1,867 matches
-
de Evanghelie. Hristos este literă moartă în această carte. Este numit Dumnezeu, e adevărat: dar numai printr-o formulă („avându-l în fața ochilor doar pe Dumnezeu, după ce au invocat numele lui Hristos”), sau ceva mai mult, dar tot cu o solemnitate liturgică inertă, ce nu deosebește defel aceste „sentințe” de un text sacerdotal faraonic sau din Coran. Trimiterea este doar autoritară și nominală. Dumnezeu nu are niciodată de-a face cu raționamentele care îi fac pe „Judecători” să anuleze sau să
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
n'habite pas un pays, on habite une langue". Se autodemolează Cioran? E fariseu? E sincer? Petre Tutea a spus odată că Cioran nu e deloc disperat, "eu cred ca se preface." Cioran recunoaște câtă plăcere îi făcea să demoleze solemnitățile intelectuale, or, frenezia lucidității nu dizolva numai solemnitățile intelectuale, ci se dizolvă totodată pe ea însăși, cum bine remarcă Nae Ionescu în 1937. Într-unul din caietele sale, Cioran recunoaște că nu este bun de nimic: "De mult timp, din
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
langue". Se autodemolează Cioran? E fariseu? E sincer? Petre Tutea a spus odată că Cioran nu e deloc disperat, "eu cred ca se preface." Cioran recunoaște câtă plăcere îi făcea să demoleze solemnitățile intelectuale, or, frenezia lucidității nu dizolva numai solemnitățile intelectuale, ci se dizolvă totodată pe ea însăși, cum bine remarcă Nae Ionescu în 1937. Într-unul din caietele sale, Cioran recunoaște că nu este bun de nimic: "De mult timp, din prima mea tinerețe, știu că nu sunt bun
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
se continue realizarea ghirlandelor de stejar . Arta improvizației utilizată cu atâta măiestrie În cazul decorațiunilor stradale a fost aplicată cu succes și În cazul ridicării arcului de triumf de pe strada Carol. Pentru a face loc monumentului ce avea să marcheze solemnitatea evenimentului, primarul a emis un ordin prin care Îl Înștiința pe A. C. Cuza că o parte a gardului ce-i Înconjura casa, situat la intersecția străzilor Carol și Păcurari, va fi deplasat „În interesul decorării străzii Carol” . Un alt proiect
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
cupluri semi-actanțiale (după modelul cuplurilor din literatura populară, cel mai adesea robiți de lene), fie preluând direct anumite nume (Carol cel Mare, Roland transformat în Orlando etc.) din apropiatele poeme cavalerești medievale, dar golindu-le de conținutul eroic și de solemnitate. Menționăm în special tendința de încălcare, parțială sau totală, a normelor literare în vigoare până la momentul respectiv. Sunt ridiculizate (nu neapărat în această ordine): subiectul (înalt, unitar, verosimil); caracterul eroului (ales, nobil); episoadele (care îmbogățesc acțiunea principală fără s-o
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
limitat. Dar de văzut nu se vede...”. Stilul este solemn și ermetic ca în vechile cosmogonii. Stil pregătitor, inițiatic, cu propoziții oraculare din care fiecare înțelege ceea ce poate. Elegia a doua, numită și Getica, destramă, în stil aproape eseistic, această solemnitate dă o idee despre popularea universului cu zei. Zeul apare acolo unde se produce o ruptură în coerența materiei, orice rană naște zeul ei, orice suferință este sacralizată. Dar suferința de a scrie (Poezia), dar rupturile în interiorul subiectivității (precum cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
alături de un Balzac, un Thomas Hardy, un Zola, un Reymont și alți romancieri de seamă ai lumii. În Istoria literaturii române de la origini și pînă în prezent, G.Călinescu opina că „Ion e opera unui poet epic care cântă cu solemnitate condițiile generale ale vieții: nașterea, nunta, moartea. Romanul e făcut din cânturi vădit cadențate în stilul marilor epopei” Tocmai în tonul sec, neutral, stă „poezia relatării”, acea „vibrație de încredere în energiile” care zac în poporul năpăstuit și care ne
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
eternității. Aceste fenomene existențiale aflate într-o continuă renaștere, sunt cele mai legate de scriitorul care încearcă să creeze viață.Realismul nu semnifică imitare, ci creație pătrunsă de “fiorul contemplației către absolut “. De asemenea, misterul nașterii capătă o notă de solemnitate care se proiectează în permanențele miracolului:“Amândoi bărbații stăteau nemișcați, în picioare, cu capetele descoperite, cu ochii spre locul unde ființa nouă își cerea dreptul la viață. Amândoi aveau în suflet uimirea și smerenia în fața minunii care se petrece zilnic
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
condamnă arianismul și sabelianismul, însă nu-l cunoaște pe Nestorius. Opera cea mai cunoscută a lui Sedulius este Poemul Pascal (Carmen Paschale) care glorifică în cinci cărți destul de scurte, în hexametri, minunile lui Cristos. Într-adevăr, Paștele nu e doar solemnitatea festivă, ci Cristos însuși, identificat cu Paștele prin faimoasa afirmație din 1 Cor. 5,7. După o prefață în distihuri elegiace, prin care cititorul este invitat la banchetul pascal, în prima carte sunt povestite, ca un fel de introducere, unele
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
răutatea, scandalul, deși timpul se scurge și omul este muritor: "Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune/ Peste toate o lopată de țărână se depune". În tablou se înscenează funeraliile poetului, caracterizate printr-o falsă solemnitate, din partea celor care nu știu să aprecieze valorile autentice și încearcă să-și scoată în evidență propria lor personalitate : Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel/ Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el". În tabloul al cincilea poetul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Unirii. Textul a fost acceptat și expediat. O noua perioadă de emoții și întrebări chinuitoare, întreținute și de unii colegi mai "catolici". În așteptarea răspunsului, aveam să primim dispoziții detaliate privind organizarea festivității de inaugurare: în cursul dimineții era preconizată solemnitatea la sediul Bibliotecii, urmată de un cocktail, iar după-amiaza și seara trebuia organizat un simpozion în noua sală, încheiat cu o recepție în saloanele superbe, de epocă, ale Palatului Béhague. Pentru simpozion, erau programați să sosească de la București un eminent
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de fostul șef al statului român. În discuțiile care au avut loc după simpozion, în cursul recepției, a rezultat că participanții străini au fost plăcut surprinși de sobrietatea comunicărilor, ca și de absența referirilor la numele repudiat. Oaspeții participanți la solemnitatea de dimineață, ca și cei de la simpozion și recepție, au fost unanimi în aprecierea momentului de cultură, care era inaugurarea Bibliotecii române de la Paris, marcată prin expoziții și comunicări de substanță, fără elogiile politice de rigoare la adresa unui dictator ale
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
eroilor lui Corneille și a lui Racine, dar și a lui Shakespeare sau a lui Kafka: Tragedia ne apropie mai mult de enigma primordială a omului, de unde se scurge în pante contrarii, ceea ce numim, adevăruri"218. Odată cu impunerea acestei viziuni, solemnitatea tragică se casează și lumea reflectată este lumea obișnuitului și a concretului. Este lumea vieții morale "care nu mai e o sucursală a paradisului, ci o junglă unde viața este făurită din omoruri". Domenach își intitulează sugestiv a doua parte
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Referentul dominant rămâne natura tratată de regulă în manieră convențional bucolică și, totuși, apar câteodată imagini de-a dreptul gongorice, de rafinate prețiozități: „Zăpada e roșie de sângele / Amurgului / Ca o brazdă, cosită, de maci.” Treptat, discursul accede la o solemnitate studiată a rostirii, lirismul prinde consistență în reveriile peisagistice și erotice, în evocările melancolice ale obârșiilor, în sentimentul de panică al timpului trecător. Predomină confesiunea, în varianta biografismului chiar, într-o retorică îndeosebi solemnă, maiestuos-melodică. Schimbarea de profunzime se produce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
dispunea de o mare putere, el având dreptul chiar să declare război. Viața religioasă a Egiptului a fost întotdeauna intensă și preoțimea egipteană se bucura de autoritate mai mare decât preoții din alte provincii. În cinstea lui Augustus se organizau solemnități speciale. În absența lui, la toate ceremoniile asista prefectul Egiptului, căruia i se acordau onoruri deosebite. Spre deosebire de alte provincii, majoritatea orașelor egiptene nu aveau administrație proprie. Numai trei erau considerate orașe cetăți: Alexandria, Naukratis și Ptolemais. Orașele egiptene se numeau
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
prima secvență a cărții din 1932 și o importantă schimbare de ton, menținută pe Întreg parcursul ei: e timbrul lamentației elegiace, Într-o frazare mai amplă, eliberată În mare măsură de mai vechea, strălucitoare Încărcătură imagistică mai gravă acum, cu solemnități de verset biblic și cu un patos al confesiunii doar sporadic Întîlnit În poemele anterioare. Avîntul versificației muzicale din Colomba sau Incantații se domolește și el, iar dacă textul continuă să se organizeze În strofe, rima sau asonanța Împodobesc numai
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ucise. În general Însă, Patmos e poemul elevației și miracolului existențial, al purității și seninătății contemplative, de apropiat mai degrabă de lumea eterată și flotantă a unor Paul Eluard sau Robert Densos. Dar și, prin unele accente ale discursului, de solemnitățile altui călător vizionar al momentului, Saint-John Perse. El deschide calea poeziei de generoase elanuri umaniste, dominată de lirismul Încrederii Într-un viitor imaginat ca nouă „vîrstă de aur”, spre care va evolua creația de limbă franceză a poetului. Alături de Ulise
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
găsit, într-o formă sau alta, în mai toate textele comentatorilor de mai târziu: „E limpede că Marin Sorescu, familiar, conversativ și voit prozaistic în conduita lui stilistică, dezbracă mari teme lirice, care au fost ale poeziei de todeauna, de solemnitatea sub care poeții le-au înfățișat de obicei, ocolind pe departe voința de a fi oracol al ultimelor înțelesuri ale vieții, la care totuși ajunge și revine stăruitor. Slujitor de mistere fără îndoială, noul poet preferă costumului preoțesc și hieratismului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Maeterlinck, Gabriele D’Annunzio, Paul Valéry, Paul Claudel, Henri Bergson, Roger Martin du Gard, Colette, Jean Cocteau. Etalând semeț o stirpe princiara multiseculara, N. apară însă, vehement hugolian, opțiuni democratice republicane și, strălucită oratoare, reprezintă decenii de-a rândul, la solemnități, regimul, cineva numind-o malițios „muză oficială a celei de-a treia Republici”. Sfidându-și mediul social, se recunoaște atee și voltairiana, îl agreează pe plebeianul Émile Zola, agită adeziuni radicale de stânga - în 1894 combate și ea de partea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
Formula definitorie pentru prima etapă lirică rămâne aceea enunțată de poetul însuși, „stampe lirice”, în care muntele, turnurile, bruma sunt simboluri ale înaltului și purității glaciale, ale verticalității și solitudinii. După „fractura” (Ilie Constantin) proletcultistă, se revine la registrul contemplativ, solemnitatea rituală a rostirii, tonul elegiac, alături de notația meditativă, alegoria ironică, viziunile grotești. Poezia lui B. își adaugă un registru reflexiv, care se arată dominant, chiar și în incantațiile elegiace. Tema lirică principală este timpul, ca biografie și ca istorie. Locul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
numai de la distanță, numele lui se impune datorită masivității geometrice a operei sale. Scrisul său fluvial își distribuie efectele cu promptitudinea și ponderea unui afect. Stilistic vorbind, Michel Henry a elaborat o epică filozofică epatantă, distinsă prin consecvență retorică și solemnitate barocă. De la cele nouă sute de pagini ale Esenței manifestării (1963) până la mai recentele contribuții teologice - aici analizate -, filozoful francez și-a obișnuit cititorii cu un ton apodictic și o rostire suverană. Acestea evocă rădăcini străine spiritului enciclopedic și ancorează mize
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și funcția elementului fantastic, din recuzita miraculosului popular sunt lesne de sesizat. Din punct de vedere cantitativ, miraculosul fantastic deține o poziție minimă și, am putea spune, cu totul accidentală. Curiozitatea este de a vedea cum ,,se laicizează’’ atât recunoscuta solemnitate a tonalității narative, cât și hieratismul ce domină descripția în basmul popular. În fine, exuberanța înfiorat-impersonală a acestor relatări, ca să nu mai discutăm de ,,imponderabilul’’ felului de a exista, în sens biografic, al eroilor, alte caracteristici ce fac din basm
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
a magiștrilor. Sunt deci șase simboluri: cathedra, pileus (pălăria), liber apertus (carte deschisă), liber clausus (carte Închisă), annulus (inel) și osculum (Îmbrățișare), care Însemnau: emancipare, libertate, respect pentru tradiție, dor de Înnoire, Înnobilare, egalitate. Acesta era un ceremonial al unei solemnități academice menit a pildui În chip intuitiv marele preț etic al vieții academice, de pretutindeni și de totdeauna. Se Înțelege din acest ceremonial cu toată limpezimea de ce concepția vulgară a instituției universitare ca fabrică de diplome este din temelie greșită
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
exprime și poezia din această viață"250. Relevante în acest sens sunt chiar și titlurile noii creații poetice: Strada Castelului 104, Lecțiile deschise ale profesorului de limba franceză A.M. sau Budila-Express, fapt pe care îl remarca și Liviu Clement: "Refuzînd solemnitatea metaforică, care mizează pe sugestie, ambiguitate și revelația eului originar, poetul postmodern, aparținând anilor '80 (optzecismului) sau ‛90 (nouăzecismului), își numește volumele Faruri, vitrine, fotografii, Strada castelului 104, 1, 2, 3..., Cîntece de trecut strada, La fanion, Pantelimon 113 bis
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ca în textul poetic accentul să cadă pe "relevarea fotografică a amănuntelor, [pe] descrierea de dragul descrierii, [pe] sarcina psihologică grefată artificial gesturilor nesemnificative"263. Jocul între gravitate și persiflare se reia și la Emil Brumaru care reconstituie familiarul cu o solemnitate de ironist: " În magazii cu șobolani bătrâni/ Unde îți intră orele-n plămâni/ Mă preumblam c-o dulce gravitate/ Pe lângă pompele de flit stricate./ Cutii cu cremă neagră pentru ghete/ Sufletul pur știau să mi-l desfete/ Și mă-mbătau
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]