56,932 matches
-
în copilărie, înaintea rarelor plecări într-o vacanță mult-așteptată. De dimineață, am urmat întocmai indicațiile lui Matei și, cănd ceasul a arătat 10 fără un minut, am coborât. Indiciul promis era o limuzină BMW seria 7, parcata la scară. În soarele orbitor a țâșnit de după un zid și Dalila, cu o cameră de filmat în mână. Urma să am parte de tot tacâmul: adică și de paparazzi. În mașină, pe canapeaua din spate mă aștepta un mobil Vertu. Dalila și-a
Ce-şi doreşte omul cu mâna lui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82587_a_83912]
-
aveau și ei aceleași gânduri că noi acum: iar ne înzăpezim, iar se circulă prost, etc etc, dar pe noi nu ne afectau probleme astea, ca de aia eram copii:) E frumos în București când ninge, când plouă, când e soare. E frumos și când plec cu mașina și mă aștept să stau în trafic 3 ore, dar ajung la destinație în 2:30. E frumos și în zilele pe care le închei socotind în câte mijloace de transport în comun
Criogenie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82656_a_83981]
-
voi! Că io încă nu înghit moderatorii; și juriul; și decorul; și lumină... Bună mi-a placut tare mult nouă atitudine munciți, zâmbiți, dansați va fi bine! multă bafta Dragoș, Elenă și Lilian bafta multă, dragoș! hai, ca a răsărit soarele, poate asta va mai ajută. Salutari din Hong Kong! Succes la emisiune; datorită ție, va fi prima dată când mă voi uita și eu.... aia cu ‘bucuria pe care o simțim’ e falsă rău de tot.. Interesantă și de necondamnat alegerea
De la repetiţii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82639_a_83964]
-
și încă ceva: va sta al naibii de bine împreună! felicitări Dragoș.,am stat cu inima cât un purece până s-a zis rezultatul.,mi-am dorit foarte tare să rămâi în concurs și...ai rămas:)bravooooooooo Și până la urmă a răsărit soarele și pe strada ta Bv! Succes în contiuare este prima dată când intervin pe un blog. starea care s-a creat aici mă face să reacționez, cu toate că sunt o persoană 100% anti-conflict și căreia nu-i place să se bage
De la repetiţii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82639_a_83964]
-
pierdut-o în grădina mea pămîntească. 4. Popasul următor l-ai făcut pe bătătorul de covoare. Cît praf sub pașii tăi!, mi-ai spus. 5. Pe cușca cîinelui te-ai odihnit o clipă. Doar cît să ciugulești o rază de soare să-ți primenești aripile și să-ți amintești de versurile unui poet ce scria în ioniană și era rudă cu Herodot. 6. Te-ai mutat pe vechea noastră cadă de baie ajunsă în curte, la umbra liliacului. La rădăcina acestui
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
venit îți spun pe când te-ndepărtezi. cu semnul lăsat de tine mă-nfățișez dinainte lor. dar ce să aperi tu. pentru ce să lupți tu. aici e doar un sac de oase ce poartă numele meu. întâmplător. cum întâmplător răsare soarele din prelungul coșmar. bun venit îți spun pe când te-ndepărtezi. VI acum plec și eu. mă cheamă. îți las lumina aprinsă. pe pereți dansează umbrele lor. ei ioan călin cristian ioan. nu-ți fie teamă. și ei sunt bravi oșteni
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
păduri în care să m-afund Ca-ntr-o iubire mare, de jertfire Să pot uita de mine și de fire Să pot dormi în liniște, profund... Și să mă pierd total ca-ntr-o neștire S-ajung cumva la soare, pe un prund... Visez păduri în care să m-afund Ca-ntr-o iubire mare, de jertfire... Să nu mai am de cine să m-ascund Să pot să fiu în voie împlinire Să nu mi se mai pară nălucire
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
încrustată cu pietre prețioase. Moștenind plăcerea fastului strălucitor al Romanovilor din care descindea pe linie maternă, Regina purta o mantie confecționată de asemenea în culoarea aurului. "Lucrată pe un fir de mătase roșie are umbre splendide ca un apus de soare". Printre înalții oaspeți străini se aflau mareșalul Foch, "învingătorul de la Marna", și "dragul nostru vechi prieten" generalul Berthelot, șeful Misiunii militare franceze, venită la Iași în 1917. Pe strada, acoperită cu baldachin, Ferdinand și-a așezat singur coroana de oțel
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
constant între finit și infinit". Cum s-ar putea ca răspunsul la întrebarea "ce este viața?" să fie numai, cum scrie Eminescu, "cadavrul îmbălsămat al regelui ajuns până la noi"? Organismele sunt, în fulguranța eminesciană, "gheme de lumină", născute de nunta Soarelui cu Pământul. Eminescu era în căutarea unei ecuații universale, ale căror semne le descifra în arta tuturor timpurilor: "sfinxul e o întrebare și piramida un răspuns" și "amândouă la un loc sunt o ecuație". Această ecuație universală nu este cea
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
de o informație altfel inaccesibilă. De unde poate proveni această informație dacă nu dinlăuntrul nostru, printr-un contact cu o inteligență înnăscută, dar adormită, uneori adormită de altfel până la moarte și astfel apărându-ne ca inexistentă. Această inteligență este ca un Soare interior: lumina sa orbește pe cel care o privește. Timpurile diferite ale istoriei devin simultaneitate a transistoriei. Înțelegem astfel de ce Pompiliu Crăciunescu vorbește de "dimensiunea metafizică, solară" a nebuniei lui Eminescu. Cartea lui Pompiliu Crăciunescu, moment marcant al criticii eminesciene
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
constant între finit și infinit". Cum s-ar putea ca răspunsul la întrebarea "ce este viața?" să fie numai, cum scrie Eminescu, "cadavrul îmbălsămat al regelui ajuns până la noi"? Organismele sunt, în fulguranța eminesciană, "gheme de lumină", născute de nunta Soarelui cu Pământul. Eminescu era în căutarea unei ecuații universale, ale căror semne le descifra în arta tuturor timpurilor: "sfinxul e o întrebare și piramida un răspuns" și "amândouă la un loc sunt o ecuație". Această ecuație universală nu este cea
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
de o informație altfel inaccesibilă. De unde poate proveni această informație dacă nu dinlăuntrul nostru, printr-un contact cu o inteligență înnăscută, dar adormită, uneori adormită de altfel până la moarte și astfel apărându-ne ca inexistentă. Această inteligență este ca un Soare interior: lumina sa orbește pe cel care o privește. Timpurile diferite ale istoriei devin simultaneitate a transistoriei. Înțelegem astfel de ce Pompiliu Crăciunescu vorbește de "dimensiunea metafizică, solară" a nebuniei lui Eminescu. Cartea lui Pompiliu Crăciunescu, moment marcant al criticii eminesciene
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
un volum (În potriva veacului. Textele de avangardă (1926-1932), ediție îngrijită de Mariana Macri și Dorin-Liviu Bîtfoi, prefață de D.-L. Bîtfoi, Ed. Compania, 2005), eul narator este hipertrofiat, are Natura "sclavă" la picioarele lui. El este un medium al soarelui, care vorbește prin intermediul său oamenilor, și dovedește o capacitate comprehensivă supraumană, de ființă seculară: "rostul acesta eu l-am pătruns de veacuri" (Tratat practic și teoretic despre soare). Naratorul se identifică cu "Duhul" și cu "singura comoară" (Duh). De undeva
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
hipertrofiat, are Natura "sclavă" la picioarele lui. El este un medium al soarelui, care vorbește prin intermediul său oamenilor, și dovedește o capacitate comprehensivă supraumană, de ființă seculară: "rostul acesta eu l-am pătruns de veacuri" (Tratat practic și teoretic despre soare). Naratorul se identifică cu "Duhul" și cu "singura comoară" (Duh). De undeva reiese că este foarte tânăr ori așa se crede și are teamă de moarte. În altă parte el este, însă, mort: "Eu, care eram mort..." (Despre cal și
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
fi existat, nu existam nici noi sau, poate, numai în acest caz, Ionathan X. Uranus ar fi fost Ionathan X. Uranus." Parodiază și el câteva genuri și specii literare, ficționale ori nonficționale, chiar și teoretizante (Tratat practic și teoretic despre soare), un zodiac (Manualul bunului zodier) etc. Bradolin și Sulfinela este o parodie a prozei sentimentale, cu suport oniric și sacru. Jocurile de cuvinte sunt intens agreate: "vremea romanilor sau a romanelor sentimentale" (Omul exorbitant), "băgat într-o bagatelă invizibilă" (Autobiografie
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
Ha! cât de furtunoase erau vremurile pe atunci, cum ziceau oamenii, ca pe vremea lui ^906, ca pe timpul răzmeriții... Conu Nicu se uită în crucea cerului și catadixi să-și zâmbească mărunt, ca și când din gură i se prefirau firele de soare ce-i jucau pe buze, tupilându-se, jucându-se de-a v^ați ascunselea, în mustața umflată pe buză. ,Ehe, acu-i bine, e liniște", mormăi el și se cutremură la gândul că rostise cuvintele astea, care puteau să însemne
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
dragele de ele! ca pe niște velințe, ca pe niște scoarțe înflorate, puse colo pe laviță, una peste alta, cu levănțică și sunătoare între ele. Imaginea asta îi face bine, îi aduce aminte că e amiaza mare și că bate soarele amarnic, cu mingea lui înfocată și uriașe. Cât de tare rumenește lumina care parcă joacă în aer, în roiurile ei de albine care nu se văd. Privea de pe trepte la postatele care se întindeau ochilor înainte, și nu se mai
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
de asta. Ar întreba-o pe Veta. Dar nici Veta n-o fi știind desigur și o să-i râdă în nas, crezând că-i spune vreo vorbă de rușine, ca s-o întărâte cum avea obiceiul deseori. Al dracului sare soarele, de la un pământ la altul, de la Siliștea Crucii, la morminte, de la morminte la Gura lupului, de la Gura lupului, sus de tot, spre hotarul cu Mehedinții, spre pădure, în porumbiștea înfundată a Colopărului. Toate pământurile astea sunt ale lui, ale căsii
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
să se ducă pe postata lui taică-său, care în gândurile sale îndărătnice și atotstăpânitoare era de acum a sa și să curețe de bălării rapița ca-abia începea să se înfiripe în frunze. Nu știu ce megieș îl văzu uitându-se în soare, înainte de a scuipa în palme ca să se apuce de lucru și țin-te pânză să nu te rupi. Se duse într-un suflet la Năsturel să-i spună povestea și acesta, cu o falcă în cer și cu alta în
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
auto)ironia sau aluziile intertextuale nu mai sunt evidente - în favoarea prezentării nude, neutre a unor amintiri aparent insignifiante. "Cadrul", reprezentat de orașul misterios din apropierea mării, este vag individualizat încă din primele versuri prin câteva detalii voit banale (lumina slabă a soarelui, marea apărând la capătul vreunei străzi asemenea ochilor albaștri ai unei iubite din alt timp). Aceste detalii reușesc să contureze o atmosferă particulară, propice "conjurării" amintirilor. Ele se ivesc îndată, una după alta, luând forma unor "povești scurte", cu pseudo-evenimente
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
cu albumul în mîini. Hadernsee... Ce-l adusese la Hadernsee? Coperțile îngălbenite ale albumului arătau imaginea aproape standard a pieței centrale, aparținînd unui mic sat din Bavaria: biserica, al cărei turn în formă de bulb de ceapă strălucea în bătaia soarelui, clădirea primăriei, firișorul de apă, care șerpuia paralel cu drumul din fața primăriei, grădina de vară, podețul peste canal, micul stăvilar, emblema de la 1685, săpată în piatra macerată a turnulețului cu arcadă. Sosirea lui, cu trei zile în urmă, la Hadernsee
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
o pară zemoasă care-și caută pentru totdeauna putrezirea și eu la fel ca fructul mă azvârl într-o gură flămândă îmi trec prin minte tot felul de imagini dar mai ales cea a copilului ascuns în căruța cu mere soarele amenințându-l cu putrezirea nici un copil nu poate opri rostogolirea Nimic nu-mi seamănă îmi aduc aminte cum vântul mă plesnea peste degete în timp ce mama cânta la pian în camera cu miros de naftalină și flori de șofran copiii râdeau
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
asfalt, uruitul unui camion peste pod, lătratul scorojit al cîinelui în lanț, te aud suspinînd, întorcîndu-te cu fața la perete, deși doar la o odihnă de pasăre, departe de tine Drumul se termina pe faleză în fața crucii, marea ondula licurînd răsfrîngerile de soare ale adîncului, pescăruși moleșiți de amiază săltau odată cu valurile. nimeni. nimeni în jur, departe văzduhul trepida peste pămînturile acestea arse. tern răbdătoare. așezat pe marginea stîncii, cu spatele rezemat de cruce și picioarele atîrnînd în gol mă uit, și mă
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
a folosirii instrumentelor isterico-esoterice încă nerecunoscute din punct de vedere științific uterele alungite și tari ale tîrfelor de cartier cîntecul de lebădă al mamelor de cartier tehnica antimetafizică a taților de cartier plînsetul de jur împrejurul ferestrelor închise ale blocurilor de cartier soarele ascuns în anusul social fata rasată și nebună lipită cu spermă de singurătate și boală gîndul morții ce se plimbă ca un șobolan gras prin întunericul minții al crîșmelor de cartier strînse cu cleștele de fier al toxicomanilor pe care
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/11157_a_12482]
-
însăși existența mea. Nu veneau cu autoritatea celui care, dintr-o altă lume parcă descins, ți-a fost dat spre a-l urma. Mi-au oferit cărțile modele. Dar erau făpturi de cuvinte. Credeam în ele așa cum credeam în răsăritul Soarelui sau în duioșia bobului de rouă. Cum crezi frumuseților și minunilor Lumii. Nu aveau forța de a te urni să-i urmezi pe drumul mărturisit de ei. Nu numai eu am trăit în această neștiință. Majoritatea celor școliți în acel
Modelul neavut by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/11134_a_12459]