1,621 matches
-
de fraieri care-și pârăsc colegii că au ceva interzis." În schimb informatorii primesc mici favoruri. Cel-ce-știe spune că mâncarea nu e ideală, însă mulți nu au avut niciodată acasă, ceea ce primesc acolo. Dimineața, ceai cu biscuit, o bucată de slănina sau de brânză sau două felii de salam sau un ou. La amiază. ciorba de legume, paste, varză sau fasole. Felul doi- mâncare de cartofi sau paste cu sos, varză sau fasole. Seara, cartofi, paste sau varză. Rația de pâine
Destăinuirile unui fost pușcăriaș. "Îți fură din lucruri ca să le vândă pe țigări" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80484_a_81809]
-
explicată dispariția totală sau numai în anumite regiuni ale teritoriului românesc a unor cuvinte ca aceră < lat. aquila (care s-a transmis tuturor limbilor romanice), agest „aluviune“ < lat. aggestus (termen transmis numai românei), a deșidera „a dori“ < lat. desiderare, lard „slănină“ < lat. lardum. Situații interesante se evidențiază în condițiile speciale ale unor idiomuri pe cale de dispariție. Voi da exemple dintr-o excelentă descriere a istroromânei actuale din Croația, al cărei autor este A. Kovačec, lucrare de unde voi lua și alte referiri
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
-l doar pe urmașul lor în limba română. Încep cu lat. cena și lat. cenare care au dat în română substantivul cină și verbul (a) cina. Sunt cuvinte panromanice și lat. farina > rom. făină, lat. lar (i)dum > rom. lard „slănină“ (azi păstrat doar în Ardeal), lat. mustum > rom. must, lat. vinum > rom. vin, două verbe care denumesc acțiunea de preparare a mâncărurilor, lat. coquere și lat. frigere, devenite în română (a) coace și (a) frige, iar dacă ceva nu a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cârnații. Cuvântul cârnat, cu varianta populară cârnaț, există și în aromână și provine din lat. *carnaceus (moștenit și în italiana dialectală, spaniolă și portugheză); forma mai apropiată de etimon este cârnaț. Din română a fost împrumutat de bulgară, sârbă, croată. Slănină este un cuvânt slav derivat de la slanŭ „sărat“, care există și în neogreacă. În Transilvania și Banat, ca și la istroromâni, se mai păstrează un sinonim al lui slănină, și anume lard < lat. lar(i)dum, cuvânt panromanic (fr. lard
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
este cârnaț. Din română a fost împrumutat de bulgară, sârbă, croată. Slănină este un cuvânt slav derivat de la slanŭ „sărat“, care există și în neogreacă. În Transilvania și Banat, ca și la istroromâni, se mai păstrează un sinonim al lui slănină, și anume lard < lat. lar(i)dum, cuvânt panromanic (fr. lard, sp., it. lardo). În Muntenia, circulă și șuncă, deși cuvântul acesta înseamnă, în mod curent, „jambon“. De altfel, șuncă provine din cuvântul german Schinken, care are o formă dialectală
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
lard, sp., it. lardo). În Muntenia, circulă și șuncă, deși cuvântul acesta înseamnă, în mod curent, „jambon“. De altfel, șuncă provine din cuvântul german Schinken, care are o formă dialectală Schunke, identică cu rom. șuncă. Dacă se pune la topit slănina porcului, se obține untura (< lat. unctura), iar resturile rezultate în urma acestui procedeu se numesc jumări. Cuvântul jumară vine, se pare, tot din germană. În germana din Austria, Schmarren înseamnă „mâncare din ouă bătute, prăjite în untură“. Apropo de untură, amintesc
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în untură“. Apropo de untură, amintesc termenul osânză „grăsime de porc neprăjită“, care are la origine lat. axungia (sau varianta *oxungia, prin care se poate explica o inițial). Tobă „mezel preparat din stomacul porcului umplut cu bucăți de carne, de slănină și de măruntaie“, care are și varianta dobă, este un cuvânt împrumutat din magh. dob. Are diverse alte denumiri regionale: tartaboș, tâgârcioară, caș de porc. Cuvântul caltaboș are origine necunoscută; diversele soluții etimologice care s-au propus sunt nesatisfăcătoare. Ceea ce
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
moșteniți pentru unele noțiuni denumite astăzi, în limba literară, prin cuvinte de origine slavă: în Transilvania, s-au moștenit cuvinte latinești ca lard (< lat. lardum) sau ca arină (< lat. arena), cărora le corespund, în limba literară, cuvintele de origine slavă slănină, respectiv nisip. Caracteristica generală a contactului latinității cu idiomurile nonlatine (substratul, superstratul) este faptul că termenii împrumutați au fost acceptați într-o structură lexicală latină relativ bine precizată, chiar dacă, așa cum am văzut mai devreme, în latina târzie a avut loc
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Floribus insidunt variis, el candida circum Lilia funduntur, strepit omnis murmure campus.1 Câteva tălăngi și țipete de copii anunțau capre în mers. Când se sculă constată că niște muscoi violacei dădeau târcoale grindei unse, de care atârnase cândva o slănină. Ioanide își modifică profund ideea despre idilicul rural. Gazda și nevastă-sa, cu un ferăstrău mare de două persoane, tăiau un buturug, în vederea aprinderii focului și încălzirii unui ceaun ce aștepta trântit afară, căptușit cu pojghița uscată a mămăligii. Fata
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu șorici și gelatină, salamuri uscate și ghiu-demuri în formă de potcoavă zăceau peste tot, năpădite de muște, ca organele unui mare animal arcimboldesc. O mână delicată, ca pictată de un renascentist, odihnea, retezată din încheietură, pe o bucată de slănină legată cu sfoară. Din retezătură, ca niște filamente de meduză, ieșeau capete de vine și nervi. Pe deget, un inel lucea o piatră albă. Mariei i se opri inima. Alergă înspre mână, agățîndu-și rochia într-un ghem de sârme. Se
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și-l punea să scrie din nou. Și tovarășa nu-l iubea, nu-l încuraja, îl ținea numai în "văzuturi". Și tatăl lui își bătea mereu joc de el: Ce ți-ar mai place ție să ungi, așa, școala cu slănină, ca s-o mănânce cîinii..." Totuși, ce fericit fusese în prima zi de școală din clasa întîi, când tovarășa Dogaru, o necunoscută pe-atunci, îi încolonase în fața intrării în clasă! Copiii aceia străini aveau să fie colegii lui, clădirea aceea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în fața ușii. Poate că în fața ușii n-ar fi chiar rău, când cari clisa de pe arie pe tălpi, zicea maică-sa, tot învârtind oalele în bucătărie: „clisă“ - așa zicea în loc de noroi și lungea vocalele, ca la același cuvânt, folosit pentru slănina pusă la afumat în bucătăria ei scundă și neagră de funingine. La Karl, Fritz și Mäxu, în locuința lor care arăta ca o cutie de lemn cu un rând de geamuri, nu eram tratat ca fiul unui fabricant, ci ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
intuiția asta primară. — Aiurea. Care-i pronosticul? — O să trebuiască să cumperi cartea, Robert. Douăzeci și cinci de dolari, de la una dintre librăriile tale locale. La prețul ăsta, aștept întâi să citesc cronicile. Închiseră telefonul. Weber reveni brusc în restaurant, în mirosul de slănină. Receptarea muncii lui era aproape nerelevantă. Singurul lucru care conta era actul observației sincere. Și la capitolul ăsta stătea bine. Anxietatea din acea dimineață fusese o aberație. Nu-și dădea seama ce anume o declanșase. Poate că acuzația mută a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fost prima și ultima oară când mama mi-a curățat picioarele. Aveam nouăsprezece ani.” „Ți-a legat și șireturile, cum îmi faci tu uneori mie?” „De asta m-am îngrijit singur. Tata a pus lângă mine o traistă cu pâine, slănină, brânză, roșii și mere. Găinile și canistra cu vin și-au ocupat locul în față, lângă el. Apoi am pornit la drum. Știi tu cum se pune în mișcare o căruță cu boi? Nu știi? La drept vorbind, nici n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
aș fi rămas la țară, sigur că și eu aș fi avut asemenea brazde la ceafă și mâinile ca niște buturugi. Lângă tata, gâturile găinilor se legănau moale dintr-o parte în alta și din traistă urca un miros de slănină. Era liniște. Nu se auzea decât uruitul roților noastre pe piatră. Din când în când ajungea până la mine, din față, vocea tatei. Vorbea cu boul.” „Cum se vorbește cu un bou?” „Hăis, cea, hooo... Așa se vorbește cu un bou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
plâns. Am dat din cap, ea și-a trecut mângâietor palmele peste părul meu. „Să nu-ți fie frică, totul are să se termine cu bine.” Pe alocuri, la marginea câmpului, câte un țăran stătea rezemat de carul cu boi, mâncând slănină cu pâine. Deodată m-am speriat puțin de pădure: copacii veneau foarte aproape de tren și crengile lor stingeau vagoanele. Un aer răcoros adia dinspre munți. Când am intrat în primul tunel, eu am tresărit de spaimă. Pe neașteptate s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
străin. Un șofer cu o desagă În spate. După el, bunica. „Da, bine, n-ai știut că vin azi? Am stat În gară de am crezut că mă prăpădesc și am stricat atâția bani pe omul ăsta cu taxiul!” Scoate slănina. Cârnații. Ceapa. Fasolea. Nucile. Prunele uscate. Poamele. Lâna. Miroase a brânză. Și fac mămăligă cu brânză. „Ne-am pus difuzor, mamă dragă”, și tace. Apoi după o vreme: „Eu mă gândeam că vii duminecă, așa mi-ai scris carte”. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
a pârlit bine. Prin urechi, pe la ochi și pe la marginea gurii. Îl bărbieresc bine cu niște cuțite și o scândură. Îl spală cu apă caldă și rece. O cară cu gălețile excavatoriștii. Întâi Îl despică pe spate, Îl dezbracă de slănină și de carne, după aia Îi despică burta. Mai Întâi Îi taie capul. Din burtă ies cei mai mulți aburi. Se văd mațele negricioase, verzulii. Și Încep să scoată la mațe. Madam Țăpăligă dă copiilor pușcăriașului șoric. Îți dă și ție o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
dirijor Constantin Bugeanu, maică-ta dă din colț În colț că n-are ce să-ți pună la pachet pentru după-amiază și face o omletă pe care o pune Între felii de pâine și mai taie și niște bucăți de slănină tare, taică-tu trage la Mărășești și citește Sportul Popular de ieri despre turneul nu știu cărei echipe, și din când În când Îți spune să aduci banii de leafă În casă și să mai lași dracului cineclubul ăla unde mergi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
burta spartă, mațele Îi atârnă afară, behăie ușor, Bitancu o atinge cu mâna și oaia tace privindu-l cu ochii Înlăcrimați, Îi spală mațele cu apă rece, le bagă la loc, coase burta cu ață groasă și o unge cu slănină râncedă pe cusătură. „Tot așa să-i dai până Îi trece”. Omul Îi mulțumește și-i pune de mâncare și-i dă un ban, Bitancu pleacă pe la alte sate și dacă Îl vezi pe la spate cu părul de aur pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
că maica mare se considera rudă apropiată chiar cu Dumnezeu Tatăl. Zâmbi, căci își amintea cum încerca s-o păcălească. Odată, să fi fost postul mare sau al Crăciunului, nu-și amintea prea bine, l-a prins maica mare mâncând slănină cu usturoi și l-a pedepsit să bată în biserică o sută de metanii. Ea sta de vorbă cu părintele cum să se pregătească toate pentru sărbătoare iar el trebuia să lovească cu fruntea podeaua la fiecare metanie și să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Flori, scaune, paturi, mese oglinzi, inele, ibrice... doftorii de bătături, săpun de pete, madipolon, ace englezești, mere, portocale, năut, floricele... sacîz... sifoane... ciucalată... smochine, acadele. Tunuri! Păpuși. Belciuge, fonografe, urcioare, bere, cruci... automobile... borangic, țîri, sardele, lămîi. Brînză, urdă, cașcaval. Slănină, roabe velințe. Lopeți căldări, ălbii, copăi... parfumuri, ciorapi, iminei, ghete, cizme, papuci. Piepteni, drîmburi, darace. Cobză, pomadă, clarinete. Numai 40 de bani ocaua de Drăgășani vechi, veritabil. Prafuri de pureci. Curele... Clopote... bomboane , rahat, gogoși... Pălării, testemele. Lume... lume... lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
puțin, și cine nu știe că foamea ne-a făcut pe toți așa cum suntem, mari și frumoși, și deștepți, și sănătoși, și puternici, așa încât îi priește ceaiul din biberon și ciorba lungă de cartofi și absolut orice bagă-n el, slănină și iahnie de fasole, și pilaf, și mâncare de cartofi, și salată de praz. Ne hrănim cu roadele pământului, deh, se potrivește cu vorba aia că-i copil de bătătură, ce găsește bagă-n gură: cotoare de mere și oase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și făcând nenumărate mătănii și cruci în fața icoanei Sfintei Fecioare, mărturiseau bucuroși că era pentru prima oară după mulți ani când se puteau bucurau de prezența lui Dumnezeu într-o biserică. Câteodată, seara, în fața unui foc la văpaia căruia frigeau slănină, voci melancolice se împleteau cu acordurile jalnice ale unei armonici. Smaranda întrebase pe unul din ei despre cuvintele care răscoleau, chiar dacă nu înțelegeai limba. Crezuse că aceștia plângeau după familiile sau țara lor, lucru de înțeles la niște oameni aflați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
umpleau toamna podul cu cartofi, ceapă, usturoi, fructe uscate și în stare naturală, făceau vin, iar la sărbătorile de iarnă, de Sf. Ignat, când tăiau porcul, lăsau să curgă pe zăpadă un pic de sânge, după datina strămoșească. Apoi, jamboanele, slănina și cârnații cu usturoi făcuți de tata, afumați întâi la foc molcum, cu mult fum, și la urmă cu fum fierbinte, ca să se frăgezească carnea; răciturile lui mama, gustoase, de spuneai că sunt făcute de curcan, nu altceva, borșurile cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]