1,041 matches
-
sunt drepte și paralele cu DN 15D, Vaslui-Roman. În nordul satului curge pârâul "Hanului" care-și are izvoarele la aproximativ 2 km nord-est. Prima atestare documentară a satului provine din 1 martie 1493 când Ștefan cel Mare dăruiește unui credincios slujbaș al său, Ion aprodul, ""...satul Scanțirești pe Bârlad"" pe care-l cumpărase de la "Ivul Mândrea și nepoții săi" cu suma de "100 de zloți tătărăști". Nu peste mult timp Ion aprodul moare așa că, neavând copii, frații săi Lupul și Marușca
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
elibereze pe evrei din robia Egiptului („Trimite poporul meu”). Faraonul refuză, negând și disprețuind pe Dumnezeul evreilor. Dar cu putere de la Dumnezeu, Moise a scos toiagul, l-a aruncat în fața faraonului, și, minune, toiagul s-a transformat într-un șarpe. Slujbașii faraonului nu s-au lăsat mai prejos și au reușit sa facă la fel cu toiegele lor. În această întrecere de minuni, până la urmă șarpele lui Moise i-a înghițit pe ceilalți șerpi, ai servitorilor. Dar nici atunci faraonul nu
Moise () [Corola-website/Science/298697_a_300026]
-
țăranilor (în majoritate liberi) și cea de sus a boierilor, juzilor și cnezilor. Țărănimea era principala furnizoare de impozit; de asemenea ea constituia corpul principal al oastei celei mari. Vechii juzi și cnezi rămăseseră la stadiul de conducători locali sau slujbași domnești, în vreme ce boierimea era nou alcătuită din marii proprietari de pământuri, nu atât de primejdioasă pentru autoritatea domnului cât valoroasă în cazul confruntărilor armate. Boierii se vor concentra în jurul unei puteri centrale, cea a voievodului, iar acesta îi va folosi
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
urmând ca mai apoi să pornească spre tabăra de luptă. Cavaleria era organizată la rându-i din cete boierești care difereau ca dimensiune după posibilitățile fiecăruia. Aceste cete erau comandate de boierul respectiv, iar în cazul cetelor domnești de un slujbaș. În ceea ce privește echipamentul militar și armele folosite de români, știrile sunt mai bogate. Miniaturile din Cronica pictată îi arată pe români îmbrăcați țărănește, mânuind arcuri. În 1331, împăratul bizantin Andronic al III-lea Paleologul preciza că "„geții (românii) de peste Dunăre, se
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
relațiile cu regimul administrativ și politic austro-ungar. Realitățile social-concrete ale raporturilor dintre instituții și oameni sunt prezentate obiectiv de Rebreanu, prin fapte, prin situațiile în care eroii romanului se găsesc în conflict cu autoritățile. Cei mai afectați sunt intelectualii, deoarece slujbașii și autoritățile înăbușă cu orice prilej conștiința asupririi naționale care se manifestă cu predilecție la această clasă socială. Avocatul Victor Grofșoru militează pentru emanciparea socială și națională pe căi legale; profesorul Spătaru este un extremist, pe când Titu Herdelea, cu aere
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
trimis-o la propovăduirea Evangheliei și Maria Magdalena a mers și a vestit ucenicilor că a văzut pe Domnul. (Ioan 20,11-18)." Biblia nu susține nicăieri că Maria Magdalena ar fi fost o prostituată, acesta fiind un mit inventat de slujbașii bisericii pentru a limita rolul femeilor în biserică. Maria Magdalena a fost confundată cu femeia păcătoasă care i-a spălat picioarele lui Isus, iar aceasta cu Maria, sora Martei, din Evanghelia după Ioan. Papa Grigore I cel Mare a preluat
Maria Magdalena () [Corola-website/Science/298815_a_300144]
-
Iisus. În contul acestui rabin trăitor în aceeași perioadă cu Iisus este pus, de altfel, un miracol de-o asemănare frapantă cu unul dintre miracolele pe care textul sacru creștin îl pune în contul lui Hristos, anume vindecarea fiului unui slujbaș la Capernaum (Ioan 4:43-54); Hanina ben Dosa se pretinde a fi vindecat fiul unui rabin, anume al lui Gamaliel II. Iudaismul, ca și alte religii antice, considera că miracolele fac parte din ordinea lucrurilor. Vechiul Testament conține numeroase relatări de
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
depusă de Ion Bianu la Biblioteca Academiei, spunea: „Și noi simțim o mare satisfacție de a fi crescut un bărbat care ocupă astăzi un loc de frunte în știință și învățătură și care a devenit pentru noi nu numai un slujbaș vrednic, dar un ajutor indispensabil”.
Ioan Bianu () [Corola-website/Science/307111_a_308440]
-
A fost promulgată în perioada timpurie de consolidare a statului centralizat nipon, adică în anul 604, de prințul Shōtoku, la Asuka. Această „constituție“ (kenpō) nu este propriu-zis o lege, ci mai mult o culegere de precepte morale și religioase adresate slujbașilor guvernamentali. Prin această „constituție”, prințul Shotoku a dorit și a reușit să creeze un stat centralizat și să pună capăt luptelor pentru putere din arhipelag. „Constituția” consfințește stările sociale ale epocii, punând deasupra întregii societăți pe împărat. Intenția prințului Shotoku
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
din cadrul Universități din Timișoara. Din 1971 își începe activitatea că solist vocal la ansamblul Doina Timișului al Casei studenților și la ansamblul Timișul al Casei de cultură a municipiului Timișoara. După absolvirea facultății de muzică rămâne artist liber profesionsist devenind slujbaș al artei cantului pe scenele țării și în străinătate. Face turnee în Ungaria, Austria, Germania, Franța, Italia, Elveția, Suedia, Canada, S.U.A. și Australia. Colaborează cu ansambluri de amatori și profesioniste cum ar fi Timșul din Timișoara, Junii Sibiului, Țarina din
Petrică Moise () [Corola-website/Science/307623_a_308952]
-
Clujul va deveni cetate liberă. Cetatea era un centru militar-administrativ, fiind condusă de către comitele regal. În fruntea cetății se afla castelanul. În chestiunile militare acesta apela la comandantul garnizoanei ("princeps exercitus") și soldații acestuia. Pentru chestiunile administrative se folosea de slujbașii pe care îi avea. În mare parte populația se compunea din mici proprietari de pământuri aflate în jurul cetătii. Existau însă și oameni liberi care lucrau pentru întreținerea fortificației și a garnizoanei. În cetate mai trăiau și udvornici (țărani agricultori). Ca
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
președinte al Tribunalului Polițienesc din București (din 15 august 1831). În 1834 se angajează la strângerea de fonduri pentru zugrăvirea și repararea bisericii din Valea Largă, el însuși contribuind cu 300 de lei. Fiindcă refuză să jure pe Evanghelie, ca slujbaș al statului, este dat afară de la Tribunal pe 29 august 1836. În octombrie același an este ales iar în Sfatul orașului București, funcție în care stă până prin martie 1838, ea nefiind plătită pe atunci. După 1838 se va retrage în
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
ar fi susținut invazia sovietică (de fapt, cei care o susținuseră, fugiseră). În urma ostașilor ruși au apărut "tovarășii" de la Народный комиссариат внутренних дел-NKVD care atât în 1940, cât și în 1944, au "curățat" orașul de toți "nedoriții" printre care foștii slujbași ai administrației românești, negustorii, așa-zișii "chiaburi", popii, credincioșii cei mai de vază ș.a.m.d., peste 500 de persoane în total. Astfel, după război, Făleștii, ca multe alte orășele și sate din Republica Moldova, își pierduseră circa un sfert din
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
făcusă. Boiarimea mai toți fugisă de pre lângă dânsul, de-l lăsasă sângur, socotind unii că să va mazili din pricina turcilor, alții socotiia că or veni moscalii și or luoa țara, și n-a mai fi Dumitrașco-vodă domnu stăpân.”" Deoarece slujbașii domniei fugiseră cu banii, ostașii rămași în corturi s-au răzvrătit și au pornit către Cetățuia pentru a-și cere lefurile. Domnitorul a poruncit închiderea porților și cu lefegii rămași credincioși i-a silit pe răzvrătiți să se potolească. Comandantul
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
alte instituții. În celelalte localități, armenii aveau reprezentanți în primărie și în judecătorie. Principalele ocupații ale populației armene erau negoțul, meșteșugurile și agricultura. Din punct de vedere social, categoriile cele mai importante erau moșierii, negustorii, antreprenorii, funcționarii superiori de stat, slujbașii, zilierii și clericii. Moșierii, care formau cam un sfert din populația armeană, dețineau într-o vreme o treime din pămînturile regiunii. De pildă, marele latifundiar Prunculian stăpînea, la începutul sec. XX, satele Liteni, Stejăroaia, Brăești, Tolova, Corlățel, Măzănești, iar în
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
țărănești din acel an, țăranii din Miclăușeni și Butea s-au adunat în grupuri, îndreptându-se spre castelul Sturzeștilor, la poarta de la răsărit a castelului și cerând să discute cu boierul. Acesta le-a ascultat doleanțele și a poruncit unui slujbaș să noteze cât pământ dorește fiecare. Apoi le-a spus să meargă acasă că vor primi pământul dorit . În timpul primului război mondial, castelul a adăpostit un spital militar, iar Maria Ghica și Ecaterina Cantacuzino au ajutat răniții ca infirmiere. Marele
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
în temeliile descoperite ale clopotniței bisericii Sf. Dumitru și multe, multe în cele ale mănăstirii Coșuna, la o palmă de loc departe de castrul cărei cine știe ce Pelendava?" Reînvie aleasa clientelă a bodegii lui Ion Zamfirescu:"Era căutată și veneau acolo slujbași ai primăriei, ai prefecturii și ai poliției; popii bisericilor vecine, cei de la Brândușa și ai Treimii (...) precum și comercianții nescăunași, pe picior; doi, trei misiți; blănari cu bucata, căci vidre, jderi și râși, pe lângă vulpi și lupi de baltă, tot mai
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
alții. Reconstituie minunea cu facerea viorii de către Brâncuși; încercarea ei de către vestitul lăutar Mihalache, dând glas poemei Călugărul din vechiul schit a lui Traian, fiul lui Demetrescu Gambeta, de față fiind toate "obrazele" puterii. Consilierul județean Grecescu și "Dom’ Badea", slujbașul Prefecturii, care-i rostuiește clasele primare, sunt cei care îi schimbă destinul lui Brâncuși și-l introduc, la 1 septembrie 1894, în Școala de arte și meserii, făcându-l pe acesta, mai târziu, să spună că "la Craiova m-am
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
absorbea orașul cu lumea sa, adolescentul Constantin Brâncuși își încerca aici norocul, supus necesarelor probe ale destinului. Adolescentul, încrezător în frumusețea și bunătatea omului, trecea din slujbă în slujbă, ca bună purtare; copilul cu nevinovata privire lua seama slujbelor și slujbașilor, stăpânirii și stăpânilor. Fără să știe, ca o umbră legată de picioare, copilul V. G. Paleolog își împletea destinul cu cel al adolescentului Constantin Brâncuși, iar prin tatăl său, " Dom’ Badea", care îi rostuise acestuia clasele primare, chiar își găseau
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
maritim și comercial portughez era format din insule și din zone înguste de coasta care gravitau economic în jurul unor factori și militar în jurul unor forturi. Populația portugheză deplasată în colonii era redusă că număr și alcătuită din marinari, soldați, negustori, slujbași, personal de întreținere și mai puțin din coloniști. Imperiul Portughez depindea direct de Coroana, care își exercită un riguros monopol și control asupra explorărilor maritime, a cuceririlor și organizării coloniale și a activității comerciale, prin mijlocirea unor organe subordonate statului
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
de S-E. Au stabilit relații comerciale cu India, China și Japonia. Că și cel portughez, imperiul olandez era format din zone de coasta, având drept centre comerciale, administrative și militare orașe-porturi, factorii fortificate și forturi, locuite de agenți comerciali, slujbași, soldați și marinari ai companiilor comerciale. Expansiunea maritimă și colonială a Olandei în Asia de S-E a fost însoțită de descoperiri geografice. Astfel, în prima jumătate a sec. XVII, olandezii au explorat țărmurile Australiei, pe care au numit-o
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
abatele de Corbie, Alcuin, diacon venit din York, Petru, gramatician venit din Pisa, Paul Diaconul, cărturar venit din Italia longobardă, sau Eginhard, istoric oficial al curții. Carol a numit dregători, cel mai important fiind comitele palatului. În subordine se aflau slujbașii de palat, cu atribuții și servicii domestice, pentru asigurarea hranei, băuturilor, a cailor necesari, cu atribuții militare și diplomatice rare. În vechile teritorii și în cele abia adăugate, s-au păstrat elementele administrative locale. Regele numea comiți și episcopi, legătură
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
menirea de a susține dominația feudală, de a apăra și controla trecătorile din munți și de a constitui loc de refugiu, cel puțin pentru o parte din locuitorii satelor din jur, în vremuri de restriște. Cu toate că supușii domeniului Tălmaciului erau slujbași ai acestor cetăți și s-au bucurat de unele facilități, ei s-au răsculat adesea împotriva stăpânitorilor. Astfel, în anul 1366, țăranii români de pe domeniul Tălmaciului s-au alăturat campaniei de represalii pe care o ducea domnitorul muntean Vladislav - Vlaicu
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
Sibiului, pentru sprijinul acordat domnitorului muntean. Drept urmare se înregistrează o foamete cumplită urmată de ciumă care a decimat populația. În secolul al XVII-lea, satul este meționat în documente ce atestă tranzacțiile cu terenuri între diverși „domni de pământ” și slujbași regești. Astfel, în 1622 principele calvin Mihai Apafi I donează anumite părți din sat lui Ștefan Thorma de Csiksekerestur și lui Ladislau Thuri de Mihalyfalva. Paralel cu donațiile regale continuă și vânzările și amanetările mijlocite între diferiți nobili și slujbași
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
slujbași regești. Astfel, în 1622 principele calvin Mihai Apafi I donează anumite părți din sat lui Ștefan Thorma de Csiksekerestur și lui Ladislau Thuri de Mihalyfalva. Paralel cu donațiile regale continuă și vânzările și amanetările mijlocite între diferiți nobili și slujbași regali, câțiva dintre ei fiind: judele regesc al Sibiului, Daniel Malymer; Deak Ambrus din Lipova; Daniel Crosontzky și notarul Iohan Russi. După ocuparea Budei în 1686 și a victoriei de la Mohács din anul următor, prin prevedrile tratatului încheiat între împaratul
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]