1,238 matches
-
au adunat toate rubinele, safirele și smaragdele pământului. E-atâta căldură și bunătate în ei, încât copiii sunt convinși că ochi mai frumoși și mai buni ca aceștia patru nu mai există nicăieri pe pământ. Și acum cei cinci proaspăt sosiți așteaptă tocmai să li se deschidă poarta. Însă Sorin și Sorina au băgat de seamă ceva. De ce plânge bunicul? Dar bunica? întreabă băiatul. Unde vezi tu că plânge cineva? a zis tata, care tocmai oprise motorul și, deci, nu fusese
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
câmp. Mergeam în coloană. Din timp în timp, unii o luau înainte și, trecând pe lângă cei mai înceți, lăsau în jos geamul mașinii și făceau haz de ei. Apoi am cotit-o la stânga. Poarta stătea larg deschisă, eram așteptați. Cei sosiți mai devreme începuseră să-și piardă răbdarea. Se schimbaseră de mult în tricouri și pantaloni scurți. Unul mâncase niște mere pădurețe și acum se plângea de dureri de burtă. „Rocco, mâncăciosul, a pățit-o”, ne strigau unii, în vreme ce alții arătau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
reglează ușor frecvența, apoi revine: Mesteacănul, sunt Fagul!...Recepție !...Fagul către Mesteacănul, recepție!...Nu se aude nimic domnule căpitan! Continuă, Bocioagă, stai pe recepție. Este esențial să știm ce se întâmplă acolo. Cu un gest obosit, face semn ofițerilor abia sosiți să se apropie. Domnilor, la marginea localității, există un ansamblu de clădiri amenajate ca fortificații. Batalionul nostru a primit misiunea ca în cel mai scurt timp să atace și să cucerească aceste obiective. Sectorul încredințat companiei noastre este flancul stâng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pe front." Dar Romulus nu mai are timp să primească răspunsul mult așteptat. Pe 12 ianuarie, dimineața devreme, ofensiva pornește cu un bombardament îngrozitor. Tunetul artileriei sovietice zguduie văzduhul. Povârnișurile abrupte ale înălțimilor sunt înecate în fumul nenumăratelor explozii. Noii sosiți sunt optimiști. Impresia generală este că nimic nu poate supraviețui acolo. De jos, pare că distanța până la creste este scurtă. Imagine amăgitoare. Veteranii știu că pe munte câteva sute de metri de urcuș fac cât câțiva kilometri de mers pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cei care se mai puteau ține pe picioare, erau atât de obosiți și de dezorientați, încât le lipsea nu numai puterea de a deosebi între dușman și prieten, ci și capacitatea de a recunoaște semnificația cuvântului „prieten” sau „dușman”. Familiile sosite după ce nu se mai auziră împușcături îi găsiră complet pierduți, bălăcindu-se într-un lac de sânge și cadavre, prea epuizați pentru a articula cuvinte, prea șocați pentru a înțelege unde se află. Fură găsiți și șefii - Mallami împușcat sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
le-a deschis accesul la studii în Italia. Ei au avut în asemenea măsură revelația latinității, încît au împins-o până la un purism extrem: românii sânt nimic altceva decât romani moderni. Prin aceasta, evident, ei sânt superiori tuturor vecinilor lor, sosiți mult mai tîr-ziu în regiune. în secolul care a urmat s-au adăugat și alte "întîietăți naționale". S-a descoperit că românii sânt și primii creștini, singurul popor din regiune născut creștin, și nu botezat la o anumită dată istorică
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de harul omonimiei. În lunile calde în care un Mircea se înfiripa, iar alt Mircea se topea, când mama era prinsă ca într-o menghină între ei doi, fiu și tată, primul cerșindu-i laptele din sâni (cu insistența abia sositului pe lume), al doilea umplându-i obrajii de lacrimi (cu abandonul și lehamitea bolnavului incurabil), dualitatea prenumelui aceluia a făcut ca patima alpină a unuia să se prelingă în celălalt, ca dragostea lor comună să supraviețuiască. O realitate mai veche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
multe chiar În derapaj, În timp ce trecătorii făceau o adevărată echilibristică pentru a se menține pe verticală, de cele mai multe ori căzăturile nu erau prea comode ele constituind, subiect de râsete a copiilor, În mod deosebit a unor „gură cască”. Nici proaspeții sosiți nu fură scutiți de emoții, groază și nu mai puțină spaimă. Autobuzul companiei era În câteva rânduri gata să se răstoarne ori să alunece În gol, Însă șoferul, dovedind precizie În manipularea volanului, Îi debarcă teferi la agenția companiei Tarom
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Încețoșa atmosfera timorând la maximum pe noii veniți. Acest „Liber” pușcăriaș, Îl luă În primire pe Tony Pavone, Îi ordonă să-l urmeze arătându-i intrarea unei alte barăci de lemn, făcându-i semn să intre Înăuntru. Câteva momente proaspătul sosit, nu se dumiri unde se află. Îi era teamă să mai facă un pas să nu aibă vreo neplăcută surpriză. Se frecă la ochi, Încercând să pătrundă cu privirea Întunericul Încăperii. Fu necesare alte câteva secunte ca să realizeze totuși: Încăperea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Puterea și milioanele de dollary le avea din generație În generație numai anumite familii și persoane. Ca să devii milionar peste noapte, era o utopie...! Mai mult ca sigur, toți locuitorii acestui Imperiu Capitalist și În mod special emigranții mai nou sosiți, visau permanent numai milioane de dollary, amăgindu-se Ca să poți avea ceva bani mai mulți, trebuia să faci ceva. Dar ce...? Indiferent cât de Înzestrat erai de natură ori, dacă eri mai tânăr or matur, dacă nu aveai un substanțial
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
atât de numeroasă lume și n-au vorbit atât de mulți participanți ca la acest real eveniment cultural, constând În prezentarea memorialului „Noi nu am avut tinerețe”. Sala era literalmente ticsită, nerămânând vreun loc liber nici În picioare pentru ultimii sosiți, care de aceea aveau să fie nevoiți a-și reprima bucuria participării, făcând cale Întoarsă. Fiind unul dintre privilegiații posesori ai celor trei ediții, primite toate În cursul anului 2005, pot declara că o cunosc destul de bine pe fiecare dintre
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
doar un zâmbet cinic și apoi îi urmă pe ceilalți, pierind din raza vizuală a lui Gosseyn. Chiar dacă trecuseră câteva momente după ce aceștia dispăruseră din vedere, trecerea timpului nu fu înregistrată de rațiunea lui Gosseyn Trei. Avu impresia că noii sosiți abia se îndepărtaseră când auzi un pocnet înapoia sa. Și, când întoarse capul, ușa de la dormitor tocmai se deschidea și imediat își făcu apariția mama împăratului. Avu ocazia să-și de-a seama imediat de ce apăruse cu atâta întârziere. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
oamenii aceia cu flori în mînă? Poate că aveam să aflu chiar diseară. Am mâncat și-am ieșit în curte, îmbrăcată într-o rochiță tiroleză. Aș fi putut să pariez: pe poarta noastră se dădea huța Garoafa, mai mereu prima sosită, în fusta ei roșie luată de la maică-sa, pe care-o mai purtaseră câteva surori, și în papuci cu pompon. Avea râsul acela de parcă s-ar strâmba de ceva neplăcut, al indiencelor. Și totuși voluptuos, vicios, fățarnic. Ne-am apucat
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Am venit ieri și am făcut deja două băi de mare, cari promit a-mi face mult bine, deși pe-aici e frig încă și apa mării nu e destul de caldă pentru băi. De-aceea sunt unul din cei dentîi sosiți aci pentru băi și nimeni nu se scaldă încă afară de mine. N-o să stau aci decât vro zece zile și apoi iar mă-ntorc la București. O să mă-ntrebi ce efect mi-a făcut marea, pe care-o văz pentru-ntîia
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
publica ziarul abject se afla doar la câteva străzi de mansarda mea și m-am dus acolo să-l rog să retracteze cele spuse. Nu l-am găsit. Când m-am întors acasă, cutia poștală era doldora de scrisori proaspăt sosite, aproape toate de la abonați ai ziarului Luptătorul creștin alb. Tema comună era că nu sunt singur, nu sunt lipsit de prieteni. O femeie din Mount Vernon, New York, îmi spunea că aveam un tron rezervat în ceruri. Un bărbat din Norfolk
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
spor migratoriu negativ, cu valori mai mult sau mai puțin apropiate. Valorile negative ale sporului migratoriu imediat după revoluția din 1989 se explică parțial prin plecările în stăinătate, profitând de vremurile confuze în care ne aflăm. Discrepanța între numărul persoanelor sosite și plecate apare și din cauza stabilirii tinerilor în orașele mai mari din vecinătate sau mai îndepărtate. Deși valorile bilanțului migratoriu sunt negative ele nu sunt alarmante pentru că, trebuie spus că, după 1990 și-au făcut apariția unele reședințe de vară
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mult cu cât asta ținea locul acțiunii înseși de a construi. Era luna iulie, și Felix, după terminarea examenelor, visa de-a binelea să meargă undeva la țară, deși nu prea știa cum. Otilia nu pomenea nimic de vilegiatură, abia sosită cum era din străinătate, mai ales că ea, neavând nici o putere și nici un ban, aștepta totul de la întîmplare, ca un copil. Întâmplarea era de obicei Pascalopol, care plecase acum pentru câtva timp să vadă moșia. Într-o zi, moș Costache
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nevoile decât cu frica că te apucă șobolanii de fund. Iar acuma, în seara în care mi se povestea, clădirile mânăstirii, care nu erau puține, nu erau încă toate renăscute la viață, dar acolo unde puseseră mâna călugării cei vrednici sosiți proaspăt din România, fața locului era schimbată, locurile întărite, zidăria nouă, pereții curați și mirosind îmbietor. Până și papuci noi găseai, pentru călătorii în trecere pe acolo. Drumul care ducea sus la Prodrom fusese mușcat în stâncă, bucată cu bucată
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
care directorul tehnic al ei și-a luat doctoratul. Și?! tresare Mihai. Dar Ion inspiră adînc, să mascheze oftatul. Își face apoi de lucru cu servieta și se întoarce la peron, să se înghesuie la cel de-al doilea autobuz sosit. Coboară amîndoi în stația din piață și merg împreună spre casă. În fața barului de lîngă catedrală, se opresc, își aruncă o privire parcă ar aștepta ca celălalt să refuze, apoi intră și comandă cîte o vodcă. Ce cîștigă dacă face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
și Fontaine păreau să fi fost fie beți, fie sub influența narcoticelor: dormeau duși chiar și În hărmălaia provocată de focurile de armă și de Încercarea lui Coates de a se opune arestării. Vincennes le-a zis polițiștilor de la patrulare, sosiți mai tîrziu, să caute mașina lui Coates. Nu era nici În parcare și nici pe o rază de trei cvartale. A fost emis un apel general pentru căutarea mașinii. Vincennes a declarat că mîinile tuturor celor trei suspecți puțeau a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
locotenentul Phillips și locotenentul Stinson au coordonat autonom anchetele de teren. Din această clipă Îmi asum comanda directă a operațiunilor de pe teren, iar locotenentul Phillips și locotenentul Stinson vor acționa alternativ drept locțiitorii mei direcți. Plîngerile și cererile de informații sosite vor trece mai Întîi pe la biroul meu. Voi citi materialele și voi desemna misiunile În consecință. Sergentul Kleckner și sergentul Fisk vor fi asistenții mei personali și se vor Întîlni cu mine În fiecare dimineață la ora 7.30. Locotenent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
stea aici, dar școlărița deschise poarta și Julius se opri, mort de curiozitate, o aștepta o prietenă și el, pe jumătate ascuns, să nu cumva să vadă că mă uit la ele. Prietena o primi cu bucurie pe școlărița nou sosită și se așezară amîndouă cu cărțile În mînă ca să Învețe la lumina unui bec care atîrna sus de tot, aproape că Învățau pe Întuneric. Una dintre școlărițe ridică privirile și Julius Își urmă atunci drumul; mergea Încet, Înainta prin mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Din fericire, se Învățase să n-o ia prea În serios și să-i spună, la fel cum Îi spunea Carlos, să nu se Înfierbînte, că i se urcă tensiunea. De aceea, acum, stînd, În sufragerie și așteptîndu-i pe noii sosiți ca să Înceapă cina de Crăciun, zîrnbea uitîndu-se de sub la Juan Lucas, curios să afle plîngerile Țanțoșei, pe care Julius și le amintea foarte bine: „Mai Întîi o formă foarte liberă, puteți să-i spuneți americană, puțin Îmi pasă, o formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
tăcerea pământului Tot ceea ce a coborât În uitare Să tragi de guler de la geamul spart Ochiul indiscret al filosofului Iată o clipă de moarte necesară.” O ,,moarte necesară”, dar cu aruncarea ,,de la etajul zece al unei cărți” nu că cea sosita ,, În noaptea de 22.12.1986, ora două și șaptesprezece minute” nici că cea care i-a deschis drum bunului său coleg, un timp mai tarziu, efectiv, de la un anumit etaj. Ioanid Romanescu are mare dreptate: Sandu Tăcu Malin a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Bali. Apoi la Samoa, Insulele Amiralității, Singapore, Tananarive, Tombuctu, Alep, Samarkand, Basra, Malta, și ești acasă. Au trecut optsprezece ani, viața te-a marcat, chipul Îți e bronzat de alizee, ești mai bătrân, poate mai frumos. Și iată că, abia sosit, descoperi că librăriile expun toate cărțile tale, În reeditări critice, numele tău se află pe frontonul bătrânei școli unde ai Învățat să citești și să scrii. Ești Marele Poet Dispărut, conștiința generației. Fetișcane romantice se sinucid pe mormântul tău gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]