28,739 matches
-
își publicase deja Au-dessus de la melée, Zweig n-a renunțat să lupte prin scris împotriva războiului, contribuind, vizionar, la închegarea identității europene. Întoarcerea în Austria devastată a fost primul cutremur. Împăratul părăsea țara devenită Republică - într-o gară în care soldații și impiegații nu știau dacă să mai dea onorul, și unde o bătrânică în doliu, venită de departe să-l mai vadă o ultimă oară pe împăratul „ei”, plângea lângă trenul cu perne sfâșiate de junghere. De pe terasa conacului vechi
Culorile Europei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4327_a_5652]
-
femeie întunecată la chip”, al cărei păr traversa frontierele, luminînd pămîntul ca o mie de sori (Părul ei negru). În unul și același text apare tranziția de la detaliul umil vibrant la amploarea celestă: „Un fluture galben/ tremură/ pe patul puștii/ soldatului// E fără suflare/ sau doar ațipit// Grijuliu/ Dumnezeu deșurubează stelele// Încă un ceas/ încă un mileniu/ încă un asfințit” (Un fluture). O fantezie exaltată, cu aparența unui contrapunct al resignării, constituie de fapt un procedeu menit a o scoate în
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4270_a_5595]
-
traversează frontierele, pătrunde în altă țară întunecînd dealurile, munții și cîmpiile, ba chiar luminînd pămîntul ca o mie de sori necunoscuți. Întrun alt text apare aceeași tranziție de la detaliul umil-vibrant la grandoarea celestă: „Un fluture galben/ tremură/ pe patul puștii/ soldatului// E fără suflare/ sau doar ațipit// Grijuliu/ Dumnezeu deșurubează stelele// Încă un ceas/ încă un mileniu/ încă un asfințit” (Un fluture). O fantezie exaltată are rolul unui contrapunct al resignării, menit de fapt a o potența. Senzualitatea toridă, orbitoare ajunge
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4472_a_5797]
-
dar am reușit să punem sacii undeva într-un compartiment, deasupra unor bagaje, lângă geam; din când în când mă uitam îngrijorat la pachetul meu. Din cauza căldurii, picături vinovate începuseseră să se prelingă de-a lungul draperiei vișinii. Noroc că soldații din compartiment cântau ca dintr-un tonomat plin de fise: „Frun zuliță mușețel, la umbră de ste jărel, frumos doar me un artiler“. Tre nul s-a oprit la un mo ment dat în câmp și, cum ter minasem euge
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mult, de-mi vine să-mi pun capăt zilelor. Soarele răsărise. Ceața se destrăma, agățându-se de pomi și de garduri. Deasupra drumului se cernea o lumină leșioasă, cenușie-trandafirie, și prin pâlpâirea aceea, mașinile negre lunecau huruind unele după altele. Soldații ședeau țepeni deasupra, strânși pachet, cu armele-n mâini și fețele-mpietrite. Mergeau să omoare și să fie omorâți. Aveau căștile turtite, trase pe ochi. Mâinile încleștate pe arme, și armele luceau rece în mâinile lor aspre, clătinându-se în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
bătrâna, abia mai zărindu-se, înecată în praf, caută la colțul refugiaților, poate dai de Toma! Ce să caute el, acolo?! Nu știu. Poate ne caută el prin ziar la colțul refugiaților! Aha! se lămuri Invalidul. Bine. Să vedem. Ascultă! Soldatul Vasile Ivan din Șendriceni-Dorohoi își caută soția și băiatul, Alexandru, elev la școala normală, refugiați. Caporalul Petrăchescu Vasili din Straja-Rădăuți caută soția refugiată. Primăria comuna Lungulețu, plasa Ghergani, județul Dâmbovița, ne comunică pentru doritori că în această comună se găsește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Primăria comuna Lungulețu, plasa Ghergani, județul Dâmbovița, ne comunică pentru doritori că în această comună se găsește copila Trestiana, în etate de opt ani, fiica lui Nicolae Popa, care a fost găsită singură în București în urma bombardamentului din 8 aprilie. Soldatul Barabaș Toader, concentrat la spitalul Z. I. 345, roagă din suflet a se comunica la spital unde se găsește fiul lui Gheorghe Barabaș." Atât, mătușă, pe ziua de azi. Nu mai e? Nu mai scrie nimic? Ba da. Stai. Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
slăbită, se încorda de efort, dar nu simțea efortul, numai încordarea și nerăbdarea urcând în ea, apăsându-i pieptul. Lucra ca și cum Tom aștepta pe-aproape, poate chiar la barieră, gata să primească și să-i dea îmbrățișarea lui scurtă de soldat norocos. Tomiță ieșise inginer de poduri, toți vorbeau de el, tot orașul, sfârșise cu media cea mai mare, ziceau că nu mai isprăvise nimeni înaintea lui atât de strălucit facultatea de inginerie, făcuse podul din marginea orașului, podul de piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
femeie corpolentă, într-o rochie decolorată, cu pantofi vechi în picioare, cu o altă sacoșă, și-o fată urâtă, bondoacă și târtoșă, în rochie bălțată de mătase, fluturând o sacoșă goală și ea. Luați-o pe lângă bisericuță, le spuse un soldat. Am auzit că se dă mălai, le informă în șoaptă, gâfâind, femeia corpolentă cu sacoșa, ajungându-le din urmă. Nu pe-acolo. Prin dreapta! le strigă alt soldat. Curtea dreptunghiulară a liceului, împrejmuită cu un grilaj de fier, gemea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
o sacoșă goală și ea. Luați-o pe lângă bisericuță, le spuse un soldat. Am auzit că se dă mălai, le informă în șoaptă, gâfâind, femeia corpolentă cu sacoșa, ajungându-le din urmă. Nu pe-acolo. Prin dreapta! le strigă alt soldat. Curtea dreptunghiulară a liceului, împrejmuită cu un grilaj de fier, gemea de lume: copii, femei, bătrâni, mame cu plozi în brațe, și, din loc în loc, oștenii cu ordinea, fumând și glumind între ei, bine dispuși ca niște oameni sătui care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
tot ce vor avea nevoie”. Obiceiul era mai vechi. În 1587, solilor din delegația maghiară care mergeau la Varșovia, trecând prin Moldova, li s-au pus la dispoziție, fără plată, cai și căruțe, furaje, călăuză, traducător, până și escortă de soldați înarmați pentru pază. Tot fără plată, pe timpul domnului Gheorghe Ștefan (1653-1658), solul regelui Suediei, în drum spre Ucraina, a fost ajutat pe teritoriul Moldovei, cu cai de călărie, cu furaje și hrană. Pe drumurile Moldovei, solii străini se bucurau de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
căminar cărucer centiron ciuhe civit cneaz contraci cotun cumpănă stofă groasă de lână, prelucrată la piuă. nepăsător. raport scris adresat domnitorului de către un mare dregător. mare dregător al Olteniei. căpetenie, rang militar. clădire pentru găzduirea trimișilor otomani în țările române. soldat care face serviciul de curier domnesc, călăreț. cel care mână caii cu biciul. manta lungă și largă, de proveniență orientală, purtată de domn și marii boieri. cal de poștă. reprezentant sau agent diplomatic pe lângă Poarta Otomană. trăsură ușoară cu două
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
hrisov îmblător lampaș lăncer leghe logofăt lude mahalagiu menzil menzilgiu mintean obliterare olac olăcar pan panaș para pașă pârgar pecete polc sultanului. act emis de cancelaria domnească. umblător, curier. fâșie lată de postav cusută pe latura exterioară a pantalonilor. lăncier, soldat din cavalerie care era înarmat cu lancie. unitate de măsură(1 leghe-4.452 m). mare dregător, membru în sfatul domnesc unitate fiscală formată din mai mulți contribuabili, solidari resposabili de achitarea dărilor. om de rând. nume dat serviciului de poștă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Ceaușescu: uite, mă, s-ar putea ca într-un viitor război să ne bată cu măturile dușmanii, să n-aibă nevoie de arme! Ați plantat pe spinarea fiecărui cetățean câte o piele de iepure. Păi atunci... s-a terminat cu soldatul. Cei mai crânceni și mai străluciți soldați sunt cei ai popoarelor religioase. Când mori sub drapel, te gândești că te duci la strămoși. Dar o armată care face asta e ca aceea a lui Wilhelm al II lea, în care
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
într-un viitor război să ne bată cu măturile dușmanii, să n-aibă nevoie de arme! Ați plantat pe spinarea fiecărui cetățean câte o piele de iepure. Păi atunci... s-a terminat cu soldatul. Cei mai crânceni și mai străluciți soldați sunt cei ai popoarelor religioase. Când mori sub drapel, te gândești că te duci la strămoși. Dar o armată care face asta e ca aceea a lui Wilhelm al II lea, în care fiecare soldat avea o cruce la gât
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
mai crânceni și mai străluciți soldați sunt cei ai popoarelor religioase. Când mori sub drapel, te gândești că te duci la strămoși. Dar o armată care face asta e ca aceea a lui Wilhelm al II lea, în care fiecare soldat avea o cruce la gât pe care scria Gott mit uns. RELIGIE Prima funcție a unei religii reale este consolatoare, fiindcă fără religie am lătra precum câinii. Ne naștem, trăim, ne îmbolnăvim, îmbătrânim și murim. Și întreg peisajul speciei om
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
asfințit. Noi nu mai stăm la pândă, am obosit ca un vânător blestemat, împietrit în nemișcarea sumbră, săgeata noastră are vârful în umbră. Când murim de tot? Când nu mai avem amintiri! Mormintele sunt mărunte stau pe alei, ca niște soldați, surori și frați fără arme, în cazarmă claustrați. Azi în cimitir sub un imens patrafir s-au adunat viii cu cei morți! Era un miros de colaci și de vin. Era sărbătoarea lor, sub cerul de smochin. Și totuși au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
superficială, de "snobi". Alese astfel, citatele sunt mai degrabă dezamăgitoare. Se întrevede în acest jurnal o mare singurătate, cîteva tristeți vechi și o enormă preocupare pentru scris. Ca episoade rotunde, Camil Baltazar decupează din jurnalul scriitoarei două: cel al îngrijirii soldaților bolnavi, în primul război mondial, în gara Focșani și cel despre începuturile literare îndărătul cărora se află unchiul dramaturg. Practic Hortensia Papadat-Bengescu scrie tot timpul, în gând, fără să-și ia neapărat modele și apucă să pună pe hârtie doar
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
XIX-XX, vremurile s-au schimbat. Războiul pentru întregirea neamului a însemnat și pentru brezeni suferință și durere. Anii de după 1918 nu mai semănau, parcă, cu cei dinainte. Încă din timpul operțiunilor militare specifice verii 1917, regele Ferdinand I (1914-1927) promitea soldaților de pe front o reformă agrară prin care să-i împroprietărească (pe aceștia) cu pământ. Reforma s-a înfăptuit în anul 1921, schimbând realitățile economico sociale de la nivelul comunității. Așa explicăm de ce marii proprietari de mosii au dispărut din peisajul locurilor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
când m-am întors luminat la chip și senin în priviri, de la cei ce urmăriseră cu mult interes cele întâmplate. Nu se cunosc prea bine motivele, dar se pare că oștirea dușmană s-a oprit din galop ca trăsnită, iar soldații au început să pice de pe cal precum muștele sub plici. Să și fi băgat coada vreo voință divină, cineva mi-a șoptit că râdeau toți ca loviți de streche țam căutat în dicțio narele vremii această expresie, chiar și în
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
sălbatic, care nu mai înspăimânta pe nimeni de mult, nici chiar pe el, pe Lache, care și-o luase pe cocoașă de atâtea ori, că nu mai conta încă o cotonogeală cu cureaua lată de pe vremea când fusese ta-su soldat, vreme din care mai avea și un geamantan ca un lădoi de lemn dur și în colțuri drepte, drept care Lache îi era recunoscător că a ales cureaua, perioadă despre care se discuta inevitabil la fiecare masă de Crăciun, Revelion și
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Berlin, împreună cu prietenul meu, dl. Louis Renault, eminent juristconsult (Jules Cambon era atunci ambasadorul Franței la Berlin, începând din anul 1907 n.tr.), tocmai atunci când a avut loc incidentul de la Casablanca. Lumea își amintește și astăzi de acea nenorocită afacere. Soldați ai Legiunii Străine, chemați de agenții Consulatului German, se aflau pe cheiul portului, gata pentru îmbarcare pe un vapor cu aburi aflat în radă. Ofițerii francezi, folosindu-și autoritatea impusă de legile disciplinei militare, i-au arestat. Agentul german a
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
metafizice, întorcându-ne la metafizică, la ceea ce învață acel sergent de artilerie care hegelenizează fără a cunoaște, precum Mr. Jourdain amintiți-vă că-l citesc pe Molière care vorbea în proză fără să o știe. Și care sergent spunea unor soldați: Știți voi cum se face un tun? Nu? Păi pentru a face un tun, se ia un gol cilindric, se acoperă cu fier și deja este făcut. Și cum la golul tunului i se spune suflet, bine pot să spun
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ce-i zice: Nebunule!, vrednic va fi de gheena focului." 4 Leandro Fernández Moratín (1760, Madrid 1828, Paris), dramaturg, traducator și poet neoclasic. 5 Xenofon (aprox. 427 î.Hr aprox. 355 î.Hr.) a fost elev și admirator al lui Socrate, soldat, mercenar. Lucrările lui Xenofon sunt o sursă importantă pentru studiul istoriei și al filosofiei grecești. Considerat a fi cinic (Joel) preamărește, ca și cinicii, viața la țară și în natură, agricultura, călirea organismului și stăpânirea de sine, considerând mulțumirea de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
a bucurat În gând că nimeni nu le furase Încă. — Podurile epilepsiei lui Puiu Nistea , și-a zis. Pe dracu’ epilepsie, Vasile... Puiu Nistea nu știa, dar se pricopsise cu un sifilis de la țigăncile pe care le frecventa ca vajnic soldat al patriei proletcultiste; ca să le obțină farmecele și nurii fura de la cantina regimentului pâine și pături, și se ducea cu pâine și pături ca să le f..., iar tuciuriii Îl așteptau ca pe mântuitor, rupți de foame și gata să vândă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]