu doar În viața socială și politică, ci și În cultură, În câmpul științific, universitar. A descoperit că stilul popular
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
prin acțiune. Din acest motiv, libertatea înseamnă facticitate și responsabilitate. Existența umană în optica lui Sartre prezintă două trăsături: facticitatea și transcendența (permanenta depășire). În ,Ființă și neant, lucrare publicată în 1943, autorul conexează libertatea de alegere de orice context situațional. Există o dialectică între libertate și situație prin care facticitatea n-ar putea fi descoperită, n-ar avea nici sens. Prin felul său de a fi, omul trăiește în autoamăgire, nesinceritate și neveridicitate. Neveridicitatea omului este un mod de ființare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cu faptul că lexicul apare, din punctul de vedere al comunicării, ca fiind mult mai important și mai relevant, întrucît fără gramatică se poate comunica în mod rudimentar, dar fără lexic nu, exprimarea raporturilor gramaticale putînd fi suplinită de factori situaționali, de gesturi etc. Lexicul, conceput ca o sumă de cuvinte rădăcină, poate exista și poate servi într-o anumită măsură, în comunicare, fără gramatică, însă gramatica nu poate exista fără lexic, căci formanții gramaticali selectează entitățile lexicale și nu se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
liderii revoluționari, pentru a evalua dacă se poate considera că aceștia formează o clasă din punct de vedere al caracteristicilor personale. Studiile întreprinse de Rejai și Phillips au mers cel mai departe în această direcție prin examinarea condițiilor personale și situaționale în care au apărut acești lideri, deși, deoarece nu există niciun grup de control format din lideri nerevoluționari, este dificil de știut în ce măsură caracteristicile găsite la revoluționari li se aplică exclusiv acestora. S-a demonstrat că ei au în comun
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pas. Urmați ședințele de terapie în funcție de posibilitățile dumneavoastră și ale pacienților dumneavoastră. 4. Tulburarea de panică și agorafobia Sindrom Indivizii cu tulburare de panică și agorafobie care se prezintă la tratament prezintă atacuri de panică și diferite niveluri de evitare situațională indusă de frică. În consecință, tratamentul urmărește modificarea simptomelor pe care pacientul le cataloghează drept atacuri de panică și reducerea oricăror forme de evitare. Deși legătura cauzală dintre tulburarea de panică și evitarea indusă de teamă este bine cunoscută, sistemele
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
anxietate legată de locuri sau situații din care ar putea fi dificil (ori stînjenitor) să scapi sau în care ajutorul ar putea să nu fie disponibil în cazul în care survine un atac de panică neașteptat sau provocat de contextul situațional. Situațiile cel mai des evitate sînt: a ieși singur din casă, a călători singur, a te afla în tuneluri, pe poduri sau în spații deschise. Agorafobia fără istoric de panică rămîne în nosologie, probabil din rațiuni istorice. În studiile epidemiologice
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]