1,475 matches
-
peste măsură", ceea ce era tot o apreciere despre infatuarea lor. Și, evident, Barit a prizat rău necunoașterea totală a unui jurist despre țările române, despre care, înfumurat, credea că se află în Italia, ca în principatele românești s-ar vorbi slavona iar în Transilvania, germană. Dl D-tru Hîncu citează, apoi, un fel de manual de geografie al unui blăjean Ioan Rus, din 1842 (Icoana pamentului), care a fost utilizat multe decenii în școlile transilvane. Aici se pot detecta unele elemente privind
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
librării din țară și din străinătate Obiectivul 3: Prezentarea în țară și în străinătate de informații corecte privind patrimoniul cultural al României (literatură română veche, artă veche românească, sinteză a culturilor noneuropene venite din Răsărit: tradiția greco-bizantină, cultura de limbă slavonă, valorile universale ale islamului și civilizația occidentală, care își găsesc pe teritoriul vechii Dacii un loc de interferență, simbioză și sinteză, influența culturilor noneuropene cu care a luat contact în decursul istoriei) Obiectivul 4: Facilitarea accesului la informații privind monumentele
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 9 martie 2010 e-România 2010-2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221998_a_223327]
-
murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crucea înaripată simbolizează mănăstirea Zosin. Coșul reprezintă o mobilă grăitoare pentru satul Coșuleni, ce aparține comunei. Câmpul de argint din vârful scutului face aluzie la numele comunei, "alb" = "bialo" (limba slavonă). Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Coșula, județul Botoșani Descrierea stemei Stema comunei Coșula, potrivit anexei nr. 1
HOTĂRÂRE nr. 244 din 27 martie 2012 privind aprobarea stemelor comunelor Băluşeni şi Coşula, judeţul Botoşani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240873_a_242202]
-
o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Elementele constituie un rebus heraldic și reprezintă faptul că teritoriul localității a făcut parte din domeniul domnesc de vânătoare (secolele XV-XVIII). Căpriorul semnifică denumirea localității, care în limba slavonă înseamnă "capră". Șeful negru cu cele trei lacrimi arată că râul Prut, devenit graniță, a despărțit localitatea în două, partea de est a vechii moșii, înstrăinată în anul 1812, dând naștere unei localități gemene. Coroana murală cu un turn crenelat
HOTĂRÂRE nr. 1.004 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemei comunei Costuleni, judeţul Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257217_a_258546]
-
e văzut ca semn de prostie), ci al intimității. Ceea ce blochează comunicarea duală nu e falsitatea sau ipocrizia, dar nici adevărul sau onestitatea, ci trădarea - și poate că nu întâmplător, un nume regional pentru diavol e Scaraoțchi, scris Iskarioțki în slavona, provenit la rândul lui din grecesul Iskariotes, adică porecla lui Iuda trădătorul. O lectură orientată de justiție socială a contextului social, politic și/sau cultural al Moldovei, a istoriei sale recente, una care nu ignoră dimensiunea hermetica sau dualitatea comunicării
Cultura independentă şi întoarcerea la lucrurile însele: câteva reflecţii din Moldova () [Corola-website/Science/295808_a_297137]
-
părțile rușinoase din orice istorie națională) după milenii petrecute la răscrucea imperiilor experimentând colonialismul pe cont propriu cu mult înainte de descoperirea Americilor și cucerirea Africii mărturie stă Columna lui Traian în centrul turistic al Romei paginile cronicarilor scrijelite cu litere slavone pe scoarța copacilor fotografia îngălbenită a bunicului meu care și-a pierdut brațul un pic prea devreme luptând în armată de partea lui Hitler înainte ca România să întoarcă armele și a fost declarat trădător în timpul comunismului refuzându-i-se
Black and white From Colonized to Colonizer. In 24 de ore by Diana Manole () [Corola-website/Imaginative/3527_a_4852]
-
-lea." În județul Neamț se afla o pădure și un hidronim "Brașovana". Lângă Vaslui existau o vale și un sat Brașovenița. Lângă Buzău era "Izvorul Brașovului" și "Poiana Brașovului". Lângă Ialomița era toponimul 'Brașovița" "Nicolae Drăganu" atribuia toponimului o etimologie slavonă (slava veche) în baza numelui propriu "Brașa" (cf. Brasevo - Sârbo-Muntenegreanâ și Braskov, Brastice Ceho-Bohemia). Sextil Pușcariu “Dar de la Bratoslav mai avem o forma hipocoristică, "Brașa", care e la baza numelui Brașov, precum a presupus N. Drăganu” . I. Pătruț, slavist clujean
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
alt istoric a arătat că iasians (iașii) au format un popor care a trăit printre cumani și care a părăsit Caucazul după invazia mongolă terminată cu bătălia de la Kalka; de asemenea a arătat că Jasz este un cuvânt împrumutat din slavonă. În limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, "yash" înseamnă "faimă". O inscripție astăzi pierdută pe o bornă miliară romană descoperită în apropiere de Osijek, Croația în secolul al XVIII-lea menționează existența unui "Jassiorum municipium
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
Biserică armeană construită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată, fapt dovedit și de zidurile Curții Domnești. Emis din Suceava în 6 octombrie 1408 (6916), respectivul document menționa: Copia slavonă după pergamentul original, fost în Arhiva orașului Liov, a fost realizată de I. Bogdan și se păstrează la Biblioteca Academiei Române (nr. 5231). Documentul era întărit cu pecetea domnească, „+ Pecetea lui Io Alexandru voievod <domn> al Țării Moldovei“ . Domnitorii Moldovei, prevăzători
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
14 decembrie 1458) să dau de piatra ocultă pe care și-a zgâriat umbra Andrieș Slujascul, stăpânul de demult al Oneștiului, lângă apa Cașinului, sub maluri surpate.” Actul original nu se păstrează, fiind foarte uzat. El a fost transcris din slavonă la începutul secolului XX. Se păstrează numai copiile. După istoricul Ion Bogdan (1864-1919), din cele patru sate menționate în document, Slujești a dispărut, Lăbășeștii s-a unit cu Oneștii, iar Malurile au luat mai târziu denumirea de Răcăuți. Moșiile Borzești
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
Bun) și Bogdan (fiul lui Alexandru cel Bun). Între anii 1479-1482, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, pe mormintele celor șase prinți ai Moldovei sunt așezate lespezi frumos sculptate, decorate cu motivul obișnuit al împletiturilor și având inscripții în limba slavonă. Lăcașul îndeplinește în decursul timpului un rol istoric, religios și cultural deosebit. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), biserica devine reședință episcopală, episcopii de Rădăuți avându-și reședința în incinta mănăstirii. Tot din timpul domniei lui Alexandru cel Bun
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
Orașul are port la Dunăre, iar în apropiere se află Centrala Nucleară de la , singura centrală de acest tip (CANDU) din România. orașul a fost reconstruit de legendarul domn muntean Negru Vodă, astfel ar putea proveni numele său "cerna" (cernîi) în slavonă însemnând "negru". O altă versiune este că denumirea vine din slavonă având semnificația de apa neagră. În favoarea acestei ipoteze ar pleda faptul că, multă vreme, numele ― uzual și oficial ― al localității a fost „Cernavoda“ (ultima literă fiind a, nu ă
Cernavodă () [Corola-website/Science/297013_a_298342]
-
Nucleară de la , singura centrală de acest tip (CANDU) din România. orașul a fost reconstruit de legendarul domn muntean Negru Vodă, astfel ar putea proveni numele său "cerna" (cernîi) în slavonă însemnând "negru". O altă versiune este că denumirea vine din slavonă având semnificația de apa neagră. În favoarea acestei ipoteze ar pleda faptul că, multă vreme, numele ― uzual și oficial ― al localității a fost „Cernavoda“ (ultima literă fiind a, nu ă), acesta fiind însă înlocuit, pe nesimțite, de prin anii 1960-1970, în
Cernavodă () [Corola-website/Science/297013_a_298342]
-
și târgovie din zonă. Datorită poziției geografice privilegiate, la intersecția drumurilor ce leagă Occidentul și Nordul de Orient, el a permis, în decursul vremurilor, dezvoltarea multor activități economice și culturale. Numele actual al municipiului vine de la cuvântul românesc, de origine slavonă, „slobozie” care desemna o localitate nou înființată care era scutită de anumite dări. Orașul, așezat în mijlocul Câmpiei Bărăganului, era foarte vulnerabil la atacurile turcilor și tătarilor; pentru a încuraja oamenii să se așeze aici, ei erau scutiți de aceste dări
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
în documentele vremii. Între timp Tîrgu Neamț a devenit, datorită poziției și importanței economice, Centru Vamal cu Pecete, localitate cu însemne proprii, gen cruci, săgeți ș.a.. „Pecetea cea mare” a orașului a fost folosită pe un zapis scris cu litere slavone la Neamț, la data de 25 ianuarie 1599, și avea caracteristici gotice "S. CIVIUM DE NIMCZ" (Sigiul orașenilor din Neamț). În acea perioadă, în afara zonei Transilvaniei, au mai existat doar trei orașe care au avut propriul sigiliu latinesc (Baia, Roman
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
nume comuna pentru oraș. În limba română veche Constantinopolul era denumit "Țarigrad", adică „Cetatea Împăratului” sau a „Cezarului”, cu referire la faptul că până în anul 1453 Constantinopolul a fost reședința Imperiului Roman de Răsărit. Numele "Țarigrad" a pătruns pe filieră slavonă. "Constantinopol" este o adaptare la fonetica limbii române a cuvântului "Konstantinoupolis", care în limba greacă înseamnă „Cetatea lui Constantin”. Datorită creșterii importanței părții răsăritene a imperiului roman și a victoriei asupra ultimului rival Licinius, care a controlat imperiul roman de
Constantinopol () [Corola-website/Science/296776_a_298105]
-
multe, și-au amenajat fântâni pentru asigurarea apei necesare la adăpatul animalelor, dar și pentru oameni. Așa se face că în zona de astăzi cunoscută sub denumirea de Fântână lui Cucu, strămoșul nostru a amenajat o fântână (fântână în limba slavona înseamnă izvor), un izvor drept adăpătoare, i-a dat numele lui, nume care s-a perpetuat și a dat numele localității de mai tarziu. Considerăm că aceste locuri nu au fost niciodată puștii, insă pustiite, da. Atunci cand hoardele de năvălitori
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
pentru cititori și "gogiomanii" Bisericii Sf. Nicolae din Scheii Brașovului". Cei care au contribuit substanțial la îmbogățirea culturii românești strâns legați de Bistrița prin numeroasele copii și traduceri după manuscrise, sunt numeroși. Menționăm pe Teofil ("Evanghelie învățătoare" - 1644), Teofan ("Psaltire slavonă" - 1619), Ilarion ("Psaltire cu tâlc"), Ștefan ieromonahul ("Cazania"" - 1724), Ioachim din Bărbătești - gramatic ( "Istoria Troadei - 1766). De remarcat că Ștefan ieromonahul, cel care mai tâziu ajunge mitropolitul Țării Românești, este fiu al meleagurilor vâlcene născut la Râmești - Horezu, după ce mai
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
în Cozia, am găsit, între altele, și câteva cărți care nefiind de trebuință seviciului bisericesc, stau aruncate în neîngrijire și amenințând a se perde. Aceste cărți însă, manuscripte și tipărite, sunt de o importanță mare pentru limba noastră și cea slavonă, precum arta tipografiei în țară la noi: sunt rare și care lipsesc din Bibliotheca națională"". De remarcat faptul că în anii 1877 - 1888, pe durata Războiului de independență, aici a funcționat un spital militar. Tot aici, între anii 1883 - 1898
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
menționat în documentele vremii "Paulo de Kynys - Comes Temesiensis" (n. 1432 - d. 1494) a fost un comandant în armata regelui Ungariei, Matia Corvin, și comite de Timișoara. Numele de familie poate fi derivat din titlul de cneaz (cuvânt de origine slavonă), probabil deținut de tatăl său (în maghiară cneaz devine kenéz). Traducerea exactă a numelui său ar fi aceea de "Pavel Cneazu" sau "Paul Cneazul", în genitiv "Paul al Cneazului", dar diferite legende contrazic acestea, susținând că tatăl său ar fi
Paul Chinezu () [Corola-website/Science/301454_a_302783]
-
care domina Marea Neagră și, prin aceasta, controla cea mai importantă cale de comerț a Kievului, râul Nipru. Apartenența la biserica ortodoxă a avut pe termen lung consecințe religioase, politice și culturale. Cărțile sfinte erau scrise cu alfabetul chirilic în limba slavonă, traduse anume pentru slavi din limba greacă. Existența acestei literaturi a ușurat convertirea la creștinism a slavilor de răsărit și le-a făcut accesibile noțiunile elementare de filozofie greacă, științe exacte și istoriografie, fără a fi nevoie de cunoașterea limbii
Rusia Kieveană () [Corola-website/Science/301537_a_302866]
-
apusul Europei, limba rusă a fost foarte puțin influențată de limba greacă și de limba latină în care erau scrise primele lucrări teologice creștine. Acest fapt s-a datorat alegerii de la început ca limbă de desfășurare a liturgiei a limbii slavone în locul celei grecești sau latinești. Triburile nomade turcice cumane (polovoții, kipciakii) au cucerit regiunile stepelor sudice dintre granițele Rusiei Kievene și de-a lungul coastei Marii Negre și au fondat un stat - Deșt-e-Kipciak. Respingerea atacurilor nomazilor, în special cele îndreptate împotriva
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
se situează la un nivel acceptabil. Primele informații scrise despre așezămintele de cult din comuna Ruscova sunt de la sfârșitul sec al XVIII-lea. Oficierea Sfântei Liturghii se face în limba ucraineană, iar cărțile din dotarea bisericii sunt scrise în limba slavonă. Biblia din 1862 este cea mai veche, fiind totodată catalogată ca bun de patrimoniu. Sărbătorile de peste an au loc după Stilul Vechi (Iulian) cu un decalaj de 13 zile față de calendarul Gregorian. În anul 1992, consiliul parohial hotărăște construirea unei
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
apărate spre sud-est de dealul Stârmina, cândva împodobit cu păduri seculare, iar spre nord și vest de Dunăre. În partea de răsărit a satului Dunărea Mică și nord a satului Scăpău se înalță dealul Stârmina, a cărui denumire în limba slavonă semnifică « priporos », dealul respectiv a cărui cotă maximă atinge 287 m s-a format după retragerea Mării Sarmatice, fiind constituit din nisipuri și pietriș. Depărtându-se de Dunăre, dealul Stârmina se prelungește la vest de satele Batoți și Tismana, pierzându
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Satele de atunci purtau numele de conace ; Conacul lui Crăineanu, Conacul Hogeștilor, Conacul lui Filip, Conacul Ciocanilor, Conacul Puicăneștilor, Conacul Fântânilor. Cu timpul sătulețele respective s-au unit constituindu-se administrativ într-o comună numită Deveselu, numele fiind de origine slavona el însemnând noua sate "«deviat selo»". După numele pădurii de ceroi, locuitorii s-au stabilit aici, ca și cei din împrejurimi, și au numit comuna Cer iar pe locuitori Cerani. Satul Scăpău îl găsim atestat documentar în 1723 în harta
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]