1,301 matches
-
prin asocierea implicită afirmație/gest reacție (Cabana, 2008, p. 16). De altfel, interacțiunea interumană presupune, într-o recunoaștere a teoriei lui E. Goffman, "armonizarea reciprocă a comportamentelor" locutorului/interlocutorului, precum și actualizarea unor "ritualuri" există "regulile limbii, regulile discursului și reguli socioculturale de interacțiune", iar "riturile sau ritualurile se exprimă printr-un sistem de prescripții sau de proscripții proprii fiecărei culturi, pe care le desemnăm în mod curent drept utilizări, politețe sau mod de viață și care trebuie respectate dacă dorim o
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
lingvisticii și chiar al semioticii, desemnând un sistem de reguli ce permit înțelegerea unui mod de expresie anume (vizual, lingvistic, acustic), într-o țesătură de corespondențe între mai multe sisteme de semne. Pe de altă parte, codul trebuie adaptat condițiilor socioculturale în care este elaborată piesa, dat fiind faptul că un autor dramatic scrie pentru scena timpului său, pentru spațiul scenic și mijloacele tehnice care sunt posibile în epoca sa: coduri ale scenei, ale modului de joc, ale convențiilor sociale, etc.
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
orașului în creșterea economică", orașul fiind importantul "vector al modernizării sociale", un "vector al modernizării acțiunii publice". Echiparea și "dotarea orașului" s-au făcut "în numele noilor idei despre democrație", tehnocrații căutând implementarea unei "cetățenii luminate", concomitent cu preocuparea pentru "animarea socioculturală urbană: misie a democraților moderni". A treia parte a lucrării se ocupă de proiectul orașului, a cărui "reușită depinde de solidaritatea urbană": "la proba concurenței, se naște orașul strateg", în condițiile în care începe "marea frică de săraci și de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
laureați ai concursului "Changer l'image du Luth" (să schimbăm imaginea cartierului Luth) și ale sociologilor, care au realizat anchete, sondaje, au organizat focus-grupuri, au folosit machete, planșe etc. Cele șase comisii constituite s-au implicat în realizarea de echipament sociocultural, sportiv, de noi spații comerciale, în acțiuni de inserție prin activitate economică (în Centrul de dezvoltare comunitară s-a creat postul de agent de dezvoltare economică și socială), în acțiuni de ecologizare. Câteva cercetări sociologice au avut ca scop analiza
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
așa cum au fost propuse, dacă sunt modificate sau se renunță la ele. S-a ajuns la concluzia că luarea în seamă efectivă a părerilor cetățenilor a întărit coeziunea socială, iar sociologii au remarcat apariția unei "noi cetățenii", produse prin mutații socioculturale profunde, în fapt, prin schimbarea metodică a spațiilor locuite, a traiectoriilor concrete, a rutinelor cotidiene, a modurilor de viață, a spațiilor comune, a spațiilor de locuit și a ambientului lor. 9. Meseriile și profesiile urbanului. Punerea în act a politicii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Dimpotrivă, ea a scos la iveală și mai mult diferențele de condiție socială și violența simbolică apărută prin experiența distanței dintre clase. Astfel, conflictele legate de zgomot exprimau voalat reprobarea principiilor amestecului social; ele puneau în evidență incompatibilitatea diferitelor modele socioculturale. "Zgomotul evidenția până în cele mai mici amănunte cât de străini erau vecinii, care trăiau fiecare după alte orare și după alte obiceiuri, zgomotele cele mai neplăcute fiind acelea care rezultau din aplicarea metodelor de educație brutală sau trădau obiceiuri sexuale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
neadaptate evoluției sociale 218. Astfel, dezbaterea publică pare să nu mai aibă loc în instanțe politice convenționale (adunări, partide), pentru a se ancora în alte locuri (cluburi, sindicate, regiuni etc.) În general, discuțiile în jurul depolitizării insistă mai mult asupra aspectelor socioculturale decât a celor instituționale 219. Transformările lumii economice au schimbat natura preocupărilor politice. Acestea din urmă privesc problemele noi, mai concrete, mai mult materiale și tehnice (locuința, sănătatea, salarizarea, pensia) decât metafizice (laicitatea, depolitizarea...), iar acest fapt face mai dificilă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
reflecția critică, intervenția, alegerea în cunoștință de cauză. Instituțiile vieții colective, concepute în spiritul unei democrații trăite, trebuie să devină ele însele terenuri de antrenament ale culturii civice 241". Această conversie așteptată a rolului statului se află la originea entuziasmului sociocultural urban care, în viziunile moderniste, întruchipează spațiul privilegiat al participării civice la înălțimea exigențelor democrației moderne. "Statul educativ și, împreună cu el și înainte de el, mișcările democratice spune Joseph Rovan trebuie să favorizeze venirea și ascensiunea acestor notabili de tip nou
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dintre prefect și consilierii săi îi determină pe profesioniștii urbanizării și ai amenajării teritoriului să încurajeze intervenția militantă a asociațiilor în gestionarea afacerilor locale. Modernizarea politică visată de elita administrativă spera să determine cetățenii să adere la mizele locale. Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni Opera de deșteptare a populațiilor urbane Pentru moderniști, restaurarea autorității statului nu înseamnă doar exigența eficienței contabile în sine, ci orientarea spre căutarea "binelui comun". Puterile publice nu se mai pot mulțumi să arbitreze conflicte
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și socialul în lumea muncii (vizibilă în cazul eșecului Conferinței privind veniturile, din 1963) i-a determinat să încurajeze viața asociativă urbană, să caute condițiile dezvoltării democrației economice și sociale. Protagoniștii Planului sperau să depășească, cel puțin în domeniul animării socioculturale, problemele care păreau insolubile în sfera muncii. Modernizarea politicii visată de elita administrativă se alătură preocupărilor celor care susțineau rolul educației populare în edificarea unei societăți reînnoite prin creștere urbană. În fața neputinței de care dădea dovadă statul în schimbarea relațiilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ea, ceea ce va da un suflu nou vechilor discursuri despre decăderea morală și disoluția legăturilor familiale, surse ale tuturor relelor 248. A pregăti tineretul în vederea inserției în activitatea economică devenea o prioritate națională. Elaborarea unei politici a dotărilor sociale și socioculturale se impunea ca antidot pentru dispariției vieții sociale. Astfel, vechile temeri ale burgheziei s-au întâlnit cu entuziasmul militanților Educației populare; aceștia găseau în urbanizare oportunitatea de a face să se țină cont de revendicările lor privind dotarea socioeducativă, precum și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
neglijate 249. Această neglijare ținea și de faptul că statul stabilise cu grupurile care se ocupau de tineri 250 doar relații pe probleme tehnice legate de echipamente, și mai puțin în privința chestiunilor legate de doctrină, în materie de animație culturală, socioculturală sau urbană. "Din 1958 până în 1966 putem susține rezumă Michel Amiot că politica statului a constat în a pune accentul pe dotările tehnice, considerate mijloc privilegiat de a determina colaborarea asociațiilor cu scopuri diferite, dincolo de ideologiile desuete și periculoase"251
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de a dispune de un nivel decent de dotări, ambiția de a lărgi accesul la cultură pentru toate păturile sociale; toate aceste preocupări converg spre articularea formelor noi de dotare și de animație. Diferențele între acțiunea culturală, educația culturală, animația socioculturală și acțiunea socială se estompează. Se observă subliniază H. Théry și M. Garrigou-Lagrange că sunt din ce în ce mai dificil de disociat activitățile cu caracter social (care acoperă semnificații foarte variate) de activitățile cu caracter cultural (termen care cunoaște și el sensuri diferite
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
că sunt din ce în ce mai dificil de disociat activitățile cu caracter social (care acoperă semnificații foarte variate) de activitățile cu caracter cultural (termen care cunoaște și el sensuri diferite), și chiar de activitățile cu caracter sanitar [...] Așa apar, puțin câte puțin, complexele socioculturale. Accentul este pus când pe "social", când pe "cultural". În primul caz se vorbește mai degrabă de "Centrul social", în al doilea, de "Casa de cultură a tinerilor" sau de "Cămin cultural". În fond, analiza conținutului acestor instituții cu contururi
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
loc în forme din ce în ce mai variate. Dacă este dificil să identificăm în anii 1960 o politică de animare socio-culturală propriu-zisă, constatăm că are loc o "reunire a alegerilor particulare făcute într-un cadru general"256, promotorii cei mai angajați ai animației socioculturale urbane neîncetând să pledeze pentru globalitatea animației și asigurarea coerenței educative. Acest avânt al animației preocupate să schimbe atitudinile individuale și colective extinde noțiunea de cultură. Nu se mai pune problema de a opune cultura elitelor culturii populare, ci de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și inițiativele paralele. Caracterul democratic al medierii, apariția mediatorilor și, mai ales, organizarea controlului democratic asupra funcționării activităților de îndrumare și de mediere vor trebui să formeze un element central al domeniului și al jocului instituțiilor"260. Conform așteptărilor, animația socioculturală urbană trebuia să prelungească intenția modernizatoare a administrației consultative. Ea trebuia să apeleze la forțele vii. Dar, mai mult decât reforma instituțională, mediile creștine apropiate Educației populare insistau asupra necesității de a educa poporul. Animația urbană trebuia să intensifice relațiile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
insistau asupra necesității de a educa poporul. Animația urbană trebuia să intensifice relațiile între indivizi și grupuri, în cadrul proiectului de stimulare a conștiinței civice. Dezvoltarea socială și dezvoltarea culturală trebuiau să se întâlnească armonios în promovarea individului și colectivității. Animația socioculturală urbană întruchipa efortul conștient și voluntar de a substitui clientelismului notabililor, bazat pe principiul autorității, atitudini militante, participative. Ea trebuia să creeze condițiile unei comunicări democratice între indivizi. Acest proces de modernizare a vieții politice locale era explicitat în declarațiile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
264 Numeroase au fost dotările sociale care au servit drept rampă de lansare acestor noi elite, formării unor purtători de cuvânt ai cartierelor până când ajungeau reprezentanții acestora. O "nouă mică burghezie" aflată în căutarea unor noi referenți a acaparat dotările socioculturale, ca un preambul la acapararea instituțiilor teritoriale 265. Avântul asociativ s-a bazat pe credibilitatea Educației populare în tratarea problemei urbane. Asociațiile deveneau echivalentul în mediul urban al sindicatelor din producție. Proliferarea comitetelor de acțiune ofensivă sau defensivă, manifestațiile de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a raporturilor dintre primărie și mediul asociativ. În mod tradițional, primăria avea o atitudine providențială față de asociații, răspunzând punctual la cererile acestora de dotare și susținere ce-i erau adresate prin influența grupurilor de presiune locală. În anii 1960, acțiunea socioculturală a comunelor însemna crearea de echipamente colective a căror gestionare era încredințată echipelor de animație afiliate marilor organizații cu caracter asociativ. Sylvain Petitet este de părere că, de-a lungul anilor 1980, raporturile dintre comună și asociații s-au transformat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
animarea urbanului în numele unei idei noi idei despre democrație / 171 Tehnocrații în căutarea unei democrații și a unei cetățenii luminate / 171 Spectrul "depolitizării" / 171 Elanul prospectivei în serviciul voluntarismului urban / 174 Planificarea urbană în căutarea unei noi cetățenii / 177 Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni / 181 Opera de deșteptare a populațiilor urbane / 181 Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale / 188 Împotmolirea participării urbane și problema puterii / 192 Dezamăgirea produsă de utopia asociativă / 192 Contractul în politicile urbane: o ficțiune
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
242-244). 254 H. Théry, M. Garrigou-Lagrange, op. cit., 1966, p. 16. De remarcat faptul că Henri Théry va fi în 1970 raportorul comisiei "Animation" al celui de-al VI-lea Plan. 255 Ibid., p. 26. Pentru o tipologie exhaustivă a echipamentelor socioculturale și a funcțiilor acestora, ne putem raporta, în afara lucrării lui Théry și Garrigou, la revista Urbanisme nr. 90-91, "Équipement pour l'homme", 1965. 256 Claude Gilbert, Guy Saez, L'État sans qualités, Paris, PUF, 1982, p. 35. Autorii subliniază că
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a funcțiilor acestora, ne putem raporta, în afara lucrării lui Théry și Garrigou, la revista Urbanisme nr. 90-91, "Équipement pour l'homme", 1965. 256 Claude Gilbert, Guy Saez, L'État sans qualités, Paris, PUF, 1982, p. 35. Autorii subliniază că "domeniul sociocultural se constituie mai degrabă ca un efect global al diferitelor intervenții administrative decât sub impulsul unei politici foarte bine controlate". 257 Jean-Pierre Rioux, art. cit., 1981. 258 Alain Tourraine, "Travail, loisirs et société", Esprit, "Le loisir", iunie 1959, p. 981
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Seuil, 1968. 263 Claude Gilbert, art. citat, 1984, pp. 88-89. 264 Jean-Pierre Augustin, Jacques Ion, "Les équipements de jeunes: la fin des illusions", Les Cahiers de l'animation, nr. 61-62, 1987, p. 198. 265 Aceste bătălii locale duse în jurul problemei socioculturalului prezintă, după caz, figuri diferite. În opoziție cu exemplul oferit de Grenoble, Jacques Ion a arătat cum municipalitățile din Nantes (oraș al capitalismului comercial) și din Saint-Étienne (oraș al capitalismului industrial) au încercat să se integreze sociocultural în vechi instituții
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
duse în jurul problemei socioculturalului prezintă, după caz, figuri diferite. În opoziție cu exemplul oferit de Grenoble, Jacques Ion a arătat cum municipalitățile din Nantes (oraș al capitalismului comercial) și din Saint-Étienne (oraș al capitalismului industrial) au încercat să se integreze sociocultural în vechi instituții ideologice și să utilizeze pentru propriul prestigiu modernitatea pe care acest sector o îngloba. 266 Pierre Bolle, Catherine Pouyet, Sociologie et urbanisme. Participation et unions de quartier, Ministerul Echipamentului și Locuinței, DAFU, septembrie 1967, p. 6. 267
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
É. Campagnac, op. cit., 1992. 447 Sylvain Petitet, "Évolution des rapports entre la commune et les associations dans la gestion des services publics locaux", Sociologie du travail, nr. 1, 1995. 448 Ibid., p. 95. În privința evoluției raporturilor dintre municipalitate și asociațiile socioculturale, fără a fi în dezacord asupra mișcării generale descrise de Sylvain Petitet, trebuie deosebită o etapă intermediară între momentul în care comunele recurg la experiența marilor asociații și cel în care instaurează un control riguros în viața asociativă. Această etapă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]