2,631 matches
-
ne adăpostim la umbra pomului În care rodește șunca și carnea de berbec, pe malurile rîurilor de ambrozie: ne vom scălda În fîntîni de lapte și vom culege chifle calde din vița de pîine“. A doua zi de dimineață, devreme, spaniolul s-a dus pe țărm cu cîțiva oameni. „CÎnd am ajuns pe uscat, scrie el, mai Întîi am căzut În genunchi și am mulțumit Domnului și Sfintei Fecioare fără ajutorul cărora am fi fost cu toții pierduți.“ Al doilea gest pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
locurile acestea și care nu le-ar fi priceput mai bine decît oamenii săi? Căci pămîntul nu este niciodată „luat În stăpînire“ - el este cel care stăpînește. În orice caz, după ce-au Îndeplinit aceste gesturi da pietate și credință, spaniolii s-au ridicat Îndreptîndu-și genunchii plecați În rugă, s-au Întors spre mulțimea de indieni, care Între timp Îndrăzniseră să se apropie de această falsă tiradă, și-și descărcară muschetele asupra lor („ca să nu devină prea Îndrăzneți și amenințători“). Vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
asupra lor („ca să nu devină prea Îndrăzneți și amenințători“). Vreo doi-trei au căzut cu fața În țărînă, iar ceilalți au rupt-o la fugă spre pădure țipînd. Astfel, dintr-o singură lovitură, s-a instaurat și creștinismul și guvernul. Acum spaniolii și-au Întors privirile spre satul indian - Începură să jefuiască și să prade cu priceperea ce ți-o dă experiența Îndelungată, dar, pe măsură ce treceau din colibă În colibă și nu găseau nici coșuri cu bulgări de aur, nici lăzi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
fuseseră modelate În chip rudimentar din lut ars, le sporea mînia; simțeau că au fost amăgiți și Înșelați și Începură să spargă și să distrugă tot ce le ieșea În cale. Sentimentul de jignire, de nobilă indignare străbate În relatarea spaniolului - căci sîntem Într-adevăr dotați cu o mulțime de scrieri critice la adresa Începuturilor Americii, care, cu excepția cîtorva arhaisme În formulare, au un limbaj ciudat de familiar, ca și cum ar fi fost scrise ieri: „Un neam barbar și sălbatic, cu apucături sîngeroase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
josnică și primitivă mai potrivită fiarelor sălbatice decît oamenilor - trăiesc În Întuneric și nu cunosc bucuriile artei pe care le cunoaștem noi, ai putea crede că Dumnezeu Însuși a uitat de existența lor, atît sînt de departe de orice lumină“. Spaniolul vorbește cu dispreț despre „peștele Împuțit“ și uscat și carnea pusă la uscat În colibele lor, despre necunoașterea metalelor, dar ironia sa cea mai tăioasă se Îndreaptă spre „un soi de iarbă sau plantă“ pe care au găsit-o din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
greu de găsit un exemplu mai grăitor de orbire. Căci se află aur aici, un rîu inepuizabil de aur pe care-l poate produce la nesfîrșit pămîntul acestei regiuni și pe care omenirea Îl va plăti și cheltui veșnic; iar spaniolul, măcinat de lăcomia sa de aur, Îl ignoră cu o strîmbătură plină de silă, umflîndu-și disprețuitor nările. Actul acesta are În același timp valoare istorică și profetică pentru că se găsește În el Întreaga istorie a erorilor Europei În privința Americii. Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cursul rîurilor, a cultivat porumb pentru Întreaga lume, pămîntul ei s-a acoperit de zahăr, de citrice suculente, de mii de lucruri obișnuite și rare, dar taina pămîntului ei a rămas neștiută, marea ei bogăție și putere necunoscută. Și totuși, spaniolul cel chior n-a văzut aceste lucruri. A jefuit satul, a ucis cîțiva indieni, a pătruns cîteva zeci de mile În interiorul țării În căutare de comori. A găsit un teren gol, Întins, cu un sol nisipos și calcaros, un peisaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mai variat În culori și forme: pămîntul era mai cleios, mai mîlos, iar cînd a plouat, l-a blestemat. Pe suprafața lui creștea o iarbă aspră, tufișuri mărunte și țepoase; și iarba aceea mirositoare, al cărei fum Îl scîrbise pe spaniol, creștea atît de abundent, Încît ar fi putut umple de fum și nările pămîntului. Animalele și păsările sălbatice se găseau din plin, așa că spaniolul cel chior n-a suferit de foame, dar n-a găsit nici bulgări de aur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
iarbă aspră, tufișuri mărunte și țepoase; și iarba aceea mirositoare, al cărei fum Îl scîrbise pe spaniol, creștea atît de abundent, Încît ar fi putut umple de fum și nările pămîntului. Animalele și păsările sălbatice se găseau din plin, așa că spaniolul cel chior n-a suferit de foame, dar n-a găsit nici bulgări de aur și aici măcar un singur smarald. Spaniolul cel chior a blestemat și s-a Întors din nou spre răsărit, spre mare. Păsările treceau pe deasupra lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ar fi putut umple de fum și nările pămîntului. Animalele și păsările sălbatice se găseau din plin, așa că spaniolul cel chior n-a suferit de foame, dar n-a găsit nici bulgări de aur și aici măcar un singur smarald. Spaniolul cel chior a blestemat și s-a Întors din nou spre răsărit, spre mare. Păsările treceau pe deasupra lui la zbor Înalt, drept și iute, spre mlaștinile de la mal. Asta a fost tot. Pămîntul uriaș și-a regăsit liniștea. Spre apus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de clocotul vijelios al apelor limpezi și iuți, milioane de ochișori clipeau și licăreau, totul se mișca Într-o lunecare foșnitoare, Întunericul fertil murmura, aripile băteau cu putere, pustietatea cînta o simfonie, dar nicăieri nu răsuna mersul apăsat al cizmelor. Spaniolul s-a Întors pe vas și a ridicat pînzele bucuros. Avea doar un singur ochi și nu găsise aur. Cei din Catawba sînt neîntrecuți În arta discuțiilor și dezbaterilor bine argumentate. În timp ce locuitorul din Carolina de Sud sau de pe Mississippi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
rosti: o naționalitate este un bazin, iar o graniță un munte. Pentru a lăsa la o parte Italia, Spania sau Grecia, așa de hotărât delimitate, vedem d. e. că francezii se întind în bazinul oceanului Atlantic și că sunt despărțiți de spanioli și italieni prin Pirinei și Alpi, de germani prin Vosgi. Germanii sunt iarăși incluși de munții Franței și ai Italiei către apus si sud, la nord de marea Baltică și acea a Nordului, la răsărit de dealurile ce întovărășesc cursul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
frumos lucrată cu ornamente, care se vede cu deosebire la șefii pileați. c)Sabia scurtă, dreaptă și cu două tăișuri în formă de pumnal, pe care Dacii par a o fi împrumutat de la Romani, care ei înșii o introduseseră de la Spanioli. d)Lancea lungă, cu coada de lemn iar vârful de bronz sau de fier. Dintre cele aruncătoare aflăm: a)Sulița, o lance mai scurtă pentru aruncat (javelot) cu mâna sau balista, o mașină de aruncat. b)Arcul, arma națională a
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
copiii uriași. Singura lor lege este de a se simți bine, așa că beau și excretează într-o familie veselă, masculină, care rîde de tot ce adulții numesc civilizație. Pentru ei, femeile există doar ca maseuze și gîdilici. Mai este cartea spaniolilor despre Cavalerul Tristei Figuri. Un sărman celibatar care înnebunește după ce citește genul de cărți în care tu ai dori să fii, cu eroi care triumfă aici și acum. își părăsește casa și luptă cu țărani și hangii pentru frumusețea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de vedere cultural. Imigrația de origine străină O imigrație diversificată și variabilă ca alcătuire. De la începutul secolului XX, alți tovarăși de sărăcie, originari din țările europene, se alătură imigranților din provinciile franceze. Mai întîi belgieni și polonezi, apoi italieni și spanioli. După Primul Război Mondial, lucrători provenind din țările colonizate ale Africii sau Asiei vin să sporească mișcarea de imigrație, care începea să slăbească, cu atît mai mult cu cît conflictul se încheiase brusc, iar tinerii din zonele rurale fuseseră decimați
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
pe terenuri ce se aflau încă în afara Parisului, adică puțin înainte de 1860. Zola plasa aici intriga romanului Otrava, unde locuiau personajele sale Lantier și Gervaise, care veniseră din regiunea Marsiliei la Paris pentru a-și găsi de lucru. Ulterior europenii, spanioli și italieni, au înlocuit această imigrație franceză, mai cu seamă rurală. Începînd cu 1920, acestora le-au succedat kabilii, conferind o tonalitate vădit maghrebiană 14 cartierului, care o va păstra pînă în anii 1990. Apoi cîteva cafenele berbere au cedat
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
și explica emoția care-i cuprinsese pe bucureșteni la venirea unui străin, care părea că știe despre timp mai multe decât ei. „De cine e?“ a-ntrebat Nicu, iar Jacques i-a răspuns: „N-a auzit mai nimeni de el, un spaniol, Miguel de Unamuno.“ Niculae Stanciu a fost dintre cei dintâi tineri bucureșteni care au obținut brevet de pilot și au condus, în Primul Război Mondial, avioane de luptă. A căzut în misiune și post-mortem i s-a acordat Medalia „Bărbăție
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de incomunicabilitate, disperare și păcate. Violența desfigurează destinele - de la marina britanică până la plantațiile creole, toate sunt marcate de prezența corupătoare a arbitrariului și a sclaviei. Englezii sunt departe de a fi arhanghelii sosiți spre a oferi Americii libertatea refuzată de spanioli. Pe punțile navelor lor se află captivă o umanitate guvernată după legile implacabile ale puterii și pedepsei discreționare. Marina își relevă umbrele imunde, iar violul comis de un locotenent asupra unui tânăr aspirant face parte din decorul cotidian al universului
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
care-i întoarse spatele. — Pun pariu că gătești bine, nu-i așa? întrebă Darlene. — Mama nu gătește, afirmă Ignatius pedant. Ea arde. — Și eu găteam când eram măritată, le povesti Darlene. Da’ foloseam mai mult conserve. Îmi place orezu’ ăla spaniol. Și spaghetele cu sos de roșii. — Mâncarea la conservă e perversă, afirmă Ignatius. Bănuiesc că până la urmă e foarte dăunătoare sufletului. — Doamne, iar m-a luat durerea de cot, oftă doamna Reilly. — Lasă-mă, te rog. Nu vezi că vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Los Angelesul Însorit, era ca peste câteva ore să Înghețe de frig. 8 Degerând Într-un frigider ambulanttc "8 Degerând Într‑un frigider ambulant" Noaptea, târziu, cei trei aterizară pe aeroportul din Los Angeles și se Întâlniră cu Pedro, un spaniol de cincizeci de ani. Zărindu-l de departe, Desert Rose se Întoarse spre Kitty să-i explice. — Pedro e directorul de la Wild Box, o galerie nonprofit din Chelsea. A adus o parte din expoziția sa, Totalitarismul este amuzant, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
și În hol. Chiar la intrare. — Ce? zise Desert Rose, uitându-se În ochii verzi ai lui Charlie, confuză, pierdută, incapabilă să Înțeleagă cum era cu putință. Îi aruncă o privire lui Pedro, ca și când i-ar fi cerut ajutorul, dar spaniolul zâmbi ciudat și nu zise nimic. — Lucrările lui sunt mai comerciale decât ale tale. Am mai multe șanse să le vând. Desert Rose, filmele tale ar captiva cu siguranță publicul, dar mă Îndoiesc profund că oamenii vor vrea să cumpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
fața lui Desert Rose. — Ce puneți la cale, doamnă? Întrebă el misterios. Kitty era sigură ca Desert Rose nu i-ar fi spus lui Pedro, cel puțin nu și dacă nu era Charlie prin preajmă. Dar artista se uită În spatele spaniolului, Îi văzu pe Charlie, pe Tracy Lee și pe Patrick venind dinspre sala mare de expoziții și nu se mai putu abține. Hei, am știri proaspete! Kitty s-a Îndrăgostit de-un tip Însurat! izbucni Desert Rose, mărturisind tot, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
marginea drumului, până când opri sub copertina de deasupra intrării de la Armory Court. Kitty Își coborî picioarele Încălțate În papuci de plajă din mașină și făcu ultimul pas al călătoriei pe un covor uscat. — Bine ai revenit, Îi zise Carlos, un spaniol de vârstă mijlocie, cu o mustață mare, neagră, portarul ei favorit. Cum a fost călătoria? o Întrebă, nevenindu-i să-și creadă ochilor când Îi văzu picioarele. Papuci? — O, Carlos, a fost o călătorie norocoasă, răspunse radioasă. — Norocoasă? Întrebă acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Întâmplare că Robert Fludd, alt templier englez, În decurs de un an scrie trei opere ca să sugereze justa interpretare a manifestelor... Dar reacția e de-acum incontrolabilă, a Început Războiul de treizeci de ani, electorul palatin a fost Înfrânt de spanioli, Palatinatul și Heidelbergul cad pradă jafului, Boemia e În flăcări... Englezii hotărăsc să se orienteze din nou spre Franța și să Încerce acolo. Și iată de ce, În 1623, Rozacruceenii dau semne de viață prin manifestele lor la Paris și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
atunci pentru cine scria Andreae, dar acum, din Întunecimea acestei celule În care lâncezesc, mai lucid decât don Isidro Parodi, acum știu. Mi-a spus Soapes, tovarășul meu de Închisoare, un ex-templier portughez: Andreae scria un roman cavaleresc pentru un spaniol care Între timp zăcea Într-o altă pușcărie. Nu știu de ce, dar proiectul Îi convenea infamului Bacon, care ar fi vrut să treacă În istorie drept autorul secret al aventurilor cavalerului de la Mancha și-i cerea lui Andreae să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]