3,862 matches
-
egoistă și temătoare. Ne căutăm în permanență împlinirea nevoilor, chiar dacă de cele mai multe ori intrăm în concurență cu ceilalți oameni 1216. De altfel, Engels, în opera sa "Anti-Dühring" recunoaște în mod indirect că în calea reformei sociale pe care o vizau socialiștii, stăteau câteva mari piedici: Dar când el (Robert Owen n.n.) se prezentă cu teoriile lui comuniste, atunci se întoarse foaia. Trei mari piedici păreau că-i închid, înainte de toate, drumul reformei sociale: proprietatea privată, religia și forma actuală a căsătoriei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
reformei sociale: proprietatea privată, religia și forma actuală a căsătoriei. El știa ce-l așteaptă dacă le atacă: o surghiunire generală din sânul societății oficiale, pierderea întregii sale situații sociale"1217. Omul este o ființă mult mai complexă decât crezut socialiștii că poate fi. Este vorba despre milioane de ani de evoluție morală și societală în raport de cadrul geografic, climatic dat de planeta pământ și în raport cu celelalte ființe și cu sine însuși . Finalitățile vieții noastre sunt ușor de enunțat dar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
devină și să rămână fericiți . Aspirația aceasta are două fațete, un scop negativ și unul pozitiv: pe de o parte evitarea durerii 1219 și a neplăcerii iar pe de alta trăirea unor plăceri intense"1220 Chiar dacă Engels vorbește despre un socialist utopic, Robert Owen, piedicile enumerate vor sta în calea socialismului mereu de-a lungul întregii sale existențe. Socialismul este utopic și pentru că și-a imaginat că va veni un timp în care omul nu va mai crede în Dumnezeu. Religia
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a lungul întregii sale existențe. Socialismul este utopic și pentru că și-a imaginat că va veni un timp în care omul nu va mai crede în Dumnezeu. Religia nu este "opiul popoarelor" ci sufletul popoarelor. De altfel, gândirea simplistă a socialiștilor atunci când vine vorba de domeniul antropologic, sociologic și religios, i-a pus în situația de a deveni rapid lipsiți de credibilitate. Un om în afara lui Dumnezeu este un om în afara lui însuși, dar și în afara celorlalți. Nu există o poziție
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pus în situația de a deveni rapid lipsiți de credibilitate. Un om în afara lui Dumnezeu este un om în afara lui însuși, dar și în afara celorlalți. Nu există o poziție atât de simplistă față de relația omului cu Dumnezeu, precum cea a socialiștilor. Ideologii lor au trăit cu sentimentul fals că religia este un instrument al celor bogați, folosit pentru a-i ține în dependență pe cei săraci. Viața noastră este însă un dat mult mai complex, asupra căruia nu se putea pronunța
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pentru a-i ține în dependență pe cei săraci. Viața noastră este însă un dat mult mai complex, asupra căruia nu se putea pronunța un economist, chiar dacă a fost genial în analiza lumii capitaliste contemporane sieși. Este o iluzie a socialiștilor că oamenii pot ajunge la un nivel în care să nu dorească să trăiască mai bine, în beneficiul altor oameni, alții decât membrii familiei lor. În context trebuie să amintim că relația socialismului cu religia și Biserica, cel puțin în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Editura Economică, București, 2010, p. 28. 958 Daniel Dăianu, în prefața lucrării lui Liviu Voinea, Sfârșitul economiei iluziei. Criză și anticriză, o abordare heterodoxă, Editura Publica, București, 2009, p. 12. 959 "Un element esențial al doctrinelor "neortodoxe" avansat atât de către socialiști, cât și de către toți intervenționiști, este afirmația că recurența depresiunilor ar fi un fenomen inerent însăși funcționării economiei de piață. Dar, în vreme ce socialiștii afirmă că numai înlocuirea capitalismului cu socialismul poate eradica răul, intervenționiștii îi atribuie statului puterea de a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
heterodoxă, Editura Publica, București, 2009, p. 12. 959 "Un element esențial al doctrinelor "neortodoxe" avansat atât de către socialiști, cât și de către toți intervenționiști, este afirmația că recurența depresiunilor ar fi un fenomen inerent însăși funcționării economiei de piață. Dar, în vreme ce socialiștii afirmă că numai înlocuirea capitalismului cu socialismul poate eradica răul, intervenționiștii îi atribuie statului puterea de a corecta funcționarea economiei de piață în așa fel încât să asigure ceea ce ei numesc "stabilitate economică". Acești intervenționiști ar avea dreptate dacă planurile
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fi obținută în nici un caz pe cale administrativă. Nimeni, niciodată, nu a putut da o lege care să poată obliga oamenii să fie "mai morali" începând de mâine. Ilie Bădescu ne ajută în înțelegerea unei situații nedeslușite de mii de teoreticieni socialiști: Această protoînclinație de esență și natură spirituală pură spre pozitivul moral, nedatorată vreunui determinism genetic ori vreunei experiențe prealabile, este nucleul sinelui sau sinele latent și este sădită în persoana umană, odată cu ivirea embrionului uman, ca latență spiritual-morală a interiorității
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o revistă de profil marxist, „L’Ère nouvelle” (1893-1894), în paginile căreia sunt inserate texte ale unor personalități de rezonanță. Se afirmase și el întrucâtva, nu numai prin spiritul lui de farsă. La Bruxelles prezidează primul congres internațional al studenților socialiști. E prezent, cu puncte de vedere îndrăznețe, într-o seamă de publicații franțuzești de antropologie, sociologie, drept ș.a. Revenit în țară la finele anului 1894 (după ce își luase licența în drept), i se încredințează funcția de prim-redactor al ziarului
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
unde asistă la o provizorie instalare a regimului bolșevic. Atmosfera și relațiile cu unii conaționali implicați în evenimente îl influențează profund, căci întors în țară, poetul, care dă la iveală și o nouă carte, Fericirea celorlați (1920), ajunge printre liderii socialiștilor olteni. În această calitate ia parte la congresul din mai 1921, votând pentru afilierea la Internaționala a III-a, fapt pentru care este arestat câteva luni. La congresul următor al Partidului Comunist este ales în comitetul central casier general și
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
mai constante sunt „Cronica artistică”, „Notele chenzinei”, „Însemnări”, „Recenzii”, „Informațiuni”. Publicația se ocupă cu prioritate de analize economice, sociale, ideologice, la nivelul intereselor timpului. Chiar în primul număr își fac loc asemenea dezbateri, în care sunt invocate opinii ale unor socialiști sau ale unor simpatizanți din lumea culturii europene: Henri Barbusse, Anatole France, Paul Lafargue, Maxim Gorki. În numărul următor e reprodus un studiu al lui Karl Kautsky, Știința burgheză și știința proletară, apoi M. Ciobanu scrie despre Viața și opera
CULTURA PROLETARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286575_a_287904]
-
, revistă politică apărută la Paris, bilunar, între 1 februarie și 1 aprilie 1883, și la Bruxelles, între 15 aprilie și 15 august 1883. Publicația era editată de un grup de militanți socialiști români aflați la Paris, din care făceau parte și Vintilă C. A. Rosetti, V. G. Morțun, C. Mille, I. Tanoviceanu, Al. Bădărău. Preocuparea principală este politica activă și în special propagarea ideilor socialiste printre tinerii intelectuali români din țară și
DACIA VIITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286644_a_287973]
-
integra, propriu-zis, grupării junimiste, C. gândește în consens atunci când sancționează - nu numai în articole, ci și în scrierile literare - „progresul nostru pripit” sau „forma fără fond”; la fel ca Eminescu, el invocă teoria păturii superpuse. După o scurtă apropiere de socialiști, se înscrie în Partidul Radical al lui G. Panu; împreună cu Panu, va trece la conservatori, criticând drastic, în „Epoca”, liberalismul românesc. Nici acest ultim mariaj nu durează. În 1901, în „Moftul român”, se declară independent. Va intra, totuși, în Partidul
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
fără vreo motivație epică. Aceste cusururi sunt și mai evidente în Pentr-un petec de negreață și Nea Nae. Într-o măsură, Andrei Vaia, eroul celui dintâi roman, este înrudit cu Nelu Azan. Războiul îl conduce și pe el spre socialiști mai întâi, apoi spre național-țărăniști, pe care îi slujește ca ziarist și agent electoral, prilej pentru autor de a înfățișa fauna diversă a politicienilor. Curând însă, prim-planul este ocupat de viața erotică a eroului și a anturajului său, viață
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
meteorologi Și oceanografi care combat afirmațiile „alarmiștilor”. În opinia lui Milton Friedman, jumătate din mișcarea ecologistă „sunt anticapitaliști pe termen lung, care vor folosi orice oportunitate pentru a denigra sistemul capitalist Și economia de piață. Pe vremuri, erau comuniști sau socialiști, dar istoria a fost nemiloasă cu ei, iar acum tot ce pot face este să protesteze împotriva poluării” (Ravaioli, 1995: 11). Principalele contraargumente ale „scepticilor” sunt prezentate în tabelul 1.6. Tabelul 1.6 Argumentele „scepticilor” Autori Argumente Verweij, Freebairn
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
globală este extrem de acerbă. Dacă în cazul lui Malthus, Meadows sau Brown, schimbul de idei Și-a păstrat limitele academice, în prezent lucrurile încep să devină de-a dreptul ridicole. În dezbaterea cu privire la încălzirea globală, poți fi catalogat fie „comunist/socialist”, fie „vândut corporațiilor multinaționale”. Ambele tabere au argumentele lor, dar deocamdată, nu s-a reușit atingerea unui compromis. Am putut să observăm, pe parcursul acestui capitol, mai multe semnale de alarmă, care până în prezent s-au dovedit într-o mare măsură
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Și investiții - promovează ideea unor instituții naționale Și internaționale mai puternice, care să reglementeze economia globală; bio-ecologismul atrage atenția asupra limitelor biologice ale planetei. Susținătorii acestei idei consideră consumul Și creșterea populației ca fiind principalele cauze ale degradării mediului; „verzii” socialiști consideră problemele sociale Și de mediu ca fiind inseparabile. Inechitatea Și dominația internațională a celor „puternici”, exacerbate de globalizarea economică, sunt determinante pentru accesul inegal la resurse. Sustenabilitatea mediului înconjurător se concentrează asupra funcționării normale Și a viabilității sistemelor naturale
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Cornel la dicționarul biografic Figuri contimporane din România (1911), traduce din Dostoievski. În 1913 este redactor-șef la cotidianul lui Al. Bogdan-Pitești, „Seara”; ține rubrica polemică „Tabula rasa”, având ca țintă pe Take Ionescu, Ion I. C. Brătianu, O. Goga, pe socialiști, și cronica teatrală și artistică, cu pagini memorabile despre Constantin Brâncuși, Șt. Luchian, Th. Pallady. Redactor la „Steagul” (1915-1916, 1918), director, împreună cu Gala Galaction, al săptămânalului „Cronica” (1915-1916), subvenționat de Al. Bogdan-Pitești, susține ideea neutralității României. Rămas în capitala ocupată
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
poet, B. a debutat în 1863, în ziarul lui B. P. Hasdeu, „Lumina”. O perioadă mai lungă a publicat pasteluri în „Convorbiri literare” (1872-1881) și un timp a frecventat cenaclul junimist. Decisive în formația lui au fost însă apropierea de socialiștii ieșeni și colaborarea la „Contemporanul”. Poezia sa din această perioadă se înscrie în lirica socială, protestatară și umanitară. În „Contemporanul” îi apar Dezmoșteniții, Lăutarul, Vechituri, Amurgul veacului, piese în care, înrâurit de ideologia socialistă, evoluează spre militantism. În 1887, în urma
BELDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
, Constantin (8.IX.1887, Stroești, j. Argeș - 11.VI.1954, București), memorialist. Tatăl său - nepot de iobagi răsculați și fiul lui Ghiță Beldie, în tinerețe cioban - fusese socialist militant și ateu declarat, iar mama sa era fiică de țărani iobagi de pe moșia unui grof din Șercaia Făgărașului. B. și-a făcut studiile la Liceul „Sf. Sava” și la Facultatea de Litere din București. A fost secretar de redacție
BELDIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
incisivă dezinvoltură, întotdeauna informat și păstrând în genere o cumpănă a judecății. Se mai inflama din când în când, ca în riposta dată lui A.D. Xenopol, Les Juifs roumains (1903), succint expozeu asupra chestiunii evreiești la noi. Lepădând afabilitatea surâzândă, socialistul cu gambetă scoate aici câteva scrâșnete. Dar îndeobște e volubil și sagace, un atu al comentariilor sale fiind bunul simț. Asistând, în calitate de cronicar teatral, la un șir de premiere, constată că mizanscenele sunt covârșite de „furoarea decorului și a regiei
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
naționalitatea se ia ca firmă de prăvălie, pentru a debita sub ea ideile nesănătoase ale radicalismului cosmopolit. Acești domnișori se pun la tocmeală cu poporul românesc, poate pentru posturile bugetare la cari aspiră în viitor. ... Suntem cu totul logici fiind socialiști - iredentiști. Dar trebuie să se știe dinainte că n-am voi cu nici un preț să se piardă munca noastră pentru formarea unui regat, imperiu sau republică română de la Dnistru pîn' la Tisa, în care pătura domnitoare (romînă sau romînizată) să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cari mormintele eroilor noștri sunt bune de prefăcut în pușcărie, pentru cari nimic din ce au trecut nu e vrednic de venerațiune, își dau aerul a ne zice: Putem scoate Dacia din buzunar, dar nu voim decât atunci când veți fi socialiști. Parcă s-ar pune în sfârșit la mezat pentr-un preț oarecare până și idealul unora din eroii și martirii noștri, a cărui realizare e mai departe decât orișicând. Și oare Italici i-a mers atât de ușor precum și 'nchipuiesc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ramuri, vom viza aici rădăcina tuturor acestor ramificații doctrinale, de la Fourier la Marx, de la Owen la Mao, de la Babeuf la Blum. Descoperirea unui soclu mediologic comun. Un soclu, sau un ciclu, de înlocuit în ciclul Gutenberg ajuns la scadență. Liderii socialiști de astăzi exaltă care mai de care raporturile dintre socialism și ecologie. Au dreptate, dar nu pot ignora ecologia socialismului însuși. În lipsa acesteia își pierd pe drum "ismele" chiar fără să-și dea seama. O ABORDARE LITERALĂ Despre ce fel
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]