2,573 matches
-
îndemn al prezentului, lecție a viitorului sînt de un pragmatism îndrăzneț. Contrastul de stil este și el intens. Stilul arhaic al lui Menard destul de străin, în definitiv este oarecum afectat. Nu este și cazul predecesorului său, care stăpînește cu ușurință spaniola. Naratorul spune spre final că Menard "a îmbogățit, printr-o nouă tehnică, greoaia și rudimentara artă a scrisului: această tehnică nouă este aceea a anacronismului deliberat și a atribuirii eronate". Care este motivația, în retorica naratorului primar al lui Borges
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
metodă de a clasifica anacronismele pe baza duratei lor, ceea ce este de cele mai multe ori eficace: adică, diferențiind între anacronismele punctuale și cele durative. Acești termeni au fost împrumutați de la distincția lingvistică a aspectelor verbale. Punctualul corespunde preteritului din engleză și spaniolă, trecutului simplu din franceză și aoristului din greacă [perfectului compus sau perfectului simplu din română]. Durativul arată că acțiunea durează mai mult: în franceză, spaniolă [și română] imperfectul este folosit pentru a indica aspectul durativ (continuu), în engleză el este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
au fost împrumutați de la distincția lingvistică a aspectelor verbale. Punctualul corespunde preteritului din engleză și spaniolă, trecutului simplu din franceză și aoristului din greacă [perfectului compus sau perfectului simplu din română]. Durativul arată că acțiunea durează mai mult: în franceză, spaniolă [și română] imperfectul este folosit pentru a indica aspectul durativ (continuu), în engleză el este exprimat prin utilizarea formei progresive. Punctualul este folosit în acest paragraf pentru a arăta că numai un moment din trecut sau din viitor este evocat
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cu 'pântecele umflat și cu picioarele subțiri, își holbau ochii rotunzi. Când ajunse în fața colibelor, d'Arrast îl chemă cu un semn pe comandantul portului, un negru mare și surâzător, îmbrăcat într-o uniformă albă. D'Arrast îl întrebă în spaniolă dacă putea intra într-o colibă. Comandantul îl asigură că da, găsea chiar că ideea e minunată, și că domnul inginer va vedea lucruri foarte interesante. Se adresă negrilor, vorbindu-le vreme îndelungată, și arătând când spre d'Arrast, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
purtând un tricou cu dungi albastre și albe pe sub bluza de marinar, îl cerceta atent pe d'Arrast cu ochii săi negri și liniștiți. În același timp surâdea, arătându-și dinții foarte albi între buzele pline și lucioase. - El vorbit spaniola, spuse Socrate și, întorcându-se către necunoscut: povestește la domnu' d'Arrast. Apoi se îndreptă dansând către un alt grup. Omul nu mai zâmbi, privindu-l pe d'Arrast cu o curiozitate fățișă. - Te interesează, căpitane? - Nu sânt căpitan, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
ai apucat să-l cunoști. În aceeași seară, d'Arrast, bucătarul și fratele acestuia erau așezați în jurul unui foc stins, în mijlocul colibei pe care inginerul o vizitase de dimineață. Fratele nu păruse surprins văzându-l din nou. Vorbea foarte prost spaniola și se mărginea aproape numai să dea din cap. Bucătarul, în schimb, voise la început să afle tot felul de lucruri cu privire la catedrale, apoi le vorbise pe larg despre supa de fasole. Se făcuse aproape întuneric. D'Arrast îi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
mici, care se preocupă de o anumită prelucrare a produselor agricole dar și de comercializare, au o anumită capacitate de inovare bazată pe calitate, marcă, etichetă, pe legături cu diferite piețe. Asemenea teritorii există în Grecia, în zonele de coastă spaniole etc. Teritoriile rurale în care agricultura este mecanizată, tehnologizată folosesc puțină forță de muncă, în special feminină (datorită plecării bărbaților, navetismului, migrației), pe exploatații mai mari, mai ales monoculturi, alocă fonduri mari pe unitate de forță de muncă, atrag fonduri
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
o limbă și mai veche, tot neatestată, indo europeana comună. Toate limbile moderne moștenesc o serie de cuvinte din limba-mamă, în general pe cele mai importante; româna a moștenit un număr de cuvinte din latină, la fel ca franceza, italiana, spaniola sau portugheza (ca să mă refer numai la cele mai importante limbi romanice). Cuvintele transmise din latină constituie baza vocabularului oricărei limbi romanice; ele nu „se nasc“, nu „apar“ în limbă, ci se păstrează din limba-mamă. Fiecare volum al colecției va
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
celor două culturi. O cultură foarte tradițională și excentrică poate refuza împrumuturile sau, dacă le acceptă, le supune la mari schimbări fonetice și semantice, adaptându-le la structura sa gramaticală și la mentalitatea pe care o reflectă. Limbile europene (franceza, spaniola, engleza, portugheza) au împrumutat multe cuvinte odată cu descoperirile geografice și colonizările unor teritorii, când vorbitorii lor au întâlnit realități necunoscute în Europa. Numeroase cuvinte au fost aduse pe bătrânul continent din limbile indigene din America (cacao, canibal, iglu, mocasin, puma
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
extinderi stilistice). Cele mai bune exemple pentru a ilustra împrumutarea unor cuvinte în condițiile extinderii geografice sunt cele oferite de limbile spaniolă, portugheză, franceză sau engleză, ajunse pe continentul american. Datorită contactului cu limbile indigene din Lumea Nouă, mai ales spaniola și portugheza vorbite în aceste regiuni s-au îmbogățit cu un număr considerabil de cuvinte. Mulți termeni dintre aceștia au trecut și în varianta peninsulară a limbilor menționate și,de aici,au ajuns în limbile europene. Extinderea stilistică a unei
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Latina savantă - sursă de împrumut Latina clasică s-a diversificat, în timp, iar din varianta ei cunoscută sub numele de latină vulgară (numită și latină populară sau târzie) s-au născut limbile romanice: româna, italiana, sarda, retoromana, franceza, occitana, catalana, spaniola, portugheza. Alături de aceste limbi romanice, continuatoare ale latinei, în Evul Mediu a funcționat și latina medievală sau savantă. Această limbă a fost inițiată de Carol cel Mare, care, uluit de formele foarte modificate ale latinei pe care o auzea în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de bază, care este latin. Ca urmare, după cum o atestă lexicul diverselor limbi romanice, în vocabularul romanic s-au păstrat, în anumite cazuri, atât cuvântul latinesc, cu sens general, cât și cuvântul autohton cu sens specializat. Dau câteva exemple din spaniolă, dar situația este aceeași în toate limbile romanice: cuvântul chopo „plop“ provenit din lat. ploppus are alături pe álamo „(un anumit fel de) plop“ din substratul iberic; în afară de anillo „inel“ din lat. anellus, există și aro „inel gros din metal
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fapte de limbă când sunt generalizate, acceptate de întreaga comunitate lingvistică. Un caz interesant de remodelare a structurii semantice a unei limbi a fost semnalat în Spania. Într-un sat catalan, nouăzeci de cuvinte care nu aveau corespondente directe în spaniolă au fost abandonate, în favoarea cuvintelor existente atât în catalană, cât și în spaniolă. Un alt caz, din domeniul slav de această dată, este interesant pentru că, la originea fenomenului, avem a face cu un cuvânt monosemantic din limba primară, căruia îi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
interesant de remodelare a structurii semantice a unei limbi a fost semnalat în Spania. Într-un sat catalan, nouăzeci de cuvinte care nu aveau corespondente directe în spaniolă au fost abandonate, în favoarea cuvintelor existente atât în catalană, cât și în spaniolă. Un alt caz, din domeniul slav de această dată, este interesant pentru că, la originea fenomenului, avem a face cu un cuvânt monosemantic din limba primară, căruia îi corespund, în limba secundară, două cuvinte (în cazurile precedente, unui cuvânt cu două
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în arabă, unde i s-a adăugat articolul al și a devenit al-qaðr „fortăreață“ (procedeul se identifică în multe alte cazuri, de exemplu sp. alcalde „primar“ < ar. qadi „judecător“ precedat de articolul al-). Din arabă, cuvântul a fost preluat de spaniolă ca alcazar (celebru este alcazarul din Segovia), iar din spaniolă, prin franceză, termenul a ajuns și la noi. Bielă „element al unui mecanism, de forma unei bare, folosit la transmiterea sau la transformarea unei mișcări“ are la originea îndepărtată lat.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a devenit al-qaðr „fortăreață“ (procedeul se identifică în multe alte cazuri, de exemplu sp. alcalde „primar“ < ar. qadi „judecător“ precedat de articolul al-). Din arabă, cuvântul a fost preluat de spaniolă ca alcazar (celebru este alcazarul din Segovia), iar din spaniolă, prin franceză, termenul a ajuns și la noi. Bielă „element al unui mecanism, de forma unei bare, folosit la transmiterea sau la transformarea unei mișcări“ are la originea îndepărtată lat. ventus „vânt“, al cărui derivat ventilare însemna „a vântura, a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
aerul“. Amândouă cuvintele latinești s-au moștenit în limbile romanice: ventum (forma de acuzativ a lui ventus) s-a păstrat în toate limbile romanice (cf. rom. vânt), iar verbul ventilare numai în unele limbi romanice (cf. rom. (a) vântura). În spaniolă, ventilare a devenit beldar, cu sensul „a vântura cerealele“; din familia sa face parte și substantivul bielda „furcă de vânturat grâul“. În secolul 18, termenul spaniol a pătruns în franceză, unde a căpătat forma bielle; denumea, inițial, un mecanism de la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
europene. Alambic are, la originea sa îndepărtată, cuvântul grecesc ámbix, care denumea un vas folosit la distilare. Araba a împrumutat termenul și, după ce i-a adăugat la început articolul al-, acesta a devenit al-ambiq. Din arabă, a fost preluat de spaniolă (alambique), iar de la spanioli l-au împrumutat francezii (alambic), în secolul 13, odată cu arta distilării. Din franceză, cuvântul alambic a ajuns la noi. Prima atestare este sub forma lambic (la D. Cantemir, în Istoria ieroglifică), care este luată, probabil, din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
indică faptul că termenul a circulat pe coastele mediteraneene. Se crede că la originea unora dintre aceste cuvinte romanice se află forma anciöa din dialectul genovez al limbii italiene; este posibil ca de aici cuvântul să fi fost luat de spaniolă (anchoa, atestat în 1495), de unde, prin intermediul unei forme provensale (anchova), a ajuns în fr. anchois (atestat în 1546). Româna l-a împrumutat, pe cale orală, din franceză, în forma anșoa (adaptat după pronunțare); a fost înregistrat prima dată în DEX2. Cuvântul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
l-a împrumutat, pe cale orală, din franceză, în forma anșoa (adaptat după pronunțare); a fost înregistrat prima dată în DEX2. Cuvântul a pătruns, de asemenea, în engleză (enchovy) și germană (Anschove), preluat dintr-o limbă în care conținea un v (spaniola sau portugheza). Cremă are la bază gr. chrísma „unsoare, ulei“, derivat de la gr. chrío „a unge“. Cuvântul grecesc a intrat în latina bisericească în forma chrísma, de unde a fost preluat în fr. chrême „ulei folosit pentru ungere în anumite ceremonii
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
zefro și zero (1491). Din italiană provin sp. cero și fr. zéro (pe care l-am luat și noi). O adaptare a aceluiași cuvânt arab, în latina medievală, a fost și forma cifra, care a devenit cifra în italiană și spaniolă, de unde a fost preluat de fr. chiffre și germ. Ziffer, cu sensul actual de „semn numeric“. La noi, cifră este din it. cifra, iar forma învechită țifră provine din germ. Ziffer, ambele adaptate după pronunțare. Ar fi greșit să se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
vechea provensală, limbă în care acest cuvânt era folosit pentru a denumi nisipul fin ce servea la colorarea sticlei (un ceramist occitan celebru, Bernard Palissy, folosea un amestec de cobalt pentru colorarea sticlei și pentru a obține emailuri bleu). În spaniolă, zafiro a venit prin arabă. Româna îl are pe safir din franceză, ca împrumut neologic. În vechea română, exista o variantă zamfir „safir“, care provine din același cuvânt sanscrit, dar ajuns la noi din v. sl. samǔfirǔ, preluat din gr.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
greacă, arabă, latina medievală, slavă sau limbi occidentale), își au originea îndepărtată în persană. Alcov are, la originea sa îndepărtată, cuvântul pers. gumbäd, care a fost împrumutat de arabă, unde qubba însemna „cameră boltită; cort“. A pătruns foarte devreme în spaniolă, unde i s-a adăugat articolul arab al-, devenind alcoba (apare la 1280). De la spanioli l-a luat, câteva secole mai târziu, franceza: alcôve este atestat la 1648 (DL și DR: 1646). Din franceză a pătruns în limbile vecine (germ.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
are la originea îndepărtată numele Tseutung (azi, Tseu-Toung) al unui oraș unde se fabrică țesătura de satin. Împrumutat de arabă ca zaitum, în această limbă s-a format derivatul zaytoûni „ce aparține orașului chinez Tseutung“, care a fost împrumutat de spaniolă: v. sp. aceituní. Din spaniolă, a fost luat de italiană, devenind setino, după ce a suferit o schimbare de formă sub influența it. seta „mătase“. Tot din spaniolă îl are și franceza pe satin. Interesant de semnalat este faptul că spaniola
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Tseutung (azi, Tseu-Toung) al unui oraș unde se fabrică țesătura de satin. Împrumutat de arabă ca zaitum, în această limbă s-a format derivatul zaytoûni „ce aparține orașului chinez Tseutung“, care a fost împrumutat de spaniolă: v. sp. aceituní. Din spaniolă, a fost luat de italiană, devenind setino, după ce a suferit o schimbare de formă sub influența it. seta „mătase“. Tot din spaniolă îl are și franceza pe satin. Interesant de semnalat este faptul că spaniola are și forma satin, cuvânt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]