1,640 matches
-
Paris 1880) 128, apud G. Lobrano, Uxor quodammodo domina, Cap. I. Il carattere "comunitario" del diritto di famiglia nel sistema giuridico romanista e il diritto romano, în Ius Antiquum, nr. 5/2006 (Tradizione romana), p. 10. 12 J. Calmette, La soci(t( f(odale, Paris, 1927, pp. 9-11. 13 Tacitus, XIII, 1. 2. 14 Ibidem, XIV, 1. 15 Suetonius, Viețile celor doisprezece cezari, RAO Clasic, București, 1998, III. 22. Asasinatul a fost pus la cale de Tiberius (14-37). El făcea parte
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
vol. I, București, 1962, pp. 111-112. 46 J. Calmette, op. cit., pp. 19-21. Asupra acestor instituții la germani, a se vedea J. Fleckenstein, op. cit., pp. 119-122 (Vasalitatea) și pp. 122-124 (Beneficiul). 47 J. Fleckenstein, op. cit., p. 124. 48 M. Bloch, La Soci(t( f(odale. Les classes et le gouvernement des hommes, Paris, 1949, p. 259. 49 Ibidem. 50 P. Miquel, op. cit., p. 66. J. Fleckenstein, op. cit., p. 140. Istoria diplomației, I, p. 111. 51 M. Bloch, op. cit., p. 259. Gh. Bichicean
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Pe de altă parte, înșelăciunea lui Prometeu 1-a ațâțat pe Zeus împotriva oamenilor, și acesta nu i-a mai lăsat să se folosească de foc17. Dar șiretul Prometeu le fură zeilor focul din cer, ascunzându-1 într-o tulpină de soc (Theog., 567; Munci, 52). Întrucât Zeus se hotărăște să-i pedepsească, atât pe oameni cât și pe protectorul lor, Prometeu a fost pus în lanțuri și un vultur îi devora zilnic "ficatul nemuritor", care se refăcea noaptea (Theog., 521 sq
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
141. 14. Op. cit., p. 160. 15. Op. cit., p. 129. 16. S. P. Radianu, Județul Bacău, ediția cit., p. 121. Dendrologic, un județ bogat, cu: fag, carpen, arțar, mesteacăn, paltin, alun, jugastru, tisă, ienupăr, pin silvestru, brad, molid, arin, sînger, corn, soc, frasin, dîrmoz, gladiș, salcie, răchită, călin. Opiniile unui institutor 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1990, p. 306. 2. ,,Răsăritul”, 1, nr. 6, octombrie 1905, p. 105-106. 3. Vezi: Elena Ungureanu, Istoria învățămîntului preșcolar din județul Bacău, Ed. Pim, 2009
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pot adăuga rețele de senzori de tipuri variate: sateliți, radare, senzori pe platforme aeriene. 115 Keir A.Lieber, Daryl G., "The Rise of U.S. Nuclear Primacy", în Foreign Affairs, martie/aprilie 2006. 116 Dimitri Medvedev la dezbaterile Clubului Valdai de la Soci, Mediafax, Agerpres, 12 septembrie 2008. 117 Itar-Tass, 8 octombrie 2008, Agerpres, 8 octombrie 2008. 118 The Guardian, 6 aprilie 2009. 119 Le Soir, 4 noiembrie 2009. 120 Discursul președintelui Barack Obama privind scutul antirachetă, CNN International, 17 septembrie 2009. 121
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
DE, Matthaiou DK: Metaanalysis: Ertapenem for complicated intra-abdominal infections. Aliment Pharmacol Ther 2008, 27(10):919-931. 74. Farmer JJ, kelly MT. Enterobacteriaceae. In: Balows A, Hausler WJ, Herrmann WL, et al, Eds Manual of Clinical Microbiology. Washington DC: Am Soc Microbiol, 1991, 860-863. 75. Fernandez M, Noyola DE, Rossmann SN, and Edwards MS: Cutaneous phacohyphomycosis caused by Curvularia lunata and a review of Curvularia infections in pediatrics. Pedriat.Infect.Dis. J. 1999;18:727-731. 76. Foinant M, Lipiecka E, Buc
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
domnești nu avea altă rațiune de a fi fost ales ca loc de concentrare, staționare, de observare a mișcărilor adversarilor, Ștefan cel Mare a intervenit în mod repetat în Țara Românească: în 1471 îl învinge pe Radu cel Frumos la Soci, apoi, după lupta de la Vodnău, îl înlocuiește pe Radu cel Frumos cu un domn considerat fidel luptei antiotomane, Laiotă Basarab - cel alungat repede din tron, printr-o intervenție energică a turcilor, și urmărit până la Bârlad. Neplata tributului, începând cu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
adjectiv rar, conjuncție dar, adverb iar). Seriile paronimice pot fi construite, în limba română, prin: * substituirea unei vocale inițiale: eminent iminent; * substituirea unei vocale mediane: sar ser sur; * substituirea unei vocale finale: a citi a cita; * substituirea unei consoane inițiale: soc poc loc ioc toc joc boc coc doc foc șoc; * substituirea unei consoane mediane: a visa a viza; * substituirea unei consoane finale: literar literal; * adăugarea unei vocale inițiale: prinde aprinde; * adăugarea unei vocale mediane: crunt cărunt; * adăugarea unei vocale finale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și Pancho); în argoul spaniol din America de Sud, PACO înseamnă "pachet de droguri" și provine din pa[quete de] co[ca]. Romanul 1984 al lui George Orwell include o serie de compuse silabice fictive, dintre care merită menționat Ingsoc < Eng[lish] Soc[ialism], în care primul element scurtat redă pronunția, nu modul de scriere a cuvântului întreg. Scriitorii recurg uneori la compunere silabică pentru a-și fabrica pseudonime: rom. Hasan < H[.] San[ielevici]; Niger < Ni[colae] Ge[orge] R[ădulescu]; Tradem < Tra
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
am lăsat, Când zăpada s-a topit! LITERA ,,S’’ Se-ncovoaie; nu-i de-oțel; Toți îmi spun că n-are oase, Dar îl văd dus de cățel În oscioarele ce-s roase! L-am găsit în sac aseară, În secundă, soc și sare; Stă la sobă, chiar de-i vară; E în casă, masă, soare. În stilou o să apară Ori în susur de izvoare; Și în suflet se strecoară Pân’ la ultima suflare. Săniuța-n spate-l poartă, Peste neaua de
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
chema; Să le mai spui iar, De n-o fi-n zadar, Să le spui așa, De te-or asculta: Când m-or îngropa Și m-or astupa, Să-mi puie la cap Ce mi-a fost drag, Căvălaș de soc, Mult zice cu foc; Căvălaș de os, Mult zice duios; Căvălaș cu fire, Mult zice subțire; Vânt când o sufla, Fluier o cânta, Oile-or sălta Și s-or aduna, Câini-or auzi, La mine-or veni, La mine s-
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în casele bogate ale boierilor. Cel de-al treilea, Făt-Frumos, vede cum săgeata lui ajunge în cer, apoi rămâne în vârful unui copac fără îndoială, arborele cosmic al vieții, precum cel al Evei sau al hesperidelor, frasinul Ygdrasil al nornelor, socul din Tirol sau chiparoșii perșilor. Făt-Frumos se urcă în copac, ia săgeata și se întoarce plouat, urmat de șapte bufnițe. Cea mai mare dintre ele se vâră în patul lui, iar el nu îndrăznește să se culce din pricina lighioanei; dar
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
timpul anului. Toponimul este de origine latină (fontana recens). Floroi-pădure mare situată la vest de satul Alba. Este una dintre cele mai vechi păduri din comună, fiind menționată și MDGR, vol III, pag. 397. Denumirea vine de la florile mari de soc care cresc în această pădure. Fundoaia-partea cea mai îndepărtată și cea mai nouă a satului Vatra cu perspective de dezvoltare în viitor. Parte din locuitori și-au construit casele pe fundul văii ce ajunge până în Poiană. Fundul-Mlenăuți-teren arabil la est
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
acoperită cu șindrilă. Pădurea Ursoaia-pădure de foioase cu mai mulți arbori de esență tare. Numele îi vine de la ursoaica care trăia aici cu puii ei. Pădurea Floroi-pădure situată la vest de satul Alba. Numele îi vine de la florile mari de soc ce înfloresc aici. Pârâul Bașeu-pârâu ce izvorăște din comuna Cristinești și se varsă în Prut în apropiere de Ștefănești. în documente are diferite denumiri: Bașău, Bașâu, Bașiu, Bașeu. Având o apă bună pe teritoriul comunei Hudești sunt amenajate mai multe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de 15 minute, luăm spuma albă care se formează deasupra, picurăm puțină zeamă de lămâie, mai lăsăm câteva clocote și dăm la răcit. Punem în sticle bine închise și punem data, apoi le depozităm în cămară. SOCATĂ 14 flori de soc, 10 l de apă rece, o lămâie - coajă și zeamă, o linguriță de sare de lămâie, o linguriță de oțet, 100 g zahăr ars și 1 kg zahăr Se amestecă timp de 2 zile. Se filtrează și se pune în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
în scop comercial. Din fundul celor două grădini, porneau altele, aidoma, încât aveai impresia că tot ce se clădise aici impieta livada uriașă a unui stăpân de altădată. Gardul dinspre cojocarul Csordás era mascat din loc în loc de mari tufe de soc, grele de inflorescențele lor albe ca bulgării de zăpadă, de ciorchinele lor vinete apoi, iar la poalele lui năpădeau primăvara ghioceii, viorelele, lăcrămioarele și prosperau fragii (toată această vegetație joasă se strecura poate, pe sub gard, de la vecinul care o îngrijea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
-Membru al Societății Naționale Române de Știința Solului; -Membru de Onoare al Societății Naționale Române de Știința Solului; -Membru al Societății Internaționale de Știința Solului; -Membru al Academiei Oamenilor de Știință din R.S.R.; -Membru în Comitetul de redacție al Rev.Soc.Naț.Rom. de "Știința Solului"; -Premiul "Gh.Murgoci" al Academiei Române pe anul 1976 pentru lucrarea "Obcinele Bucovinei"; -Premiul "Gh.Murgoci" al Academiei Române pe anul 1980 pentru lucrarea "Podișul Moldovei" (colaborare); -Premiul "Gh.Murgoci" al Academiei Române pe anul 1987 pentru lucrarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Feredeului, An. Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVI. BARBU N. (1971), Obcina Mestecănișului. Considerații morfostructurale și morfolitologice, An. Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. BARBU N. (1971), Poziția pedogeografică a R.S.România, Bul.Soc.de Șt.Geogr. din R.S.România, I (LXXI). BARBU N. (1972), Studiul morfologic al Obcinelor Bucovinei, Centrul de multipl., Univ. Iași. BARBU N. (1973), Vegetația, fauna și solurile județului Vaslui, "Județul Vaslui", Ed. Acad. R.S.R. BARBU N. (1974), Raporturi pedo-geomorfologice în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
București. BARBU N. (2004), Valea Siretului între Bacău și Adjud. Prefață la cartea " Potențialul geo-agricol al văii Siretului între Bacău și Adjud" de M.Mară, P.Bulzan și O.Barabaș. BARBU N. (2004), Un Siecle de Pédogéographie Roumanie (1904-2004). Bul.Soc.de Geografie din România, t.10(80), București. BARBU N. (2004), Istoricul predării cunoștințelor despre sol la Universitatea din Iași. Volumul omagial "100 de ani de geografie" la Universitatea "Al.I.Cuza" Iași. BARBU N. (2005), Preocupări paleogeografice în activitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Orizontarea depozitelor fluvio-deltaice din partea vestică a Podișului Sucevei și semnificația ei paleogeomorfologică, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. MARTINIUC C., BARBU N., PANTAZICĂ M. (1971), Bazinul Bahluiului. Caracterizare fizico-geografică, "Conceptul sociologic de zonă", Acad.de șt.soc.și pol.a R.S.R., Centr.de șt.soc., Iași. SÎRCU I., BARBU N., PAULENCU D. (1971), Masivul Rarău. Unele observații geomorfologice, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. SÎRCU I., BARBU N., PAULENCU D. (1972), Contribuții cu privire la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și semnificația ei paleogeomorfologică, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. MARTINIUC C., BARBU N., PANTAZICĂ M. (1971), Bazinul Bahluiului. Caracterizare fizico-geografică, "Conceptul sociologic de zonă", Acad.de șt.soc.și pol.a R.S.R., Centr.de șt.soc., Iași. SÎRCU I., BARBU N., PAULENCU D. (1971), Masivul Rarău. Unele observații geomorfologice, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. SÎRCU I., BARBU N., PAULENCU D. (1972), Contribuții cu privire la geomorfologia masivului Rarău, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Carpații Meridionali. A treia deplasare și cea mai lungă în spațiu și timp, a fost cea din Uniunea Sovietică. Ea a durat aproape 4 luni de zile (noiembrie 1965-februarie 1966) și s-a desfășurat pe itinerarul Chișinău Odesa Sevastopol Ialta Soci Suhumi Batumi Tbilisi Erevan Baku Așhabad Tașkent Alma Ata Munții Tian Șan (la granița cu China) Moscova. Am traversat astfel toate republicile sudice ale fostei Uniuni Sovietice, la finalul cărora ... un avion m-a dus direct de la Alma-Ata la Moscova
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Haciaturian, "Fântâna din Bahcisarai". Cu un avion de cursă obișnuită ... am traversat Marea Neagră de la Ialta la Batumi ... pe țărmul estic al acestei mări ... unde mi-am permis un răgaz de două zile spre a vizita celelalte două porturi din vecinătate, Soci și Suhumi, vestite stațiuni balneo-climaterice de pe câmpia litorală a Colhidei, patrie a legendarei "lâni de aur", ținta expediției Argonauților ... al cărei conducător, Iason, după ce a fost ajutat de Medeea, fiica regelui de aici, să cucerească lâna în schimbul căsătoriei cu ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
fostelor păduri fiind reprezentate astăzi prin mărăcinișuri formate din Prunus spinoasa și Rosa canina. Existența pâlcurilor de pădure cu zeci de ani în urmă este confirmată de bătrâni, de documente, de toponimice, care pot atesta existența vegetației arborescente, precum:Schinărie, Soci. Azi pădurea ocupă o suprafață redusă, de cca.30 ha. Covorul vegetal spontan este dominat de vegetația ierboasă mezoxerofilă și xerofilă, dar o mare răspândire o au și plantele halofile și higrofile. Fragmentarea reliefului,, pantele accentuate, excesul de umiditate din
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mai răspândit arbore este salcâmul. Pentru locurile uscate pe versanții torenților, salcâmul este folosit pentru a fixa terenurile. El este folosit și în perdele de protecție împotriva vântului și, totodată, ca o valoroasă plantă meliferă. Dintre speciile de arbuști amintim :socul (Sambucus nigra),sângerul (Cornus sanguinea), măceșul (Rosa canina), păducelul (Crataegus monogyna),lemnul câinesc (Ligustrum vulgare). În arealul zonei împădurite există și o bogată vegetație ierboasă alcătuită din specii de stepă și silvostepă. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt : păiușul(Festuca
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]