1,600 matches
-
este, v-am spus eu vouă că vinul bun depinde de soiul de struguri, de procentul de alcool și de aromă, care se numește „buchet” dar secretul este și cum este păstrat, în ce vase, dacă acestea au fost bine spălate și mai ales trebuie avut grijă ca vinul să nu aibă contact cu aerul, că se oxidează, adică se răsuflă, cum spunem noi. Văd că ați învățat bine și voi lecția, încheie, râzând, Costache. Veni și dimineața când au hotărât
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu moda. „Eu am stat în pension șapte ani întregi - declară Pistimița -, n-am luat educația și studiul ca d-ta prin falangă, ha! ha! și panachidă.“ Scoarță tocmai făcuse, cu multă duioșie, teoria panachidei: „iacă o scândură lățită și spălată bine, în urmă ceruită, toată ziua scriam cu un condei de fier sau de lemn slovele: azi, buche, vede, glagore, dobro, iest, juvete, zialo, kethalipa [= etc.]; apoi iar o ceruiam, și prin astfel de metod am învățat o icoană de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de cauciuc a lui Ly, care doar printr-o minune mai rezistă, m-am dus iute la coaforul nostru care s-a mutat în micul magazin (ex Gioconda), vizavi de ruinele T[eatrului] N[ațional]; într-o oră și jumătate, spălată, țesălată, coafată, manichiurată - la Cella. [...] Cella, bătrână, dar când zâmbea recunoșteam draga ei expresie de odinioară, pentru care o iubeam așa de mult. „— Ai la tine vreo scrisoare a Monicăi?“ „— O am întotdeauna pe ultima în geantă.“ „— Și fotografii?“ „— Da
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Trei lucruri nu pot fi azi pe lumea asta: Inteligența lui DRI Cinstea lui SP Consecvența lui NI. asemenea cumpliri umple marea cu zdroburi și leșuri. Naturi pasionate și nereflexive. Insulta adusă lui Șt. c. M. de brăileni a trebuit spălată. Prinderea lui Mihu de cătră malorosieni? (frații) Rolul călugărilor pribegi. Lupte singulare. I. Sfat la margine de pădure în Vrancea între ciobani, despre evenimente recente: războiul Radului vodă, clădirea cetății Crăciuna ș.a. Povestește un călător sau un călugăr. Viața în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Lung e drumul în pripor, Bată-te pustia dor... Foaie verde doi bujori Soacra cu două nurori. Una vine la fântână Cu cămeșa soacrei-n mână. Și mi-o moaie-n apă-o dată: Na-ți-o soacră, că-i spălată! Ș-o anină de-o nuia Cânii hârâie la ea! Amărâte codru des, Acù văd că s-a ales Din tine să nu mai ies. C-am intrat la tinereță Ș-am ajuns la bătrâneță. Am intrat copil blajin Ș-acu-s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poduri de flori prohod de miori. Cântecul ciobanului de la miori Ciobănaș de la miori, cum ți-a fost soarta să mori? Sus în vârful muntelui subt cetina codrului. Și de ce moarte-ai picat? Fulgerul a fulgerat, trăsnetul m-a detunat! De spălat cin' te-a spălat? Ploaia când s-a revărsat. De-npânzit cin' te-a împânzit? Luna când a răsărit. Făclioară cin' ți-a pus? Soarele când a fost sus. De-ngropat cin' te-a îngropat? Brazii când s-au dărâmat. Cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
doarme țărănește și zace,/ de departe i se văd degetele de la picioare,/ cum stă trântit în plasa lumii, de insectă rapace;/ cu gura-n pământ, parcă ucis în bătăi,/ prin orbite-i putrezesc pietrele ochilor frați;/ pe sfecla feței, lividă, spălată să fie dată la oi,/ se coc tumorile vânătăilor, ca mugurii degerați.” Apare mitul Magnei Mater, sunt invocate Muma-Zeiță, Maica-Mumă, Sfântul Gineceu. Poate fi admirat și chipul poetului, socotit a fi Marele Mut, preot „al unui oracol vorbind în dodii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
evidențiere, bună pentru acum și pentru cîndva), pentru alții onorariul, din păcate tot mai scăzut. Pot totuși cumpăra o pereche de ciorapi pentru amantă sau doi litri de vin la restaurantul „Bistrița”, în buricul tîrgului, unde bea o lume mai spălată, sau... covrigi pentru neveste! *La BBC (11 ianuarie 1987), s-a citit un prim articol din „Le Figaro” despre „România la ora delirului”, cu referiri la „proiectele faraonice ale Președintelui”, „distrugerea Bucureștiului” și a satelor prin sistematizare, oficializarea denunțului (Decretul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Găinușe”? „Nu mare lucru, totul s-a petrecut la rece”, îmi spune Nanianu. „Slobozia e un oraș anost, sărac: se vede pe chipul și îmbrăcămintea oamenilor”. Cei care au venit la întîlnire, în majoritate profesori, „păreau niște țărani ceva mai spălați”. Deprins cu exagerările, G. le-a vorbit acelor „amărășteni” despre „«Ateneu» - revistă europeană” și ce face el ca să se mențină astfel. Au fost aduși din București, pentru a da greutate șezătorii, Al. Piru și Eugen Simion. Ruptura grupului de băcăuani
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în exterior, cât și, mai ales, în interior. Din cauza căldurii și umidității excesive, multe încăperi aveau evidente semne de igrasie, instalațiile de apă și aer condiționat erau vechi, ruginite, degradate, curtea interioară și spațiul din fața clădirii nu mai fuseseră temeinic spălate și curățate de nu știu când, grinzile podului erau afectate de termite, poarta de intrare pentru autoturisme se deschidea manual și în orașul cu una din cele mai ridicate criminalități din lume Consulatul General nu avea instalație de alarmă. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
loc, prăbușit într-o baltă de sânge. (A fost singura dată când Juan de Blechengasse a stârnit atenția vecinilor săi.) Și poate că n-ar fi fost găsit trupul fără suflare, dacă doamna Popescu n-ar fi venit cu rufele spălate. (Bunul domn Juan de Blechengasse era holtei, așa că doamna Popescu era cea care venea în fiecare zi din prima săptămână din lună pe strada Cerului nr. 72bis după rufele murdare, pe care le aducea înapoi în fiecare zi din a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Nu aveam responsabilități de „informare” despre studenții străini cu care împărțeam căminul fiindcă nu eram cadru didactic. Aveam responsabilitatea, ca și alți studenți români, să spăl holurile și veceurile căminului o dată la două săptămâni, să fac de serviciu la cantină (spălat vase, curățat legume, debarasat mese), să fac de serviciu la poartă odată pe lună, inclusiv pentru studenții străini, scutiți de corvezi de acest tip. Aveam colegi străini foarte interesanți, prietenoși și exotici, mai ales cei refugiați din America Latină. România găzduia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
și nu producem cunoaștere, educație, sănătate, cultură, artă, clădiri, cărți. Pe scurt, nu suntem nici măcar „români mici”, poate doar românce micuțe. Noi pur și simplu nu suntem mai mult decât o mare de anonime care au născut, crescut, îngrijit, educat, spălat, hrănit „Marii români”, „Marii capitaliști” și „Generația așteptată”. Poate să vină și un cutremur de gradul 9 (grad la care se schimbă formele de relief) în privința participării femeilor la cunoaștere, construcție, cultură, viață civică sau politică. Ochiul public, a se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
multicoloră. Un "Vivat!" izvorât din sute de glasuri străbătea dealurile dintr-o parte În alta, la deșertarea primului bot de struguri, spre marea delectare a tuturor culegătorilor. În noaptea următoare culesului, bărbații tescuiau și depozitau mustul În butoaie de stejar, spălate și afumate din vreme cu floare de sulf (benzi de pucioasă), iar femeile și copiii legau strugurii destinați conservării. Dintr-un fir de ață (fuior de cânepă) de cca. 50 cm se făcea la fiecare capăt câte-un laț În
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de epocă, s au improvizat furtuni veridice în uriașe bazine, s-au căutat peisaje au fost destul de departe de adevărul istoric al fenomenului. Raportate la complexitatea tehnicii, am avut realizări diferite, calitativ. În anii 1930 1950, pirații erau personaje bine spălate moral, delimitate maniheist în victime sau eroi. Nu existau ambiguități de interpretare, publicul vedea clar cine e bun și cine rău. Pirații nu erau deloc eroii negativi, dimpotrivă, apăreau veseli, petrecăreți, conștienți de calitatea lor de proscriși ai tuturor națiunilor
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
este biserica, închisă, cu buruieni și bălării crescute chiar și pe contraforții ce-i susțin zidurile ce vorbesc de trecut dar și de un prezent al indiferenței religioase. în curtea hanului, pelerinii se mișcă agale punându-și la uscat lenjeria spălată sau stând întinși la soare și îngrijinduși picioarele. Văd și un japonez, cu un fizic impunător și un păr bogat pe cap răsfirat în toate părțile; parcă este pornit la luptă dar fața îi surâde prietenoasă. îmi spune glumind că
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
urmează să ne ducă la un târg de oale. Am constatat că în astfel de momente dau dovadă de o docilitate care poate să scoată din minți orice reprezentantă a sexului diafan și abia două minute mai târziu când, îmbrăcată, spălată, pieptănată, sprayată, parfumată și total buimacă, eram deja în mașina lui Mousen, la 5 km de Sant Antoni, am realizat că de fapt sunt femeie și datoria mea ar fi fost conform obiceiului strămoșesc și milenar și universal și așa
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
exces de zel s-a datorat faptului că era nepotul comandantului legionar Butnaru din Iași. A fost cercetat pentru procesul Țurcanu la Ploiești între iunie și noiembrie 1953, dar declarațiile sale sunt ale unui om constrâns ori ale unui creier spălat, întrucât vorbește despre un presupus tribunal legionar de la Suceava, al cărui procuror ar fi fost el și care ar fi condamnat la moarte mai mulți deținuți, printre care Bogdanovici, Mărtinuș, Daneș, Livinschi, Moravschi, Gebac, Grama și alții. A fost condamnat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Fata babei și fata moșneagului’’. Cât de harnică era fata moșneagului ! Ea n-ar trebui să-i semene ? Privește lucrurile din casă. I se pare că fiecare dorește câte ceva de la ea. Scaunele să fie așezate în jurul mesei, praful șters, vasele spălate și așezate la locul lor. Abia acum și-a dat seama cât de încurcate sunt treburile casei. Cât de harnică este mama. Și, în fiecare dimineașă, înainte de a pleca la școală, Adriana rânduia totul în casă. Într-o zi, când
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cu foarfecele pentru a realiza la războiul de țesut țoala din casă, întin să pe pat și întrebuințată ca un fel de cearșaf cum se petre ce astăzi, vă închipuiți, trecea mult-mult timp, că orice pantalon, izmană sau cămașă era spălate și cârpite ani de-a rândul, fiind transmise de la cel mare la cel mai mic din gospodărie, nu ca astăzi când văd punctele gospodărești încărcate cu tot felul de obiecte care ar mai pute a fi folosite de cineva. Societatea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
prindă de fundul și marginile vasului, evitând afumarea povirlei. După aprecierile mamei, odată cu stingerea focu lui, când operația se considera intrată în altă fază, ea, mama, lua un polonic cu care turna și umplea ulcelele de lut, din timp pregătite - spălate, bine clătite cu tot felul de zeamă de flori mirositoare, lăsate îndelung la aerisit cu povirlă gustoasă, dulce-acrișoară, de ne lingeam și degetele. Ulcelele erau bine legate la gură, ferite de goluri de aer, care ar fi înlesnit apariția mucegaiului
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
punct de vedere! - România, sub stalinism, semăna cu o uriașă pușcărie, sub cel de-al doilea dictator comunist, ea prindea aerul și „reflexele” celor care populează un uriaș lagăr: cu paznici reali și „invizibili”, „locuit” de inși cu creiere „bine spălate”, reduși la necesități elementare, cu cota speranței aproape zero, adâncindu-se într-o apatie generalizată („boală psihologică” constatată, în mult mai mari proporții, în U. Sovietică!Ă, o apatie ce semăna mult cu un fel de „împăcare cu soarta”, aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
un strai. Plus de astea, pe ladă trebuiau puse la vedere trei fețe de masă țesute cu arnici, două fețe de masă din lână, un covor lung de culme ce se punea în casele din lemn, zece kilograme de lână spălată, un țol de lână în tăblițe alb cu negru, un țol roșu în patru ițe, făcut val ce se va păstra până la moarte, pentru a se așterne pe patul pe care va fi așezat primul care va părăsi lumea dintre
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ele cu ambele mâini. Când mi-am revenit complet, mi-am dat seama că nu fuseseră fire ale amintirilor, ci chiar funia de nailon. De ea mă agățasem. Am realizat într-o fracțiune de secundă că eram ca o rufă spălată pusă la uscat în bătaia vântului. Poate chiar îmi plăcea să-mi asum un astfel de rol. Nu pricep de ce-mi treceau prin cap asemenea lucruri. Pentru că dobândisem obiceiul de a face tot felul de analogii așa cum îmi convenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de cascadă, răsunând imediat după aceea înfundat, de parcă i s-ar fi pus capac. Apa urca însă. Din pricina întunericului n-am putut aprecia cât de mult, dar nu m-ar fi mirat să mă trezesc cât de curând cu gleznele spălate. Aveam impresia că trăiesc un coșmar. Mă urmărea ceva, nu puteam înainta și acel ceva era chiar în spatele meu, gata să mă prindă de glezne. Ceva vâscos. Bine că doar aveam impresia! Dacă s-ar fi întâmplat în realitate, ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]