1,072 matches
-
în veci pe creții feții sale Fluvii de lacrimi. De-aceea-i ca mort; Uscat... stors de dureri este adîncu-i Și de dureri a devenit granit. A lui gândiri încremeniră reci În fruntea sa de stânci și deveniră: Rozele dulci, rubine; foile: Smaralde, iară crinii {EminescuOpIV 91} Diamante. Sângele său Se prefăcu în aur, iară mușchii Se prefăcură în argint și fier. Din carnea-i putrezită, din noroi S-au născut viermii negrului cadavru; Oamenii. Spre a-l batjocori până și-n moarte
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Pe râul sânt ce curge-n valea mare Care-i grădina cea din codri vechi A lui Miradoniz - Insule sfinte Se-nnalță-n el ca scorburi de tămâie {EminescuOpIV 94} Copile sunt cu ochi rotunzi și negri, Cu flori de aur, de smarald - cu stînce De smirnă risipită și sfărmată În bulgări mari. Pe mândrele cărări, Ce trec prin verzile și mândre plaiuri E pulbere de-argint. Pe drumuri Cireși în floare scutură zăpada Trandafirie a-nfloririi lor, Vântul le mână, văluros le-nnalță
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
asupra apei și se oglindează În fundul ei - astfel încît se pare Că din aceeași rădăcină crește O insulă în sus și una-n jos. Și nu-i nimica în aceste ramuri: Dintr-un copac într-altul numai țes Painjini de smarald painjinișul Cel rar de diamant - și greeri cântă, Ca orologii aruncate-n iarbă. Și peste râul mare, de pe-un vârf De arbore antic țesut-au ei Un pod din pânza lor diamantoasă, Legăndu-l dincolo de alți copaci. Prin podul străveziu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe ceruri, Florile-isvorăsc pe plaiuri a lor viață de misteruri, Vîntu-ngreunînd cu miros, cu lumini aerul cald; Dintr-un arbore într-altul mreje lungi diamantine Vioriu sclipesc suspinse într-a lunei dulci lumine, Rar și diafan țesute de painjeni de smarald. {EminescuOpIV 127} Pe când greeri, ca orlogii, răgușit prin iarbă sună, De pe-un vârf de arbor mândru țes în nopțile cu lună Pod de pânză diamantină peste argintosul râu, Și cât ține podul mândru, printre pînza-i diafană, Luna râul îl
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
apă cristalină trec cu frunțile frumoase, Trec a soarelui copile printre aerul cel cald; A lor păr e ca și ambra, ca și crinul a lor față, Abia-atinse-s a lor umbre de o tainică roșață - Auroră trandafirie prin ferestre de smarald. Într-o lume fără umbră e a soarelui cetate, Totul e lumină clară, radioasă voluptate, Florile stau ca topite, râurile limpezi sunt; Numai colo în departe și-n albastră depărtare Ale zorilor grădine clar se văd strălucitoare, Cu boschetele de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a istoriei ființă. Bietul rac! De viu l-aruncă ca să fiarbă-n vinul cald. Câte sufere? - ce-i pasă celui care nu e rac! Ce îi pasă păsăruicei ce muncește pe-un gândac Sau paingenul, ce suge capul muștei de smarald. Păsăruica ia în sine simțul, gândul dintr-un greer Ce ucide. Al lui suflet pe-al ei suflet-navuțește... Și cucoșul care moare naște-n cel ce-l mistuește, Cine știi ce simț în suflet, cine știi ce gând în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Lumina soarelui pătrundea printre crengile încărcate de frunze, până la piatra gri și tocită a bisericii și a mormintelor, culegând sclipiri de culoare din vitraliile ferestrelor, iar din iarbă, fâșii de lumină de un verde atât de intens încât părea aproape de smarald. Era imaginea unui turist despre Anglia la scară redusă, ceea ce nu-i știrbea cu nimic frumusețea, un gând verde la umbra verde. Inspirată de împrejurimi, tocmai încercam niște efecte menite să sugereze niște trunchiuri de copaci, după modelul stejarilor, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
frecventelor avertismente ale medicului său Ișak Hamon. Cu sumedenie de roabe frumoase roind în jurul său, s-a înconjurat de poeți cu moravuri îndoielnice, barzi care sculptau, vers după vers, formele dansatoarelor goale și ale efebilor zvelți, care comparau hașișul cu smaraldele și mirosul lui cu tămâia, care, noapte de noapte, înălțau cântări vinului, roșu sau galben, vechi și totuși veșnic nou. O imensă cupă de aur trecea din mână în mână, de la buze la alte buze, iar cel care o golea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
se păreau cu nimic mai prejos prin misterul și vraja pe care le răspândeau, decât iluminarea orașului În timpul serbărilor imperiale, când, În liniștea vătuită a unei nopți geroase, uriașe monograme, coroane și alte semne heraldice alcătuite din becuri colorate - safire, smaralde, rubine - licăreau cu un fel de obligativitate fermecată deasupra cornișelor tivite cu zăpadă de pe fațadele caselor din străzile rezidențiale. 2 Numeroasele mele boli din copilărie ne-au apropiat și mai mult pe mama și pe mine. Când eram mic, manifestam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
și conductorii de tren (pe care trebuia să-i plasez undeva) petrec În vagonul-restaurant; iar eu, murdar de funingine și cu ochelari de protecție, mă uit din cabina locomotivei la șinele care se Îngustează, la punctul de rubin sau de smarald din depărtarea neagră. Apoi, În somn, vedeam ceva cu totul diferit - o bilă de sticlă rostogolindu-se sub un pian de concert sau o locomotivă de jucărie culcată pe o parte cu roțile Încă Învârtindu-se vioaie. Modificarea vitezei trenului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
care tocmai răsărea În spatele lui, proiectă direct o lumină roșietică asupra insulei sălbatice, care părea să ia foc, ca și cum stînca aceea șlefuită ar fi jucat rolul unei oglinzi uriașe, contrastînd prin aceasta cu albastrul palid al cerului și verdele de smarald al unei mări liniștite. Elliot Caine luă din nou luneta, se sprijini de sarturi, cum Îi văzuse făcînd pe marinarii mai vîrstnici, și cercetă țărmul sălbatic, deasupra căruia zburau sute de păsări marine ce se aruncau În apă, În căutarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
dacă fața lui avea să fie În continuare aceeași și să-l denunțe. Era un om Însemnat, orice-ar fi făcut, sărac sau bogat, umil sau puternic, și nici dacă s-ar fi acoperit cu o mască de aur și smaralde n-ar fi scăpat de tragicul destin pe care i-l rezervaseră zeii din Olimp cu nouă luni Înainte de a se naște. - Ce poate face un om pe care-l Înzestrăm numai cu tenacitate și inteligență, lipsindu-l cu desăvîrșire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
în șoaptă, făcând abstracție de Ioniță, de Florence și de Șerbănică care o ascultau cu fețe livide, de strigoi. ― "... o grădină minunată cu copaci și flori și fructe de aur. Și păsări cu ciocul de mărgean, cu ochi verzi de smarald și aripile bătute în nestemate, și fluturi albaștri... ― Și fluturi albaștri... suflă fermecat Dascălu. Inginerul își făcu semnul crucii: Dacă aș fi citit undeva chestia asta, n-aș fi crezut-o în ruptul capului. Un muzeu spart, canalul, noaptea de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
frumoase, proaspete și ude încă, Doarme fata cea vestită și-n visarea ei adâncă, Ea zâmbind își mișcă dulce a ei buze mici, subțiri, Înnecată de lumină și miros de trandafiri, (210) Iar din pod pîn-în podele un paingăn de smarald A țesut pânza subțire, tremurând în aer cald, Și în care luna bate de sclipește viorie Ș-o încarcă cu o bură, diamantoasă colbărie. Și prin mreaj-asta vrăjită vedeai patul ei de flori, (215) Ea cu umeri de zăpadă și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
iubire două basme; Dară corpul ei eteric Nesimțit, ca de fantasme. De vei merge în ajunul Mult senin din anul nou, Pe când cerul se deschide La al lumilor ecou, Atunci ea vine asemeni Pintre stîncele de cremeni, Lângă lacul de smarald, Ca să-și scalde sânii gemeni Unde zânele se scald! 75 {EminescuOpVI 76} El plecă atunci în lume Și nevasta-n lacrimi lasă, Cu un dor fără de nume Uită țară, rude, casă. Cum trecu numai Crăciunul, El pe cal a pus
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vreau să spun.) Umblă zvonul cum că familia Blount deține mai multe obiecte de artă decât Guggenheim, mai multe proprietăți imobiliare decât lanțul McDonald’s și că seifurile cu bijuterii ale mamei lui Lauren sunt motivul pentru care rezervele de smaralde ale Columbiei sunt În scădere. Trecuseră doar trei săptămâni de la divorțul lui Lauren, dar, de atunci, ieșise Întruna În lume. O amuza să se gătească În rochia Chanel pe care o purtase la cina de după repetiția pentru nuntă, rochie care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
că e hilar? remarcă Glamela, pe când mă conducea prin mansardă. Purta o rochie din șifon cu imprimeu paisley 1, care plutea În urma ei când pășea, desculță, prin spațiul vast. Singura bijuterie pe care o purta era brățara din aur cu smaralde pe care o avea la gleznă, ca o prințesă indiană. —Îți vine să crezi că aici era cândva Manhattan Mini-Storage2? Normal că mansarda fusese un mini-depozit al companiei respective: era suficient de mare Încât să depozitezi aici toată Coasta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cuptor la ceai. Cred că prăjiturile și ceaiul au constituit mâncarea mea preferată În luna de miere. Când ești la bordul unui vas, este de un confort demodat, și totuși fastuos, să pui pe tine un caftan Allegra Hicks ca smaraldul peste un costum de baie tip bikini roz aprins și să stai la umbră bând ceai și mâncând turtă dulce proaspătă. Prăjiturile erau Însoțite de sporovăieli romantice, neimportante. Conversațiile noastre la ora ceaiului constau În principal din frazele rostite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
anumită direcție cu o precizie și o forță imposibil de explicat. La o distanță de aproximativ zece metri, printr-un culoar de umbră ce se formase ad-hoc între siluetele mai multor trecători, observă două puncte luminoase, ca două mărgele de smarald, că se fixaseră asupra lui și îl priveau din față ca pe un artefact de preț. Erau ale unei persoane ce venea din sens contrar și care se oprise în loc ca să-l privească mai bine; o doamnă nu prea înaltă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pietre..." Ninetistele îmi obturau orizontul vizual și eu îmi imaginam că magiciana chiar scosese un taur din joben și, luându-l de coarne, se îndrepta în direcția amintită... Pentru taur, pardon, vă imaginați că n-am putut veni aici cu smaraldul, piatra care ne ține echilibrul sufletului în viață. Am piatra la domiciliu, nu pot ieși cu averea asta în lume; e greu să te fofilezi printre tot felul de bandiți, când ai renume, ca mine... Până la Ali Baba și cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
voie Luminăției Sale, eu, șeiceasa temporară, locuitoarea insulei în formă de inimă, ca să plec prin lume cu șevaletul! Cine putea născoci o glumă mai reușită decât Ahmad?... Vai, Luminăția Voastră, și ce fel de lesă voi purta? Una împodobită cu smaralde, cu safir, rubine sau chihlimbar? Și când voi fi slobozită din prețioasa lesă, cine-mi va semna biletul de voie, Șeicimea Voastră sau prima soție a Ta, Stăpâne Atotputernic? Și câți detectivi voi avea pe urme? Și câți plozi arăbești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
năpusti brusc, mugind, În josul dealului, printre câmpurile goale, acoperite de zăpadă. Noroiul uliței fusese bătătorit de copitele vitelor și Înghețase. Două lumini roșii le apărură În față, undeva mai jos, și un segment scurt de șină luci cu picături de smarald. Luminile zburară-n spate și se auzi o voce strigând peste zgomotul motorului. — Trec prin ei? Întrebă omul calm, cu piciorul pregătit să apese pe accelerație. Nu, nu! exclamă Myatt. Nu vedea de ce ar fi intrat În Încurcături de dragul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
prin studii, prin experiență, prin practici normale și de bun augur. Mai precis: în două camere locuiau bătrânii mama și tata; în alte două, fetele; fete bătrâne; în una, doamna care avea grijă de toți membrii familiei; și, în una, Smarald. Smarald era fiul cel mare al familiei. școlit, doldora! Burdușit cu tot felul de cunoștințe, care-i permiseseră să urce, pe scara intelectuală, până aproape de vârful ei. Adicăpână la rangul de membru corespondent al Academiei Române. Era larg cunoscut în lume
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
studii, prin experiență, prin practici normale și de bun augur. Mai precis: în două camere locuiau bătrânii mama și tata; în alte două, fetele; fete bătrâne; în una, doamna care avea grijă de toți membrii familiei; și, în una, Smarald. Smarald era fiul cel mare al familiei. școlit, doldora! Burdușit cu tot felul de cunoștințe, care-i permiseseră să urce, pe scara intelectuală, până aproape de vârful ei. Adicăpână la rangul de membru corespondent al Academiei Române. Era larg cunoscut în lume; apreciat
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
altceva. Ce, altceva? În unele cazuri prostie; în altele nebunie; în altele, și în altele, câte altceva. Dar, în cazul marelui vostru viceacademician? Medicii și procurorii de la forul de analiză vor afla, poate, ceva. Deocamdată, analizează. Pentru că, în noaptea trecută, Smarald al nostru, sărit, brusc, din somn, și, în pijama, cum era, s-a dus într-o magazie, a apucat barda, uitată acolo de cine știe când, a venit, repede, în dormitorul părințior, și a tăiat gâtul tatălui. Apoi, la fel de infrigurat
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]