32,236 matches
-
la rânduiala și la înfățișarea sa firească. Cerul era întunecat și cădea o ploaie măruntă și rece. Am ajuns în fața blocului: era un imobil cu patru etaje, o construcție urâtă, ridicată prin anii ’50, copiindu-le pe cele din orașele sovietice. Am urcat scările până la etajul al doilea, mirosea a ceapă prăjită. Am sunat la ușa lui. Mi-a deschis. Locuința era o garsonieră modestă în care trăia singur. Nu tocmai singur, ci împreună cu un motan bătrân, miam dat seama curând
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
România. Google a deschis acest birou în noiembrie. Pe 14 aprilie, pe piața media românească, "măcinată" de concedieri, închideri de publicații, reduceri salariale, se lansează ziarul Puterea, într-un eveniment care l-a avut ca invitat special pe fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov. Colegiul editorial al ziarului este format din jurnaliștii Alecu Racoviceanu, Val Vâlcu și Lidia Popeangă-Mitchevici. În iunie a apărut ziarul online De Ce News.ro. Pe 29 iunie, Sanoma Hearst România a lansat revista Sensa, cu apariție trimestrială, într-
Cele mai importante momente ale presei scrise, în 2010 () [Corola-journal/Journalistic/27405_a_28730]
-
de artă (unde se afla și 6 mari lucrări ale lui Brâncuși și nicio pictură a vreunui pictor roman!) s-a intitulat: Windows on the War: Soviet TASS Posters at Home and Abroad, 19411945 (Ferestre spre Război: Postere ale Agenției Sovietice TASS, Acasă și în Străinătate, 1941-1945). Impropriu titlu am văzut în expoziție multe postere create și folosite de URSS înainte de Tratatul Ribentrop Molotov, atacând expansionismul german, apărând Republica comu nistă de la Weimar, atacând capitalismul în general, ba chiar din timpul
Cel de-al 31-lea Congres mondial al poeȚilor - XXXI. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_400]
-
chiar trezit din somn. Oricine, dar nu și Vulpescu... După cîteva minute de elaborare trudnică, amicul meu prezintă rodul strădaniei sale: „1. Partidul - detașament de avangardă al clasei muncitoare; 2. Partidul conduce construirea socialismului; 3. Partidul se călăuzește după experiența sovietică...” Numai prima era conformă cu sursa; celelalte țîșneau din fantezia lui Vulpescu. Drept care Mihalache l-a întrerupt cu umor: „Ai putea face o comunicare la Institutul Marx-Engels- Lenin!” Peste destui ani, în ajunul unui examen la Universitatea de partid, Z
Tinerețea lui Vulpescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2579_a_3904]
-
o culpă gravă. Tot cam pe atunci, într-o zi însorită de primăvară, Vulpescu și cu mine tăifăsuiam pașnic pe o bancă din scuarul bisericii Sf. Gheorghe - Nou. Prietenul meu mi-a dezvoltat o originală teorie geopolitică, potrivit căreia Uniunea Sovietică este încolțită din toate părțile și că sfîrșitul ei devine inevitabil. Împlinirea profeției a întîrziat destul de mult - vreo trei decenii și jumătate; esențial e însă faptul că profetul nu mințise! Romulus Vulpescu a fost un vizionar.
Tinerețea lui Vulpescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2579_a_3904]
-
blană, mănuși de șofer.” Dacă acesta este inventarul, nominalizat în exis tența lui, interpretările autorului au gradări diferite. Șo setele finlandeze de nailon propun o noimă epică dem nă de luat în calcul - comerțul ilicit în piața nedeclarată a statului sovietic. Lumea interlopă mișună în maga zine, pe stradă, dar mai ales în cârciumi, în târguri și cât mai departe de graniță. Se face negoț cu tot ce este străin - ceasuri, coloniale, țigări, textile, noi sau degra date. Nu se lucrează
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
Sofia Loren îi arată poza lui Mastro unui soldat reîntors, care-l recunoaște și aici don’ de Sica pune în mișcare rememorarea, procedeu foarte utilizat în epocă. Aflăm astfel că eroul nostru, Antonio în film, rămâne pe un câmp înghețat, sovietic firește, rusesc dacă ne gândim și la zăpada învingătoare a francezilor lui Napoleon, părăsit chiar de povestitor, care l-a dus cât l-a dus, dar trebuia să scape el, ca să poată povesti cum l-a văzut făcându-i semn
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
nu mai revină dragul de Antonio. Îi ies cuvenitele fire de păr alb, mai trec niște ani, până când, așa, en passant, aflăm că tocmai a murit Stalin și l-au îngropat, deci se poate duce să-l caute în Uniunea Sovietică (doar nu e o țară atât de mare, ia acolo, un Liechtenstein sau, hai, Luxemburg - paranteza îmi aparține). {i, iar, ce să vezi, că ea chiar ajunge la Moscova, deducem asta pentru că intră la nu știu ce minister cu firma în rusește
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
că ea chiar ajunge la Moscova, deducem asta pentru că intră la nu știu ce minister cu firma în rusește, plus culoarea locală de pe stradă, de unde iese peste o clipă (în film, că doar e film, nu realitate) însoțită de un cetățean, pesemne sovietic, un funcționar cu servietă, împreună cu care se plimbă pe urmă prin URSS, ca doi vodă prin lobodă, pe la niște cimitire de soldați italieni, pe la niște monumente comune (!) ale celor căzuți, fără deosebire de naționalitate! Ei, îți spui, asta e prea
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
sau măcar să-i sugereze, mai cu o metaforă, mai cu două, ce s-a întâmplat. Mă rog, nici căutătoarea nu era chiar măicuță bătrână... Despre pașaportul interior pentru cetățenii sovietici nici vorbă, despre KGB nici atât, că-i primul film italiano sovietic, primul film în care marea Uniune Sovietică a acceptat să se tragă duble, poate și triple, pe la ea pe-acasă, unde lucrurile nu arătau grozav deloc, iar dacă mai și știai cum era de fapt, atunci... Până la urmă, undeva, într-
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
metaforă, mai cu două, ce s-a întâmplat. Mă rog, nici căutătoarea nu era chiar măicuță bătrână... Despre pașaportul interior pentru cetățenii sovietici nici vorbă, despre KGB nici atât, că-i primul film italiano sovietic, primul film în care marea Uniune Sovietică a acceptat să se tragă duble, poate și triple, pe la ea pe-acasă, unde lucrurile nu arătau grozav deloc, iar dacă mai și știai cum era de fapt, atunci... Până la urmă, undeva, într-un sat, o babă, ba vreo două
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
le amenința nimeni că dacă vorbesc cu un străin/o străină le înghite Gulagul, chiar și pe vremea post-Stalinului, îl recunosc și, fericite, nevoie mare, o ghidează către o izbă destul de răsărită, de fapt o mizerie, dar raportată la mizeria sovietică știută e lux, unde o jună cu ochi albaștri, foarte gospodină, întinde sau ia de pe o frânghie niște rufe. Se uită ele ce se uită una la alta, cam bănuiește fiecare, mai ales Sofia Loren, ce s-a întâmplat și
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
înghețat pe câmpia înzăpezită, bref reia filmul de unde-l lăsase soldatul întors în gara din Milano și cum l-a târât până la ea acasă, unde, vorba lui Beniuc, era cald și bine, cum pe urmă soldatul inamic salvat de femeia sovietică s-a trezit el, dar nu mai știa nimic, nici cine e, nici ce viață anterioară a avut, dar nimic, nimic, nimic. Pe urmă, sigur, și-a revenit, dar probabil că era prea târziu, poate că deja popa sovieticul le
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
noroi, mai pe un asfalt murdar, la gară, unde, dintr-un tren cam cu vagoane ca pe la noi, că era local, fără dunga aia groasă și galbenă ca de WC de pe cele care traversau România spre Bulgaria, coboară un muncitor sovietic autentic, cu șapca bine cunoscută pe cap, cam șchiopătând el, că deh, îi cam degeraseră picioarele, atunci, pe frontul de Est. Se uită ei unii la alții și, când să plece trenul, Sofia Loren își lasă bagajul cu care traversase
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
șapca bine cunoscută pe cap, cam șchiopătând el, că deh, îi cam degeraseră picioarele, atunci, pe frontul de Est. Se uită ei unii la alții și, când să plece trenul, Sofia Loren își lasă bagajul cu care traversase toată Uniunea Sovietică și se năpustește în tren, unde plângeplânge- plânge, spre mirarea babelor vecine de la clasa a treia („pe bănci de lemn...” pardon, asta era „în scunda tavernă mohorâtă”). Filmul trece peste amănuntele la care nu poți, ca spectator, să nu te
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
se obișnuia prin aceste regiuni cam estice ale Europei, nu tu voie de la KGB să dai o fugă să-ți vezi măicuța bătrână, cu brâul - cum altfel? - de lână din Italia, unde ai lăsat-o venind să faci praf Uniunea Sovietică acum vreo 20 de ani, nimic din toate astea, iar aia, cooperantă, Galina Nikolaevna cred, ca actriță, ce să vezi, chiar îi găsește un loc, soția lui acceptând cu un zâmbet înțelegător ca nu prea proaspătul cetățean sovietic Anton (pesemne
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
praf Uniunea Sovietică acum vreo 20 de ani, nimic din toate astea, iar aia, cooperantă, Galina Nikolaevna cred, ca actriță, ce să vezi, chiar îi găsește un loc, soția lui acceptând cu un zâmbet înțelegător ca nu prea proaspătul cetățean sovietic Anton (pesemne) și mai nu știm cum să se ducă singur, că mă-sa e foarte în vârstă etc. etc. Pe de altă parte, el îi promisese Giovannei, la plecarea pe frontul rusesc, că la întoarcere o să-i aducă o
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
câteva zeci de ani, când se leșina pe la noi pentru acest film?), și i se dă adresa, îi achită femeii prestația pe care nu apucase nici să o `nceapă, iar el ia un taxi și pașol na Giovanna. Că cetățeanul sovietic care muncea avea bani occidentali, exact câți îi trebuiau, inclusiv pentru curve (galanton, a plătit-o pe cea din Milano, deși ea n-a mai prestat), știe asta orice copil de țâță. Poate de azi. Trecem la Giovanna, care ascunde
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
nu mai locuia nici ea în casa aia de la țară și îl primește pe Antonio pe întuneric, că era o furtună care să sublinieze linia sentimentelor eroilor. Când el îi spune să vină cu el, unde, te întrebi, în Uniunea Sovietică?, ea îi spune că are pe cineva, ba chiar și-un pruncușor, care ne e degrabă arătat în pătuț, cu suzeta în gură, pusă atunci pe loc de mama sa, încă fără brâu de lână și chiar fără fire albe
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
Sica ne lasă asupra setei noastre de adevăr. Stiu că mi se poate obiecta că această dramă contează ca dramă, iar cele câteva licențe nu sunt importante. Care licențe și care câteva, că e juma’ de coșcogea filmul numai propagandă sovietică? Fiind, însă, un film realist, te așteptai la altceva. Povești ca asta s-au mai făcut, cu soldați care au avut un amor în timpul războiului și pe urmă s-au dus la ei acasă. Când era vorba de nativi sovietici
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
și corectează cifra. Nu e 10 %, ci, să spunem, 4 %. Dar, instinctiv, e înclinat să creadă că idealul economic este de aceeași natură și în Est, și în Vest: creșterea, îmbogățirea, prosperitatea - fără să-și dea seama însă că proiectul sovietic e radical diferit, ba chiar că, dacă există vreun proiect, acesta nu e un proiect economic în sensul în care-l înțelegem noi. Dubla referință (pe de o parte la realitatea obișnuită, pe de alta la pseudorealitatea ideologică) este resortul
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
a recomandat țărilor membre să instituie Ziua Universală a Copiilor lăsând la latitudinea acestora stabilirea, în funcție de considerente naționale, a datei de sărbătorire a acesteia. România, alături de alte țări din estul Europei a optat pentru 1 iunie, dată aleasă de Uniunea Sovietică. 1 IUNIE 2014, ZIUA COPILULUI. Cinci ani mai târziu, în 1959, Adunarea Generală ONU adoptă Declarația Drepturilor Copilului. Data promulgării documentului, 20 noiembrie, a fost instituită la nivelul tuturor statelor membre drept Ziua Internațională a Copilului. 1 IUNIE 2014, ZIUA
1 IUNIE, ZIUA COPILULUI. Legătura dintre România și Uniunea Sovietică by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/27830_a_29155]
-
Revista de filosofie. Cei de la Institutul Național de filosofie păreau că s-au autosesizat în privința unui posibil plagiat și, după cum scria cotidianul „Ziarul”, în 17 ianuarie 2008: „numai intervenția personală a membrului CPEx. Gogu Rădulescu, unul dintre personajele-cheie ale rețelei sovietice din fruntea PCR, l-a salvat pe „disidentul“ Liiceanu”. Atunci s-a constituit o comisie condusă de Lucian Radu Stanciu, pe atunci cercetător principal al Academiei Române, din care au mai făcut parte Alexandru Tănase, dr. Radu Pantazi și cercetătorul N.
Posibil plagiat al lui Liiceanu, din arhivele CNSAS () [Corola-journal/Journalistic/22462_a_23787]
-
sau foști colaboratori de la Cuvântul. În 1951, sub îngrijirea lui George Racoveanu și cu o prefață de Mircea Eliade, apare volumul Convorbiri. În 1957, D.C Amzar tipărește la Frația Ortodoxă din Wiesbaden volumul Îndreptar Ortodox. În țară, instaurarea dominației sovietice prin cozile de topor autohtone, are în plan, pe lângă eliminarea opozanților politici și „purificarea" vieții cultural artistice. Artiștii cu limba prea lungă, gen Tănase cu al său... de la Tisa pân' la Don / Davai ceas, davai palton sau Al. O Teodoreanu
Nae Ionescu în țară și exil. In: Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
mutații fără precedent. Trecerea de la capitalism la comunism a fost o experiență epuizantă, pe care contemporanii ei nu au anticipat-o și au înțeles-o unii greu, alții deloc. Sistemul dictaturii comuniste a fost instalat în anul 1917 în Uniunea Sovietică și a fost încheiat tot de Uniunea Sovietică, în anul 1989. În toate țările comuniste din Europa, trecerea, apoi, de la comunism la capitalism a fost și ea o experiență fără precedent, buimăcitoare, din care unii dintre noi n-au ieșit
Regele, cel mai puternic om () [Corola-journal/Journalistic/23759_a_25084]