1,490 matches
-
În casa ta, Palat pentru străini, Pe toți tu îi hrănești, Durerea le-o asculți, Prin fapte și cuvine Arăți comoara de Creștini, Așa Iisus ne-a învățat, Cu cei străini La masa noi am stat Odihnă bună am luat, Slăvind pe Dumnezeu Că darnic e “Creștinul” Sau! Ziua începi cu rugăciune, Completezi cu fapte bune, Dorești să miluiești, Pe cale sa-ntalnesti, Vezi un copil plângând, Și-o mama oftând, Cauți să-i potolești. Cu ispite te-ntalnesti, Te trag la
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
mi-ai scos Un popas, cu dar frumos, O Bătrânica, văduva era... Și Mandica se numea. Glas Divin 09.03.2006 Aud clopotul bătând, Ne cheamă tainic să venim, Să ne unim cu toti-n cor, Ca să cântăm și să slăvim, Jertfă ce se frânge, Pe altarul Divin. Și mii de glasuri Se unesc în slavi, Cu Ingerii-mpreuna, Cete preoțești, Și mii de credincioși. Ei cânta împreună, Slăvind « Jertfă Domnului Hristos » E bucurie-n suflet, Și mare sărbătoare, Aduc și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
venim, Să ne unim cu toti-n cor, Ca să cântăm și să slăvim, Jertfă ce se frânge, Pe altarul Divin. Și mii de glasuri Se unesc în slavi, Cu Ingerii-mpreuna, Cete preoțești, Și mii de credincioși. Ei cânta împreună, Slăvind « Jertfă Domnului Hristos » E bucurie-n suflet, Și mare sărbătoare, Aduc și darul lor, Prinos de mulțumire Domnului Hristos. Ce gândesc 27.03.2006 Oare cât trăiesc La ce ma gandesc ? De așa mă ostenesc. Am gândit vreodată eu Când
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Hotar și inimă, București, 1941; Mătănii de zăpadă, Cernăuți, 1943; Carnetul soldatului Tilică, București, [1948]; Doi frați, doi eroi, București, 1949; În cadența anilor ce vin, București, [1949]; Și s-au întors pădurile-napoi..., București, 1949; Două alegeri, București, 1950; Slăvim pe Vladimir Ilici, București, 1950; Stânca de pe Tatra, București, 1952; Furtuni de primăvară, București, 1954; ed. (Puterea jurământului), București, 1955; Mândrie, București, 1954; Inscripții, București, 1955; Zbor de noapte, București, 1956; De la inimă la inimă, București, 1957; Ecaterina Teodoroiu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
Chiorpec Ciubotariul cu următoarele cuvinte: ―He, he, bine-ai venit nepurcele!-. Răposatul popă Buliga, poreclit Ciucălău e pomenit cu cuvintele: ―Dumnezeu să-l iepure!-; boala de care suferea Nică în 1848 e o ―cinstită de holeră-; școlarul Nică e uneori ―slăvit de leneș-. Umorul e stârnit și de prezența termenilor familiari, a căror menire e să exagereze, să îngroașe, să caricaturizeze: fetele sunt ―drăcoase-, iar băieții sunt ―mangosiți, gligani, coblizani, hoșmalăi, prostălăi, ghiavoli-. Voia bună e întreținută și de plăcerea scriitorului
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
hohote de râs soldatului care protesta, în timp ce școlărițele fluturau copii ale Constituției în loc de eșarfe către Gheorghe Gheorghiu-Dej... O femeie cu doi copilași, câte unul în fiecare mână: pe când se apropie de tribună, îi ridică pe amândoi triumfător. Noua viață să slăvească noua viață! O machetă uriașă de vapor alunecă alături de un pilon pentru construcții electrice. Păstorii din Munții Apuseni suflă în buciumele lor mai lungi decât ei...Asistentele trec în uniformele lor impecabile, iar masa tumultuoasă de oameni aclamă și aplaudă
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
lua și labă (organ care servește la apucat) cu slab și a slăbi „a relaxa strânsoarea, a slobozi”; vgr. lao „a apuca, a prinde” cu elao „a alunga, a izgoni”; sl. lov „vânătoare” cu slab; rom. a lăuda cu a slăvi, a lua cu a eleva. Fără fonetizarea spiritului asupru sunt rom. lume, vgr. laos „populație, mulțime, trib”, sl. lĭudi „oameni”, germ. Leute „lume, slugi”, lat. liberi „copii”. Ridicarea cuvântului slav „liber, slobod, neunit” la sensul de nume de populație și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
viziune geocentrică asupra cosmosului, dublată de un teocentrism care plasa divinitatea în centrul universului, ca rațiune de a fi a lucrurilor și ființelor. Deși rege al lumii văzute, omul nu trebuia să uite niciodată că fusese creat spre a-l slăvi pe Dumnezeu, și nu spre propria adulare. Creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu celui necreat, omul era angajat pe parcursul întregii vieți într-un efort continuu de asemănare a chipului dobândit la botez (imago Dei) cu ceea ce devine el în
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
și către divertisment, mai mult sau mai puțin conștient, homo consumericus se străduiește să dea un răspuns palpabil, fie și superficial, eternei întrebări: cine sunt eu? Consum emoțional: ideea se bucură de mult credit la teoreticienii și actorii marketingului, care slăvesc meritele demersurilor ce permit consumatorilor să trăiască experiențe afective, imaginare și senzoriale. Această poziționare poartă astăzi numele de marketing senzorial sau experiențial. A trecut vremea funcționalității reci, e timpul atractivității sensibile și emoționale. Spre deosebire de marketingul tradițional, care punea în valoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
individuale a universului consumatorist care însoțește înflorirea individualității în societățile noastre. Pasiunea pentru mărci și consumul democratictc " Pasiunea pentru mărci și consumul democratic" Consumul emoțional indică oare victoria lui „a fi” asupra lui „a părea”, a autenticului asupra look-ului slăvit necontenit de observatorii de tendințe și de presa săptămânală? Răspunsul e departe de a fi simplu. Cum să vorbești de dispariția aparențelor în epoca triumfului mărcilor și al imaginii lor? Ce-i drept, pe măsură ce consumatorul se arată a fi mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
plăcerii și fericirii. Vitrine strălucitoare încărcate de mărfuri, reclame îmbietoare, plaje însorite și trupuri de vis, vacanțe pline de divertismente mediatice: societățile opulente afișează trăsăturile unui hedonism radios. Pretutindeni se înalță catedrale închinate obiectelor și divertismentului, peste tot răsună imnuri slăvind traiul bun, totul se vinde cu promisiuni de voluptate, totul se oferă în cantități imense și în ritmuri de muzici ambientale, sugerând un imaginar de basm. În această grădină a desfătărilor, bunăstarea a devenit zeu, consumul e templul, iar trupul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
câteva sticle cu vin, celor care au organizat activitatea o anumită sumă de bani, iar la muzicanți un bacșiș, pască, cozonac și ouă roșii. Înălțarea Domnului coincidea cu ziua eroilor, când mergeam cu școala la biserică și la cimitir, unde slăveam prin cântece și poezii, eroismul celor căzuți la datorie pentru apărarea gliei strămoșești și întregirea neamului. Cu această ocazie, se depunea o coroană de flori cu frunze de stejar la cimitir, se făcea o slujbă de pomenire a eroilor, iar
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
superioară pe care ai trăit, mă tem să nu te prezint ca pe o oarecare, pe tine excepția vieții, așa cum gândea bietul Eminescu despre urmașii săi . „Și-n convoi de-nmormântare, falnic ca o ironie, va vorbi un mititele, nu slăvindu-te pe tine, lustruindu-se pe el, sub a numelui tău fală”. Mămica mea scumpă, tu ai fost aurul și piatra pe care n- au băgat-o în seamă zidarii. Dacă un inel de aur de 14 carate s- ar
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ațipit. Pe un coridor, în incinta gării, cânta la fluier un moșneag, cu părul și barba complet albe. Un artist neștiut, ne luat în seamă. Sunetul fluierașului lui era mai cristalin decât al ciocârliei, când urcă din slavă în slavă, slăvind pe Dumnezeu. Am vorbit cu acest moșneag. Era îmbrăcat în zdrențe. Purta pe obraz și pe frunte urmele învechitei mizerii. Era totuși vesel. L-am întrebat de sănătate. Deodată glasul lui s-a înduioșat, a făcut o cruce mare și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
limba maternă. În plină expansiune a idealului democratic, În Grecia a vorbi În public În limba aromână este un delict pedepsit de legi ale statului. Aceasta În timp ce comunitățile grecești din România au toată libertatea de exprimare, dreptul de a-și slăvi eroii chiar dacă unii dintre ei luptând pentru gloria Greciei au adus mari daune poporului român. Un membru de Onoare al Societății Ginta Latină, distins scriitor la Atena, deplânge această realitate nutrind speranța unei schimbări pe pământul poporului care a instituit
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
sovietică, Armata bravă de eroi Măreață și puternică, În timp de pace și-n război; Ne-ai dezrobit al țării plai, Pe-ai vieții dușmani i ai învins În ceasul grelei încercări Un braț puternic ne-ai întins! [...] Armata sovietică, Slăvim în cântec ostășesc Avântul și puterea ta Pe-ntreg pământul românesc În lupta grea ne-am înfrățit Armată bravă și popor Sub flacăra din Răsărit Sub roșu steag biruitor.“ (Acest „Cântec de înfrățire între Armata Sovietică și Armata Română“ a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noastre să-și consacre toate forțele luptei conduse de partid pentru construirea socialismului, care asigură poporului și țării perspective nelimitate de dezvoltare, care dă posibilitatea înfăptuirii celor mai îndrăznețe visuri ale tinerei noastre generații.“ (Scînteia tineretului, 10 ianuarie 1958) „Împlinești, slăvite PARTID COMUNIST ROMÂN, la 8 mai 1971, o jumătate de veac de când ai luat ființă organizată pe cuprinsul pământului românesc, izbucnind ca o emanație firească și puternică a întregului popor muncitor din această țară a Românilor. Jubileul tău e pentru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1956, membru în biroul de conducere al Uniunii Scriitorilor și director la ESPLA. Din 1958, președinte al Consiliului Editurilor din Ministerul Culturii. Promotor al realismului socialist, publică romanul conformist Drum fără pulbere (1951), consacrat șantierului de la Canal, pe care îl slăvește, și Cronică de la câmpie (1955), ciclu nuvelistic cu subiect țărănesc tratat tot în viziune realist socialistă. În 1960 pleacă cu mașina în RDG, reușește să treacă în Berlinul de Vest, unde cere azil politic. Gestul său atrage măsuri punitive împotriva
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
masele largi care l-au voit și l-au născut din sânul lor.“ (Informația Bucureștiului, 6 aprilie 1971) „Partid, pe albe magistrale venim în sărbători, venim: străluminatele mulțimi de flacăra credinței tale. Ștergar cu chipuri de eroi așternem cerul dimprejururi slăvind în slava ta de-a pururi nedespărțirea dintre noi.“ („Și suntem una“, Contemporanul, 1 ianuarie 1972) „Bărbatul fără tihnă, veghetorul Asupra gliei, patimă și scut, Cel care-așază-n brazde viitorul, Îndrăgostit de-al patriei trecut, Cel care cheamă fructul din grăunțe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
om politic și om de știință, nu ostenește să-i dăruie poporului, din rândurile căruia s-a născut, întreaga sa energie creatoare.“ („Președintele Nicolae Ceaușescu. Vocația păcii și a construcției pașnice“, Tribuna României, 15 ianuarie 1987) GHEORGHE Ion „[Ă] A slăvit garoafa roșie și steagul roșu Beniuc! A cântat culorile patriei, câteșitrele, Mihai Beniuc. Și mai lăsați-o cu dogmele opțiunii zicând: ori cu Blaga, ori cu Beniuc. Mulțimi învolburate văzurăm, evenimente, clase sociale răscolite fără Beniuc - Încât nu le-ai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
încununare a unei lupte milenare“, Cântarea României, aprilie 1987) MUTAȘCU Dan „În eterna noastră Românie ne numim cu nume de partid și tot ce istoric reînvie stă în jurul nostru ca un zid. În eterna noastră Românie Soarele pe care îl slăvesc, Soarele e-un imn muncitoresc.“ („În eterna noastră Românie“, Scînteia, 23 august 1973) „Sensul activ al poeziei patriotice românești e unul al acțiunii, al echilibrului între o conduită dreaptă și muncă, între visare și luciditate, între învățătura istoriei și exigențele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dăruim ce-avem mai scump În suflete, în gând și-n ideal.“ („Urare“, România liberă, 7 ianuarie 1985) „Despre Partid cu sufletul se scrie, Despre Partid cu sufletul gândim: Ce-i mai frumos în limba românească Se-adună-n imnu-n care îl slăvim.“ („Partidului“, Luceafărul, 15 august 1987) „Demn patriot în spirit, în fapte și-n visare, cutezătoare minte și eminent savant, suflet în pieptul țării purtând în suflet țara, și dându i azi în lume sclipiri de diamant. Muncind, gândind, visând pentru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
frunte a femeilor din România, tovarășa Elena Ceaușescu, Care-și aniversează acum, vârsta matură a triumfului personalității, a puterii De muncă sigură de fructele ei, a marilor înțelegeri umane.“ („Cu iubire profundă“, Luceafărul, 6 ianuarie 1979) „Patria-n floare îți slăvește harul, Lumină a spiritului ei, biruitor. Pe fruntea științei, strălucind mărgăritarul: E dar al țării, e respectul tuturor.“ („Speranță a păcii“, Scînteia, 8 ianuarie 1984) „O viață de om dăruită, vă cânt, Un destin-călăuză, o sublimă splendoare Sunt solie a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ȚARĂ și ca oameni, De-am făcut din crezuri scump tezaur, Ne-a nvățat Partidul, Ceaușescu OMUL - TIMP AL EPOCII DE AUR!“ („Partidul - Ceaușescu“, Convorbiri literare, iulie 1987) COANDĂ George „Și-n Epoca de scânteieri solare Cu nume de Erou slăvit de-o Țară Ni-s clipele în iureș iar și iară Noian de fapte revoluționare.“ („Lumina patriei“, România liberă, 29 decembrie 1987) COBIANU Elena „Pe fondul politicii partidului nostru de creștere generală a indiciilor calității vieții în manifestările ei cotidiene
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
știind cum că prin noi și pentru noi, votăm!“ („Prin noi și pentru noi“, Cronica, 14 februarie 1975) COPILU-CHEATRĂ Vasile, scriitor „De-atuncea tot vâslim spre un liman frumos Cu aurul topit în fiecare spic, Ca un stindard în zare, slăvind-o mă ridic, Cântând republica în fluieraș de os. Lumina țării toată a înflorit în mine, De când mă strigi pe nume, oblu, românește Și sunt ca steaua comunistă ce-nflorește Pe steagul patriei, prin timpul care vine. Sunt lan și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]