18,131 matches
-
B.B.C.-ul românesc, de unde provine știrea) merge însă mai departe în comentarea tragediei americane. Unul dintre semnatari găsește nimerit să afirme că nu e o mare nenorocire dărîmarea Gemenilor, care n-ar fi fost altceva decît niște simboluri falice, meritîndu-și soarta. Iar altul nu consideră că aproape șapte mii de morți (cifra oficială la acea dată) ar fi un motiv suficient pentru SUA și pentru aliații lor să declanșeze cruciada antiteroristă. Mărturisesc că nu m-am putut împiedica să mă gîndesc
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
regimul cu pricina, ca și cel din restul lagărului, o servea cotidian cetățenilor lui. S-a întors repede la fosta RFG la hrana ecologică și la securitatea stomacului său burghez. Astăzi, luînd partea ecologiștilor, clamează contra imperialismului american și deplînge soarta care-i așteaptă pe talibani. La poporul afgan, oprimat de talibani, nici că se gîndește. Identifică talibanismul cu islamul și cu afganii. Tot așa ne identifica, ieri, pe noi, cu comunismul și cu Ceaușescu. Sigur, Grass nu spune aceste lucruri
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
renunțarea lui la viață, la orice bucurie personală, pe care le mărturisește fiecare din faptele și gesturile sale ca și privirea lui dragă. Cărui fapt se datorează această renunțare a unui om tânăr, de treizeci și doi de ani, căruia soarta nu i-a refuzat nimic! Fizic atrăgător, tinerețe, avere și blazon înalt, ce îi lipsește din ceea ce se înțelege în mod curent prin "fericire perfectă"? Chiar sănătatea lui precară, înainte de război, i-a revenit o dată cu infernalele încercări ale luptelor! Să
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
său. Și nici Gingis Han, nici Tamerlan, nici Stalin, nici Hitler, Pol Pot ori Mao n-au putut fi aduși în fața unui tribunal și este cu totul îndoielnic ca acela ce dirijează " Frontul islamic împotriva evreilor și cruciaților" să împărtășească soarta balcanicului Miloșevici. Însă nu în a-l face să nu mai fie stă miezul problemei, așa cum nici din versetele lui Nostradamus nu vom afla, prin mijlocirea românașului nostru, de ce s-a ajuns aici, cum se va desfășura ceea ce, cu un
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
însumi că, parcurgând rândurile tipărite pe o hârtie străveche a cărei compoziție o deține tehnica începutului de secol XIX, cu niște caractere deosebit de fine, a căror denumire nu o cunosc; ...recunosc, repet, că și subsemnatul, curios să afle mai repede soarta Interdicției, a sărit nerăbdător, cu bună știință, destule paragrafe teoretice, zicându-și, cu nerușinare, și cu impertinența secolului: Maestre, ajunge, la subiect!
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
deschideai ziar fără să dai de tiluri ce aminteau că noi, și nu Hollywood-ul, suntem patria lui Dracula: Românii vor executa sentința de condamnare la moarte a fotbalului maghiar"; �Matyus e chiulangiu, iar Sebõk e bețiv!" (ca o ironie a sorții, tocmai �bețivul" Matyus era cât pe ce să scuture de două-trei ori plasa �abstinenților" valahi); Victorie ucigașă a Naționalei" și alte delicatețuri de neuitat, ca-ntre vecini. Totul culminând, firește, cu declarația prostească a antrenorului Hagi: Vom băga Ungaria în
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
Ioan Groșan, sclipitorul semnatar al Caravanei cinematografice, ține un editorial simpatic în "Ziua", scrie la "Plai cu boi" și singura producție editorială postdecembristă a fost Nuți, spaima Constituții. Mircea Nedelciu, cel mai bun dintre toți, a fost cumplit lovit de soartă, încît tot ce ne-a mai fost dat este romanul postum "Zodia scafandrului". Lista poate continua, și la ea se adaugă majoritatea "clasicilor în viață", care, după 1989, au încetat să publice, din varii motive. Există, desigur, și excepții, inclusiv
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
trasă de sfori, după voința și capriciile zeilor. În cădere ar dispărea eventualele reproșuri și întrebări pentru că, în aceste condiții, omul nu este responsabil de nimic, nici pentru faptele cu urmări grave și condamnabile, și la urma urmelor, nici pentru soarta sa pe care nu o poate controla. "Ca atare, el nu ar stîrni mila, ci mai curînd groaza, care nu ține de tragic, ci de grotesc" - conchide Ileana Mălăncioiu. Multe observații în ceea ce înseamnă prezența Antigonei sau a lui Hamlet
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
este o internaționalistă care se ignoră: dacă la ultima ei serată n-a strălucit măcar un diplomat român sau venezuelean, un profesor universitar din Africa de Sud și un poet (eventual prozator) originar din Hîrlău sau Podul Iloaiei se consideră nedreptățită de soartă, devine pe dată melancolică, ba chiar isterică și agresivă, împroșcînd în stînga și-n dreapta critici furibunde la adresa celor ce nu-i împărtășesc distincția, nu în ultimul rînd a lingușitorilor care încearcă să se pună bine cu mărimile. Există în
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
zid. Agricultorii proprietari pe un pămînt cu o suprafață pînă la 50 ha, cărora nu li s-a confiscat moșia prin reforma agrară, din martie 1945, au în răstimpul acesta de așteptare, pînă la instituirea legală a paradisului comunist, o soartă și mai tristă decît aceea a muncitorilor agricoli. Aceștia din urmă cel puțin sunt exploatați, dar odată exploatați, lăsați în pace, pe cînd proprietarii sunt exploatați și în același timp torturați". Era atît de strîmtorat încît, în noiembrie 1948, deși
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
medicul vienez. Domnișoara Miallaret s-a atașat de toți membrii familiei, care o iubesc și au deplină încredere în ea. - Mai vorbiți-ne despre Franța, vorbiți-ne despre Paris. Fremătînd, micul grup se adună în jurul tinerei. Se vaită toți de soarta țării lor, altădată călcată de năvălitori, iar acum, în plină epocă de eliberare, incapabilă să-și găsească drumul pentru a se bucura de independență. Întoarsă în camera ei, domnișoara Miallaret scrie cu febrilitate și fervoare. Povestește. Transcrie plîngerile pe care
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
la Collège de France e mereu suspendat. Chiar și studenților lui le vine foarte greu să-l apere. De îndată ce domnișoara Miallaret s-a întors la Paris, Michelet a aflat multe despre România, pe care ea o lăuda fără încetare, deplîngîndu-i soarta potrivnică. Din interesul astfel stîrnit în sufletul lui Michelet s-au ivit primele noastre relații politice cu Franța. Pentru acest mare liric, România era "o mică insulă latină rătăcită într-un ocean de barbarie". A făcut din ea o feudă
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
era internat după declanșarea bolii constituie uneori documente extrem de interesante, edificatoare pentru calitatea sufletească a emitenților (găsim aici o Henriette bolnavă și cu accese de egoism dar capabilă și de gratitudine față de Maiorescu și toți cei ce se îngrijeau de soarta nefericitului ei frate), găsim o mână de oameni - Maiorescu, Emanoil Gregorovitza, Arthur Hyneck, fostul coleg de gimnaziu al poetului, îngrijorați în mod real de soarta lui Eminescu și adunând cu discreție bani pentru tratamentele lui sau găsim versurile naive ale
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
egoism dar capabilă și de gratitudine față de Maiorescu și toți cei ce se îngrijeau de soarta nefericitului ei frate), găsim o mână de oameni - Maiorescu, Emanoil Gregorovitza, Arthur Hyneck, fostul coleg de gimnaziu al poetului, îngrijorați în mod real de soarta lui Eminescu și adunând cu discreție bani pentru tratamentele lui sau găsim versurile naive ale Veronicăi Micle, ori articole apărute la moartea poetului între care cel din 'Revista Politică' la 1 aug. 1889 la Suceava are tonul naiv, emoționat și
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
am fi făcut drepți înaintea Tatălui ceresc, și am fi strigat într-un glas: "Dă-ne, Doamne, Finlanda. Că și Ție îți place, fiind culcușul Tău divin". Bineînțeles, am fi devenit amândoi finlandezi, fără șovăire. Ce te faci, însă, dacă soarta te suie în tren, arătând ca țintă ul de Est. Cei dintâi călători pe care i-am văzut în holul spațios al gării berlineze de răsărit au fost doi inși, doi bărbați, în pustiul stației, care, din niște farfurii de
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
înalt propagă - s-ar zice - dreptatea, corectitudinea, principiile alese. Elitele împlinesc foamea de adevăr, ele fiind locomotivele care tractează întreaga garnitură. "Actualitatea" marelui Will e străveche, de neclintit, imuabilă și veșnic dinamică. În străbunul cîntec bisericesc, adevărul răsună astfel: "Și soarta a făcut,/ Și Domnul a știut./ Și mai departe/ A fost să fie așa precum se știe". Despre viața lui Shakespeare se pot multe scrie și povesti, straniu dovedindu-se burlescul amestecat cu istoria, legenda cu fantezia.
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
program al prostituției prin computer. Dar mă întreb ce vor face ele, după ce li s-a interzis exercițiul la bară prin intermediul computerului. Le-a recalificat poliția de la moravuri? Le-a întins altcineva mîna? Din cîte știu, nu. Într-un fel, soarta acestor nefericite spune totul despre relația societății românești cu tineretul său.
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
cvasi-asemănătoare prin subiect mai mult și mai puțin prin tehnologie, Final Fantasy beneficiază de atuul unei metafore de gradul III. Pe Terra anului 2065 există zone libere și zone închise căci rasa umană este cotropită de... aliens. Dar - ironie a sorții - pe ecran evoluează în chip de oameni niște impecabile păpuși umanoide, creații digitale care substituie actorii! Conform unei discrete campanii de impunere a... matriarhatului, protagonista este o tînără savantă avînd trăsăturile cunoscutului personaj nipon de desene animate Heidi. Deși este
Reciclări... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15926_a_17251]
-
la moștenirea curcubeului./ Năluca unei promisiuni și în cele din urmă/ Desfăcută palma norului, fără nimic./ Scriitura meteoriților deasupra mării zăbovea neînțeleasă" (Fruntariile inocenței). Inaugurala imagine apare ciuruită de "ispite", de o "arsură", de "gustul înștiințării", slujind, inclementă, la configurarea "sorții", descoperind fără zăbavă mecanismul pedepsei fără pricină, oribila gratuitate a suferinței universale: "Tăinuit se înfiripa vina, o stalactită în grotele ispitei/ O străveche înseninare se spulbera de pe frunți zeiești/ Primare înțelesuri se evaporau pe buzele-ți străfulgerate/ Dăinuia în loc arsura
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
Tăinuit se înfiripa vina, o stalactită în grotele ispitei/ O străveche înseninare se spulbera de pe frunți zeiești/ Primare înțelesuri se evaporau pe buzele-ți străfulgerate/ Dăinuia în loc arsura, gustul înștiințării/ Din cîteva fărîme (iarna, tainul unei păsări)/ Se alcătuia o soartă/ Se alipea frunții tale o iederă întunecată, o grijă/ Iar strălucirea fierului împurpurat/ Scufundat brusc în unde ispășea" (ibidem). Privirea întristată a bardului stăruie pe metamorfozele materiei vegetale, pedepsită și ea cu sadism, menită a întrupa răul obscur, alienant: "Cel
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
și de onestitate. Oricât de amară e pastila servită de premierul francez, trebuie să admitem că singura cale a integrării presupune enorme eforturi și enorme sacrificii ale românilor. A sosit momentul să renunțăm la imagini prefabricate privind datoriile altora față de soarta noastră. Trebuie, totodată, să renunțăm și la contrarul iluziilor deșarte. Să ne scoatem din cap scenariul degradant că lucrurile merg prost în România pentru că străinii ne-au pus gând rău. Ce nu înțelege românul de rând (și, din păcate, nici
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
și nocturne, îmbolnăviseră de melancolie Europa; fără să-l mai punem la socoteală pe astronomul Polac Copernic, restabilind raportul real Soare-Pământ, și a cărui operă apărută în 1543, DE REVOLUTIONIBUS ORBIUM COELESTIUM LIBRI VI - dacă ni se permite - a schimbat soarta lumii întregi. Să nu uităm nici de Sobiețki, care, la finele secolului XVII, a salvat, practic, Europa de turci, când cu asediul Vienei... Ce ghinion pe noi, alături cum stăm de Bizanț. Dacă turcii ar fi ajuns atunci la Atlantic
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
cum stăm de Bizanț. Dacă turcii ar fi ajuns atunci la Atlantic, Bucureștiul ar fi condus externele Imperiului Otoman, iar Occidentul s-ar fi rugat de noi, buni la suflet cum suntem, să mai intervenim la Poartă... Ce vis! Ce soartă pe noi! Invers decât Soarta Poloniei - Soarta României!... Dar dacă visul s-ar fi împlinit, măcar să fi trecut și noi la catolici, prin mijlocirea șefului actual al Academiei Române, care, de curând, vizitând Vaticanul, i-a propus Papei să-l numească
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
turcii ar fi ajuns atunci la Atlantic, Bucureștiul ar fi condus externele Imperiului Otoman, iar Occidentul s-ar fi rugat de noi, buni la suflet cum suntem, să mai intervenim la Poartă... Ce vis! Ce soartă pe noi! Invers decât Soarta Poloniei - Soarta României!... Dar dacă visul s-ar fi împlinit, măcar să fi trecut și noi la catolici, prin mijlocirea șefului actual al Academiei Române, care, de curând, vizitând Vaticanul, i-a propus Papei să-l numească și pe dânsul academician, ca
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
fi ajuns atunci la Atlantic, Bucureștiul ar fi condus externele Imperiului Otoman, iar Occidentul s-ar fi rugat de noi, buni la suflet cum suntem, să mai intervenim la Poartă... Ce vis! Ce soartă pe noi! Invers decât Soarta Poloniei - Soarta României!... Dar dacă visul s-ar fi împlinit, măcar să fi trecut și noi la catolici, prin mijlocirea șefului actual al Academiei Române, care, de curând, vizitând Vaticanul, i-a propus Papei să-l numească și pe dânsul academician, ca pe Fănuș
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]