9,106 matches
-
mai multe, cu atât personajul Gabrielei Adameșteanu devine mai credibil, dar și mai dificil de înțeles. La capătul lecturii este greu de spus dacă Letiția Branea este o personalitate puternică sau foarte vulnerabilă, o învingătoare sau o învinsă. Gândurile, obsesiile, spaimele, trăirile și reacțiile sale oferă argumente pentru fiecare ipoteză. Cert este faptul că mediul în care este nevoită să trăiască este unul complet lipsit de intimitate. Acasă locuiește în aceeași cameră cu mama și cu un unchi, iar la București
Arta supraviețuirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8074_a_9399]
-
-și mai aveau locul, și bucătăria prea ordonată, fără miros de mâncare? Cum puteau fi nopțile ei, când se tot trezea, tresărind, în cămașa umedă pe care șovăia să o schimbe, și ochii, năuci de somn, i se opreau cu spaimă, amintindu-și, pe licărul însângerat al candelei?" (p.177) Autoarea recompune aici angoasele mamei, imaginându-și propriile sale angoase, într-o eventuală situație similară. Oricât ar părea de bizar, în pofida a tot ceea ce s-a scris despre ea, proza Gabrielei
Arta supraviețuirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8074_a_9399]
-
Din păcate, nu sînt, nu mai sînt (chiar dac-am fost nițel, cîndva, foarte demult) vanitos spre a mă bucura de un atare protecționism al semenilor. La baza mai din adînc a vanității se află anxietatea, nesiguranța, de nu chiar spaima, simțăminte imature, care țin de un romantism al ființei, gata a plonja, compensator, în aparență, în convenție, în frivolitate. Ceea ce se scrie în prezent despre persoana mea mă lasă realmente din ce în ce mai indiferent, probabil pentru că, prin firea lucrurilor, m-am maturizat
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
lui Purcărete. Un spectacol "la scara lumii". O lume înghesuită în eul a două personaje, un eu cât o omenire, în care pulsează emblematic, trecute prin filtrele îndelungatei așteptări, câteva dintre atributele frecvent vehiculate în legătură cu opera lui Beckett: "dezolare" "negativism", "spaimă", "pesimism", "neputință de ieșire dintr-o situație" etc. Spațiul moral și temporal al desfășurării acțiunii, cel fizic e doar vag indicat de dramaturg, compus fiind din elemente puține și greu de personalizat pe scenă (drum de țară, cu copac, seara
Așteptare și limită existențială by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8102_a_9427]
-
și al supraviețuirii. Conduce turma de mistreți ivită în satul inundat. E un fel de stăpân al locului. Bătrân, șchiop, berc, ,,purtându-și urechile peste ochi", ca și cum nu i-ar păsa de sloiuri. Apariția lui provoacă un râs eliberator de spaime, un semn al faptului că, în situații limită, omul știe să găsească în sine și în ceilalți forța de a merge mai departe. Dropia Scrierea bănulesciană în care pasărea este evocată pentru întâia oară este un reportaj din 1963. Imaginea
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
pasul înapoi: "Vecia-i pentru cine știe să renunțe." Deopotrivă la rău și la bine, trăind în fericirea simplă a mișmașului: "O, valuri din al țării mele vad,/ Nu sunteți nici în rai și nici în iad,/ Încît mă zbate spaima ca un vînt;/ Ați existat vreodată pe pămînt?" Unde e, așadar, această lume plesnind de dorință, vioaie și tonică, în care nimic nu ține și nimic nu doare? În ?ara de poveste, unde nunți fantastice, împăcări incredibile, de care, din
Rîsul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6960_a_8285]
-
să scriu o pagină pe zi, ceea ce limitează gândirea încremenind-o într-un tipar banal. O dată în plus, mă simt inferior față de această femeie, pentru că nu mă pot elibera de cartezianismul funciar al gândirii mele. 12,30: mă cuprinde o spaimă teribilă. O sun pe mobil, deși n-ar trebui s-o fac atunci când e la volan. - Sunt la pod, ajung imediat! Sosește! Iat-o! Există, nu e o fantasmă. 25 august 2001 O iubire necunoscută la nouăzeci de ani Ieri
Marcel Mathiot - Jurnalul unui amant bătrân by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6958_a_8283]
-
aproape severă. Oare pe ea o iubesc? Ne-am iubit noi aievea? Am dormit împreună? Nu-mi vine să cred. Ni se citește actul... Semnăm: Emma devine proprietara casei "noastre". Gata, s-a terminat! Când ajung acasă, mă apucă o spaimă subită. Din fericire, mă sună Emma, afectuoasă, îndrăgostită. Simt că mă inundă un val de fericire, veselia revine. Vorbim la telefon diseară, la ora 11. 2 septembrie 2001 Nu voi avea niciodată curajul să trăiesc liber La telefon: Hélčne! Voce
Marcel Mathiot - Jurnalul unui amant bătrân by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6958_a_8283]
-
suma primită pe casă. Aparent, îi fac un cadou, în realitate, cea care plătește este ea. Aș fi fericit s-o știu la cald, și îmi fac o plăcere făcând pe generosul. 13 septembrie 2001 Trebuie să plătim fericirea cu spaime? De pe 8 septembrie nu mai scriu, i-am încredințat Emmei carnetul. Am fost internat în clinica Espérance pentru o operație de cataractă la ochiul stâng. Luni, 10 septembrie, operație fără probleme, după care nu mă doare nimic. Constat o acuitate
Marcel Mathiot - Jurnalul unui amant bătrân by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6958_a_8283]
-
se grăbească să-și facă patul. De rîs. Îl strîngea de gît de parcă l-ar fi strîns de gît. Cîte grade trebuie să aibă soarele ca să încălzească un sînge înghețat? Sau, mai bine zis, la cîte grade îngheață soarele (de spaimă, de lumină, de aceea)? Să colorăm în roșu firele acestea de iarbă fragedă și să ne înlocuim leneșele noastre vene și artere rutiere. Să dăruim cîte o palmă celor adormiți - pe bancă, pe burtă sau pe noi. Dacă doi îndrăgostiți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6962_a_8287]
-
Un adolescent rrom de 15 ani a băgat spaima în britanici. Românul de 15 ani, Levers Zinca, este sub supravegherea autorităților britanice și este amenințat cu închisoarea, chiar dacă este minor. Alături de prietenul său, Spartacus, se învârteau pe lângă bancomate și cu un scenariu bine pus la punct îi ușurau pe
Cum mai sunt furaţi britanicii de către micii cerşetori români () [Corola-journal/Journalistic/69701_a_71026]
-
victimă democrată a lui Mihail Sebastian în jurnalul propriu și caracterul pernicios al mitului României interbelice (1997), pamfletul "M-am săturat de România" al lui Sabin Gherman și marginalizarea acestuia (1998), apariția revistei clujene Provincia cu manifestul regionalizării României și spaimele secesioniste (2000 - 2001), scandalul demitizării lui Eminescu (1998), statutul Bisericii Greco-Catolice (1998), războiul manualelor alternative (1999 - 2000), Provincia și noua istorie a Transilvaniei (2001), noul tratat de istorie al Academiei (2001 - 2002). Noul deceniu a adus, firește, și alte elucidări
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
Mirela Stănciulescu Această întrebare nu este una retorică. Este o întrebare care mă urmărește insistent de la o vreme. Sau mai degrabă este o temere de fond, o spaimă dincolo de faptul că eu însămi scriu ficțiune. Îmi este teamă că nu se mai conștientizează nevoia de ficțiune și că acest lucru poate contribui la împietrirea noastră interioară. Întrebarea s-ar putea extinde, înfricoșător, într-o mult mai vastă spațialitate
Mai este nevoie de ficțiune? by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/6986_a_8311]
-
Fenomenul OZN - eternul mister, știință, iluzie sau psihoză în masă? Fanii din 40 de cluburi din țară, dintre care două din Timișoara, urmăresc de decenii ciudatele apariții Din antichitate și până-n zilele noastre, oamenii n-au contenit să privească cu spaimă și smerenie la obiecte zburătoare misterioase ce au aprins imaginațiile. Cea mai impresionantă descriere e cea din Vechiul Testament al Bibliei și-i aparține proorocului Ezechiel. El vede „un nor luminos cu patru făpturi cu chip de om și câte patru
Agenda2006-10-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284835_a_286164]
-
participat cu Ansamblul „Hora Timișului“ și Ansamblul „Izvorul“ al actualului Colegiu Bănățean, la toate festivalurile, inclusiv la cel de pe Litoral. Atunci a scornit cineva o lozincă, purtată apoi din generație în generație, până la sfârșitul activității sale: „Galetin cu trupa lui, Spaima festivalului! Prima plecare în străinătate, respectiv la Graz, în Austria, a fost cu Ansamblul Tineretului Feroviar. În 1974, au fost invitați în Franța. Însă noua conducere de la Clubul C.F.R. a neglijat plecarea, din rațiuni cunoscute numai de noul director. Ansamblul
Agenda2006-17-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284938_a_286267]
-
Biletele se vând la Agenția Operei. „Ludwig, Nicolo & Jo“ l Divertisment teatral-muzical Sunt 15 ani de când în lumea teatrului românesc se vorbește despre reformă, despre piață liberă, despre independență: ca despre o necesitate, ca despre o Fata Morgana, uneori cu spaimă, ca despre spectrul din Hamlet... Puțini sunt totuși actorii români care au luat-o înaintea sistemului cu propria reformă și trăiesc (bine) ca artiști... liberi: este nevoie de talent, de box office, dar și de mult-mult curaj. Cu certitudine, Radu
Agenda2006-02-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284609_a_285938]
-
Senso (Ed. Humanitas, 9,79 lei); Jean-Daniel Baltas-sat - Tainele donei Isabela (Ed. RAO, 17,54 lei); xxx Dicționar de istorie și civilizație africană (Larousse) (Ed. Univers Enciclopedic, 19,08 lei); Kurt Vonnegut - Pianul mecanic (Ed. Humanitas, 27 lei); Ana Blandiana - Spaima de literatură (Ed. Humanitas, 25 lei); Aurelian Crăiuțu - Elogiul moderației (Ed. Polirom, 16,90 lei); Wensley Clarkson - Mel Gibson - un bărbat în misiune (Ed. Allfa, 34,90 lei); Kahlil Gibran - Aripi frânte (Ed. Herald, 17,51 lei), Wayne W. Dyer
Agenda2006-25-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/285087_a_286416]
-
recurge la surprize formale ieșite din comun, cartea capătă (în context, dar și în afara contextului) un sunet distinct. Vaga melancolie decadentistă cu care Traian T. Coșovei ne obișnuise se transformă aici într-o vibrație cutremurătoare. Nu pentru că exprimă, în clar, spaima, ci pentru că metaforele, cărora poetul le-a rămas fidel până în ultima clipă, capătă o concretețe ineluctabilă: „Ce înseamnă o frânghie: / pâinea caldă a milei, ori a judecății?/ O lună plină moartă de mică/ pe care nimeni nu o plânge niciodată
I did it my way by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2852_a_4177]
-
astre/ Nordul îl caut de-argint". Ieșirea din aceste zone limitate ale imaginarului are loc în ciclurile următoare, incepand cu Înfrângeri (1947), unde reapare, însă în tonuri întunecate, perspectiva expresionista. Inițialului soare dionisiac i se substituie acum "un soare de spaime", interior, un peisaj crepuscular (amintind, oarecum, de alegorismul lui V. Voiculescu) e văzut apocaliptic (soarele e un "taur de foc" lăsând dare de sânge pe cer, "Trâmbiți de-Apoi sfâșie norii/ suliți de-arhangheli/ Noi - în tăcere/ pe scuturi de
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
frumoaselor magazine Traxler, Arendt, Weisz, Babcsany, Bleier, Herzog. Nici o durere, nici o părere de rău. Doar uimirea că acel cuvânt misterios, Timișoara, revenea, Atlantidă scufundată și readusă la suprafață, rostit de propriul ei fiu. Am încercat să-mi închipui uimirea și spaima și oroarea din ochii ei, să-mi imaginez drumul prin confuzia unui imperiu care nu mai era, Galiția, Moravia, câmpia Panonică, Transilvania și Banat. Setea și foamea pe care le îndurase - «Eram doar cu rochia de pe mine» - și deruta când
„Mai puțin rău“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3895_a_5220]
-
fi dat nopți de insomnie. Astăzi, conștiente de propriile lor valori, sînt feministe...” Gabriela Gîrmacea își urmărește personajul cu voluptatea unui romancier și cu tenacitatea unui detectiv. Parisul a apărut ca un colac de salvare cînd sentimentul ratări: și al spaimei de mediocritate devenise acut, subliniază ea, argumentîndu-și pas cu pas, observațiile cu spusele personajului ei. Cititorul e fascinat. Are senzația că asistă la un dialog între autor și personaj. Iată un argument pentru ceea ce afirmam la începutul articolului. Pe Gabriela
Jocul și visul. by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3901_a_5226]
-
de la Antena 3. Dezvăluirile sunt explozive, iar președintele Traian Băsescu "este înspăimântat", după cum a scris realizatorul Antena 3, pe Facebook. De ce este înspăimântat președintele? Scrie chiar în prezentarea emisiunii de astăzi spre care Mihai Gâdea a trimis link: "Vă amintiți spaima din ochii lui Ceaușescu în apariția de la TVR din decembrie 1989? O spaimă mai mare s-a văzut astăzi într-o apariție ultra aranjată a lui Băsescu Traian, spaima că noul președinte nu va fi una dintre slugile sale și
Ministru din comunism dezvăluie cine este cu adevărat Traian Băsescu. Mihai Gâdea: E înspăimântat by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/39119_a_40444]
-
a scris realizatorul Antena 3, pe Facebook. De ce este înspăimântat președintele? Scrie chiar în prezentarea emisiunii de astăzi spre care Mihai Gâdea a trimis link: "Vă amintiți spaima din ochii lui Ceaușescu în apariția de la TVR din decembrie 1989? O spaimă mai mare s-a văzut astăzi într-o apariție ultra aranjată a lui Băsescu Traian, spaima că noul președinte nu va fi una dintre slugile sale și în felul acesta s-ar putea afla tot adevărul despre ultimii 10 ani
Ministru din comunism dezvăluie cine este cu adevărat Traian Băsescu. Mihai Gâdea: E înspăimântat by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/39119_a_40444]
-
de astăzi spre care Mihai Gâdea a trimis link: "Vă amintiți spaima din ochii lui Ceaușescu în apariția de la TVR din decembrie 1989? O spaimă mai mare s-a văzut astăzi într-o apariție ultra aranjată a lui Băsescu Traian, spaima că noul președinte nu va fi una dintre slugile sale și în felul acesta s-ar putea afla tot adevărul despre ultimii 10 ani".
Ministru din comunism dezvăluie cine este cu adevărat Traian Băsescu. Mihai Gâdea: E înspăimântat by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/39119_a_40444]
-
fu foarte încântat de mica mea persoană artistică. Tot atunci mi se întâmplă un accident tragic-comic: servindu-se ciocolată, mi se oferea o ceașcă, însă printr-o mișcare nedibace, toată cioclata se vărsă pe haina mea albă, spre marea mea spaimă. Regina, văzându-mă gata gata să plâng, trimise repede pe cineva la un mare magazin din apropierea palatului, nu trecu mult și mă pomenii cu două încântătoare rochii albe noi și cu o păpușă mare. Desigur că dezolarea se transformă ca
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]