1,210 matches
-
se confundă cu statul. Securitatea statului nu este întotdeauna și securitatea societății; pot exista state în care securitatea structurilor guvernamentale este opusă securității structurilor societale. Societatea înseamnă și bazele morale ale statului; securitatea societală se referă la amenințările la adresa fundamentelor societale, în primul rând a celor de natură comunitară, morală 626. Paul Roe627 discută problema dilemei securității societale cu scopul de a evidenția modul în care dinamica securității societale poate escalada până în punctul declanșării violențelor și războiului și, mai important, să
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
securitatea structurilor guvernamentale este opusă securității structurilor societale. Societatea înseamnă și bazele morale ale statului; securitatea societală se referă la amenințările la adresa fundamentelor societale, în primul rând a celor de natură comunitară, morală 626. Paul Roe627 discută problema dilemei securității societale cu scopul de a evidenția modul în care dinamica securității societale poate escalada până în punctul declanșării violențelor și războiului și, mai important, să arate cum poate fi generat conflictul având la bază aspecte non-militare.628 Se sugerează, prin analogie cu
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
bazele morale ale statului; securitatea societală se referă la amenințările la adresa fundamentelor societale, în primul rând a celor de natură comunitară, morală 626. Paul Roe627 discută problema dilemei securității societale cu scopul de a evidenția modul în care dinamica securității societale poate escalada până în punctul declanșării violențelor și războiului și, mai important, să arate cum poate fi generat conflictul având la bază aspecte non-militare.628 Se sugerează, prin analogie cu relația dintre state, că este posibil să se vorbească de dilema
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
escalada până în punctul declanșării violențelor și războiului și, mai important, să arate cum poate fi generat conflictul având la bază aspecte non-militare.628 Se sugerează, prin analogie cu relația dintre state, că este posibil să se vorbească de dilema securității societale, această dilemă putând explica de ce unele conflicte etnice ajung să aibă o dinamică proprie. Cheia dilemei de securitate este ambiguitatea sau incertitudinea, la fel ca în cazul relațiilor interstatale când un stat, încearcând să-și sporească securitatea prin înarmare, cu
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
relațiilor interstatale când un stat, încearcând să-și sporească securitatea prin înarmare, cu scop defensiv, spre exemplu, declașează o reacție la un al doilea stat de același tip, acțiunea per ansamblu având efectul de micșorare a securității. În cazul securității societale ambiguitatea poate fi creată de cele două fațete ale naționalismului: cultural (pozitiv) și etnic (negativ). Mulți autori descriu naționalismul etnic (politic) în termeni negativi, adesea caracterizat în legătură cu anexările teritoriale sau cu dezintegrarea statelor. Prin contrast, naționalismul cultural este văzut adesea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
negativi, adesea caracterizat în legătură cu anexările teritoriale sau cu dezintegrarea statelor. Prin contrast, naționalismul cultural este văzut adesea ca benign pentru că are tendința de a se manifesta în interiorul structurilor statale. Actorii dominanți pot percepe exagerat anumite amenințări. Prin prisma dilemei securității societale ceea ce este interpretat într-o comunitate etnică ca fiind vital pentru prezervarea identității, este perceput ca un pericol de către comunitatea națională. Un proces în spirală de acțiune-reacțiune poate deveni astfel manifest. 4.1.5 Factori geopolitici ai insecurității umane Există
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
participe la astfel de operațiuni. 5.2. Identificarea cu umanitatea și efectele sistemice După cum am arătat în al doilea capitol, Rodney Bruce Hall argumentează în lucrarea National Collective Identity: Social Constructs and International Systems că schimbarea identității colective a actorilor societali le transformă interesele și că interesele de grup sunt puternic condiționate de auto-identificarea membrilor acestor grupuri, fapt ce presupune și o anumită raportare la alte grupuri din cadrul societății sau față de stat. Cartea avansează argumentul că auto-identificarea actorului este o componentă
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
conform teoriei lui Hall, auto-identificarea indivizilor cu umanitatea creează premisele unei alte schimbări epocale, întrucât schimbarea istorică a principiilor de legitimare și a compoziției instituționale a sistemului internațional sunt demonstrate a fi dependente de variabila independentă a schimbării identificării colective societale. Pledând pentru o formulă de civitas maximum, paradigma securității umane poate fi inclusă în tradiția revoluționaristă a teoriei relațiilor internaționale, conform clasificării propuse de Martin Wight (considerat cel mai de seamă reprezentant Școlii Engleze). Într unul dintre cele mai influente
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a insecurității umane este tocmai această credință a oamenilor în legitimitatea sistemului național-statal. După cum spunea Franke Wilmer, fără dorința de participare a oamenilor, fără apelul la patriotism, războiul nu ar fi posibil. De asemenea, mișcările de eliberare națională, dilema securității societale au ca punct de susținere însăși construcția sistemului internațional care favorizează alteritatea în detrimentul identității noastre comune, aceea de a fi în primul rând oameni. Prioritizarea identității naționale are ca rezultat generarea de amenințări 'legitimate' la adresa securității umane. Însăși disciplina academică
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
discută trinomul identitate națională, securitatea stato-centrică și securitatea umană explorând cauza constitutivă a insecurității prin analizarea sistemului de state, a anarhiei și legitimarea violenței, a securității naționale și a costurilor pentru apărare, noile conflicte și principiul autodeterminării naționale, dilema securității societale și factorii geopolitici ai insecurității umane. Autoarea împărtășește opiniile unor autori potrivit cărora securitatea stato-centrică și securitatea umană se află într-o relație de incompatibilitate, încercările de a le reconcilia fiind modeste și vulnerabile criticii. Concluzia unor specialiști, împărtășită și
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Compact for the 21st Century, Palgrave MacMillan, New York, 2009. 624 Ionel Nicu Sava, Studii de securitate, Centrul Român de Studii Regionale, București, 2005, p. 246; 625 Ibidem, p. 253; 626 Ibidem, p. 247; 627 Roe, Paul, Ethic Violence and the Societal Security Dilemma, Routledge, London and New York, 2005. 628 Roe, Paul, "Societal Security" în Collins, Alan, Contemporary Security Studies, Oxford University Press, 2007, pp. 174-178. 629 Dobrescu, Paul și Alina Bârgăoanu, Geopolitica, Editura SNSPA, București, 2001, p. 85. 630 Hlihor, Constantin
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Nicu Sava, Studii de securitate, Centrul Român de Studii Regionale, București, 2005, p. 246; 625 Ibidem, p. 253; 626 Ibidem, p. 247; 627 Roe, Paul, Ethic Violence and the Societal Security Dilemma, Routledge, London and New York, 2005. 628 Roe, Paul, "Societal Security" în Collins, Alan, Contemporary Security Studies, Oxford University Press, 2007, pp. 174-178. 629 Dobrescu, Paul și Alina Bârgăoanu, Geopolitica, Editura SNSPA, București, 2001, p. 85. 630 Hlihor, Constantin, Op. cit., p. 52. 631 Haushofer, Karl, Les bases geographiques de la politique
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
poate accepta, ca un dat natural, ceea ce nu este de fapt decât propria sa creație; managementul clasei trebuie să cultive preconcepția (în sensul lui Thomas Kuhn) conform căreia inovația socială este nu numai posibilă, dar și eficientă. Acestea, datorită mecanismelor societale de control, sunt internalizate de grupuri sub forma universurilor mentale simbolice, devenind "controlorii" ordinii instituționale existente; universurile simbolice devin paradigme (tipare) comportamentale care țin grupurile unite, dar care, în același timp, blochează inovația socială; rolul managementului clasei este ca, prin
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Brown, Toronto. Kochenov D., 2004, "Behind the Copenhagen Facade: The Meaning and Structure of the Copenhagen Political Criterion of Democracy and the Rule of Law", European Integration Online Papers, 10, 8, 12, http://eiop.or.at/eiop/. Kooiman J., 2000, "Societal Governance", in Debating Governance, sub îngrijirea lui G. Peters, J. Pierre, Oxford University Press, Oxford. Kolankiewicz G., 1994, "Consensus and Competition in the Eastern Enlargement of the EU", International Affairs, Vol. 3. Kolb A.-K., 1999, "European Social Rights towards
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
razionalità, obbligo e imparzialità in Hobbes e Hume, Feltrinelli, Milano. Mainwaring S., 2003, "Democratic Accountability in Latin America", in Democratic Accountability in Latin America, sub îngrijirea lui S. Mainwaring, Oxford University Press, Oxford, pp. 3-34. Mainwaring S., Welna C., 2003, "Societal Accountability", in Democratic Accountability in Latin America, sub îngrijirea lui S. Mainwaring, Oxford University Press, Oxford, pp. 304-307. Majone G., 1989, Evidence, Argument and Persuasion in Policy Process, Yale University Press, New Haven-Londra. Majone G., 1996, Regulating Europe, Routledge, Londra-New
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
the Prospects for a European Public Sphere. Information, Representation and Legitimacy, lucrare prezentată în cadrul Workshop-ului "One EU Many Publics?" Stirling, 5-6 februarie. Smith K., 2003, European Union Foreign Policy in a Changing World, Polity, Cambridge. Smulovitz C., Peruzzotti E., 2003, "Societal and Horizontal Controls: Two Cases of a Fruitful Relationship", in Democratic Accountability in Latin America, sub îngrijirea lui S. Mainwaring, C. Welna, Oxford University Press, New York. Somers M., 1995, "What Is Political or Cultural about Political Culture and Public Sphere
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Review, 34. Zolo D., 2002, " Teoria e critica dello stato di diritto", in Lo stato di diritto: storia, teorìe, crìtica, sub îngrijirea lui P. Costa, D. Zolo, Feltrinelli, Milano, pp. 17-88. Zürn M., 1999, "The State in the Post-National Constellation Societal Denationalization and Multi-Level Governance", Arena Working Paper, 35, Arena, Oslo. Zürn M., 2000, "Democratic Governance beyond the Nation-State", in Democracy beyond the State? The European Dilemma and the Emerging Global Order, sub îngrijirea lui M. Greven, L.W Pauly, Rowrhan
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
9 Partea I ASPECTE TEORETICE PRIVIND MARKETINGUL EDUCAȚIONAL / 11 Capitolul 1 Introducere în marketing / 13 1.1. Conceptul de marketing / 13 1.2. Criterii în specializările marketingului / 17 1.3. Domeniile non-economice și marketingul / 18 1.4. Conceptul de marketing societal / 18 1.5. Marketingul educațional-concept și funcții / 20 1.5.1. Caracteristicile marketingului educațional / 21 1.5.2. Funcțiile marketingului educațional / 25 Capitolul 2 Piața educațională componentă fundamentală a mediului de marketing / 27 2.1. Învățământul sistem reproducător, de legitimare
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
marketing printre care regăsim: marketing politic cu marketing electoral, marketingul sănătății publice, marketingul cultural, marketingul sportiv, marketingul educațional, marketingul securității rutiere, marketingul ecleziastic (răspândirea unei religii, atragerea de adepți și păstrarea acestora), marketingul verde (ecologic). 1.4. Conceptele de marketing societal și marketing social Marketingul societal implică satisfacerea nevoilor consumatorilor ocrotind totodată mediul ambiant. Chiar dacă marketingul reprezintă utilizarea resurselor minime pentru obținerea rezultatelor maxime, instituțiile sociale urmăresc nu numai îndeplinirea scopurilor proprii cât și eficacitate într-un mediu concurențial aflat în
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
politic cu marketing electoral, marketingul sănătății publice, marketingul cultural, marketingul sportiv, marketingul educațional, marketingul securității rutiere, marketingul ecleziastic (răspândirea unei religii, atragerea de adepți și păstrarea acestora), marketingul verde (ecologic). 1.4. Conceptele de marketing societal și marketing social Marketingul societal implică satisfacerea nevoilor consumatorilor ocrotind totodată mediul ambiant. Chiar dacă marketingul reprezintă utilizarea resurselor minime pentru obținerea rezultatelor maxime, instituțiile sociale urmăresc nu numai îndeplinirea scopurilor proprii cât și eficacitate într-un mediu concurențial aflat în continuă mișcare. Conceptul de marketing
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
implică satisfacerea nevoilor consumatorilor ocrotind totodată mediul ambiant. Chiar dacă marketingul reprezintă utilizarea resurselor minime pentru obținerea rezultatelor maxime, instituțiile sociale urmăresc nu numai îndeplinirea scopurilor proprii cât și eficacitate într-un mediu concurențial aflat în continuă mișcare. Conceptul de marketing societal a fost supus discuțiilor în anul 1972 în revista Harvard Business Review de către Ph. Kotler când s-a adus în atenție, pe lângă satisfacerea nevoilor consumatorilor și maximizarea profitului, bunăstarea pe termen lung a consumatorului 7 și bunăstarea societății în ansamblu
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
Harvard Business Review de către Ph. Kotler când s-a adus în atenție, pe lângă satisfacerea nevoilor consumatorilor și maximizarea profitului, bunăstarea pe termen lung a consumatorului 7 și bunăstarea societății în ansamblu. În opinia lui Bondrea A. (1996) "conceptul de marketing societal pune problema dacă conceptul de marketing pur este adecvat într-o epocă a problemelor de mediu, penuriei de resurse, creșterii rapide a populației, problemelor economice mondiale și a serviciilor sociale. Conform marketingului societal, conceptul de marketing pur ignoră posibilele conflicte
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
lui Bondrea A. (1996) "conceptul de marketing societal pune problema dacă conceptul de marketing pur este adecvat într-o epocă a problemelor de mediu, penuriei de resurse, creșterii rapide a populației, problemelor economice mondiale și a serviciilor sociale. Conform marketingului societal, conceptul de marketing pur ignoră posibilele conflicte dintre dorințele cu bătaie-scurtă ale consumatorului și bunăstarea pe termen lung a acestuia."8 În cadrul instituțiilor sociale produsul "vândut" este reprezentat de o idee, de un comportament social dezirabil și aderarea la acesta
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
interes al societății contemporane. Instituțiile reacționează, contrânse fiind de legislația modernă, susținând solicitările consumatorilor pe termen lung cât și ale comunităților în general. Kotler Ph. și Lee N. (2008) în cartea "Marketing în sectorul public" prezintă un caz de marketing societal "Revoluție în domeniul alimentației școlarilor din Marea Britanie".9 Organizația International Obesity Taskforce a estimat că unu din zece copii de vârstă școlară este supraponderal, în total 155 milioane de copii din întreaga lume iar între 30 și 45 de milioane
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
30 și 45 de milioane de elevi sunt considerați obezi. (International Obesity Taskforce, "Childhood Obesity", 4 mai 2005, http://www.iotf.org/childhood/). În anul 2005, Jamie Oliver, bucătar celebru din Marea Britanie a reușit să atingă un obiectiv al marketingului societal, respectiv să schimbe regulile de oferire a hranei servite în cadrul unităților școlare și să sporească resursele acolate de stat pentru această operațiune, studiind cu atenție nevoile publicului țintă, adică copiii de vârstă școlară, principalii factori de influență (personalul cantinelor școlare
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]