347,571 matches
-
pe care ăl considera un afin; reușește o întălnire la Madrid, în casa lui Busuioceanu, cu Ortega y Gasset, pentru a-i propune traducerea în limba română a principalelor lui opere (7 noiembrie 1942); la Paris, unde călătorește în mod special, ăi cunoaște în fine personal pe Cocteau, pe Paul Morand și mai ales pe Georges Dumézil (16 noiembrie 1943). Fără să o spună nimănui, fără să se confeseze altcuiva decăt Jurnalului, Mircea Eliade efectuează o cotitură decisivă în existență: începe
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
în textul acestuia. Numai așa se explică de ce nici un recenzent, chiar autorii celor mai elogioase cronici (P. Comarnescu, Edgar Papu, Al. Dima - ultimii doi fiind chiar discipoli ai cărturarului) nu au reținut-o. Ideea menționată apare numai ca un aspect special și relativ periferic - și care nici măcar nu este afirmat clar și neechivoc - și nicidecum ca „o înțelegere a artei care leagă între ele părțile” etc., punctul central care integra totul într-o unitate sistematică. De fapt, ideea artei ca formă
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
dobîndesc obiectul, ca totalitate, abia la sfîrșitul cercetării, estetica începe prin a-l postula. „Ceea ce este estetic, valoarea estetică și opera de artă în care ea se întrupează sînt obiecte pe care cercetătorul le postulează de la începutul lucrării sale”. Aspectele speciale pe care esteticianul le descoperă în cursul investigațiilor sale nu fac decît să detalieze și să aprofundeze obiectul ca totalitate, dat și presupus de la început. Demersul esteticii este deci analitic, estetica reprezintă un ansamblu deductiv. „Din această pricină... orice cercetare
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
cărei rost la început nu l-am înțeles, trezise satisfacția și admirația comandantului aeroportului, care l-a felicitat pe soțul meu pentru reușită. Specializarea în tehnica radiodifuziunii i-a conferit soțului meu titlul de specialist în comunicare radiofonică, un serviciu special în Aviația Civilă, a cărui importanță a crescut pe măsura dezvoltării acesteia. Radiodifuziunea crescuse, se întărise, căpătase spații de emisie în eter pentru care militau diferiți specialiști în domeniul aviației, al telefoniei, al marinei, al poștei și al altor instituții
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
teatral românesc și străin, publicistul Horia Petra Petrescu, care, cu puțin timp înainte, tocmai își susținuse teza de doctorat la Universitatea din Leipzig cu o temă legată de dramaturgia lui Caragiale. Deși locuia la Sibiu, el a venit în mod special la Brașov, spre a vedea spectacolele trupei Hanako. La capătul celor două seri de teatru la care a asistat, el se apucă să facă o dare de seamă a lor, după toate regulile artei. Mai întâi ne spune ceva despre
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
înghițirea, digestia și, asta-i situația!, defecarea! Într-un cuvînt, fiziologia. Pentru început, să vedem cum arată limba unui personaj dostoievskian. E vorba de Piotr Stepanovici din Demonii. „Ai impresia la un moment dat că limba lui are o conformație specială, neobișnuit de lungă și subțire, foarte roșie, cu vîrful extrem de ascuțit și într-o continuă mișcare automată.” Ca să nu trișez, voi adăuga că aici, în cazul lui Piotr Stepanovici, limba e descrisă nu în funcția ei digestivă, ci fonetică. Dar
La popa la poartă stă o mîță moartă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13398_a_14723]
-
în același birou în care sălășluia anul trecut Rosetti. Hotărît lucru, academicienii au organizat un complot împotriva mea! Din fericire, Iordan e mult mai blajin, ca moldovean ce se află. 29 martie 1953 [...] tracasarea necontenită din timpul săptămînii, ședințe, programe speciale, o bibliografie imensă și imposibil de parcurs, plictiseala care ridică toate inconvenientele la pătrat etc. Aluziilor din trecut la „ceva miez” șîn scrisoriț nu știu cum li s-ar putea riposta. Jurnal intim nu redactez, altminteri l-aș transcrie în epistole și
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
piele de capră, iar alături de ea o fată cu pălărioară în cap și umbreluță verde, probabil fie-sa.” Deci, pentru acea prăvălioară de lenjerie de damă dintr-un mic orășel de provincie etc., trebuie să fac rost, într-un raion special, de: căciulițe tradiționale, cizmulițe de piele de capră, pălărioare, umbreluțe. Și multe, multe măntăluțe. Fiindcă Sonia are permanent o „măntăluță”. Raskolnikov a stat cîndva pe lîngă Cinci colțuri! Nastasia Filipovna stă chiar pe Cinci colțuri! Să nu se fi întîlnit
„Sois sage, ô ma Douleur, și ține-te tranchilă.” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13546_a_14871]
-
o flacără rece, oximoron în care nu e greu să identificăm și o influență eminesciană. Oricum, din punctul nostru de vedere, Rașelica este înainte de toate un personaj de clară ascendență baudelairiană, pentru că în unele poezii din Florile răului, în mod special în cea de-a treizeci și doua ( Une nuit que j’étais près d’une affreuse juive), putem găsi în formă embrionară personajul dezvoltat cu aproximativ șaptezeci de ani mai târziu de Mateiu I. Caragiale. De fapt în acest sonet
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
are nimic din evreica văduvă care îl seduce și apoi îl ucide pe Olofern pentru a-și elibera orașul, în ea vedem mai curând dușmanca din celebrele picturi ale lui Gustav Klimt, "Iudita I", și "Iudita II ( Salomé)". În mod special în "Iudita II ( Salomé), în care cele două figuri biblice se confundă ambiguu, trăsăturile femeii, intenționat înăsprite și masculinizate, până a o face să devină un tulburător androgin, ne revelează faptul că nu suntem în fața unei figuri biblice, ci a
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
cele mai seducătoare dintre titlurile scoase pe prima pagină. Cu un asemenea bagaj de sensibilitate și de inteligență, cărțile Ioanei Pârvulescu sînt adevărate performanțe de cultură și de expresivitate. Întoarcerea în Bucureștiul interbelic este, fără îndoială, un roman cu totul special, o proză de evocare și de idei în care un oraș întreg se reflectă pe sine ca într-o oglindă parabolică, apoi se așterne la picioarele Ioanei și toarce molcom, ca un motan uriaș. Păcat, însă, că Ioana Pârvulescu, ale
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
spre ușa. - Acum, la revedere. - La revedere. Ai grijă de tine. Se lașase noaptea. Începuse să bată vîntul, împrăștiind nori de praf, care se înălțau pînă la acoperiș. În ultimele cîteva ore, temperatura scăzuse drastic, iar aerul căpătase acel parfum special care, în mintea mea, era asociat cu zăpadă. Era crivatul, acel vînt înghețat de la Răsărit, care venea chiar din Siberia, trezindu-mi cele mai vechi amintiri legate de iarnă. Oare cum putea cineva trăi timp de șase luni în climă
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
și o briză de aer rece din partea noilor formule de a scrie, ceva mai multă noutate. Poezie și lux Adrian Bodnaru a fost primul poet recenzat de mine în „România literară". Ar trebui cu această ocazie să am o relație specială cu cărțile lui și, la acest al doilea frumos volum care îmi cade în mână să cuget la cât am evoluat și eu, și poetul. Versuri și alte forme fixe e o cărticică de lux, în genul celor pe care
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13893_a_15218]
-
despre cum să-ț pui piedică singur. Un adevărat document de patologie, coane... De unde le ai? - Metehne de familie lăsate mie cu procură. Sunt un viciat testamentar. (De unde pînă unde să fie un băiat detracat, cîtă vreme n-are studii speciale? - Saki) - Nutrim un adînc respect, ne înclinăm cu mîrșavă adorațe în fața acelora care ne-au premers pe diferite trepte ale păcatului. - C. R. Maturin - Și reciproca, darling... - Să fi fost eu popă - mi le-ai fi donat cu titlu de spovedanie
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
traduce? Se spulberă și ce-a mai fost! Păcat, mare păcat că Odobescu nu și-a scris toate cele 3000(!) de scrisori cu țîța mamei în gură. Pe de altă parte, însă, scrisorile "franțuzești" ale lui Odobescu primesc o aromă specială, capătă un fel de comic involuntar: "Un dentiste de Bucarest prépare une collection fort intéressante en ivoire..." Și totuși. Fiți atent, nu-i mai mult delicios să citești, în românește, o chestie ca asta? "Dragă D-le Mirea Era convenit
Apoi cît de trist am fost by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14195_a_15520]
-
Deci, în șapte ani, cât statul nou, subt îndrumările comitetului central al partidului muncitoresc român, a lucrat pentru ridicarea culturală a poporului, două milioane de neștiutori de carte trecuseră la știința de carte și se îndrumau, în mare parte, către învățământul special, spre a răspunde nevoilor ce se creaseră în toate sectoarele de activitate ale țării înnoite."9 Satul sadovenian, ca și cel al lui Cezar Petrescu, din "Vino și vezi", are aparența unui construct de sinteză în care butaforia se aglomerează
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
umblu cu umbrela aplecată mult în față, în așa fel încît nu văd femeile decît de la talie în jos! Să tot rătăcești pe străzile pline de carne. Mai ales acum cînd, nefiind în măcelării, orice bucă de doamnă capătă ceva special. Ai și hali-o, nu numai te-ai uita! Mă surprind gîndindu-mă că aș fi un canibal distins! Ar trebui să vă scriu despre Dolhasca. În ultima vreme mă bîntuie fantoma acelui "spațiu", rezervația naturală de îngeri tinerețea mea tristă
Ce coșmar delicios, ce lume nouă și bulbucată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14035_a_15360]
-
în București. Deja în ianuarie 1925 o ordonanță a Primăriei limitează mărfurile care pot fi vîndute pe străzi la: gaz, fructe, lapte și pește. Nu mai e legal să vinzi sticlărie, păsări, gogoși, mărunțișuri, înghețată și zaharicale decît în locuri speciale, la tarabe, plătind așadar un impozit. Circulația prin centrul capitalei, cu mărfuri în cărucioare trase de mînă sau căruțe este interzisă în același an, deoarece traficul crește pe zi ce trece și e stînjenit de orice vehicul nemotorizat. În anii
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
avut loc abia la jumătatea secolului al XX-lea. De atunci s-a stabilit și s-a scos la lumină tot ce are legătură cu vechii locuitori, ca moștenire prețioasă și de neînlocuit și, în consecință, s-a acordat protecție specială și drepturi tradiționale etnicilor maori. Se obișnuiește ca limba lor să fie recunoscută ca limbă oficială. La revendicările minorității s-au stabilit reglementări de discriminare pozitivă, de exemplu cîteva locuri în Parlament sînt rezervate pentru maori. În 1975 s-a
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
aproape un an, până când, în sfârșit, va întâlni imaculata față de copil a unei noi zăpezi. Toate aceste nume sunt sacre pentru laponi și unele din ele au pătruns și în limba suedeză care are și ea, ca toate limbile, denumiri speciale pentru zăpadă și starea ei mișcătoare, metamorfoze dansatoare, schimbându-se în fantome ale apei, năluci ale aerului din care s-a creat subtil. Am stat cu capul în mâini pe pervazul alb al ferestrei până când a bătut ora prânzului, în
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
Deodată am remarcat că eram singură în sufragerie. M-am grăbit să-i ajung din urmă pe entuziaștii membri ai Asociației ghioceilor. Se strânseseră cu toții în sera cu geamuri viu colorate unde erau expuși ghiocei rari și într-un loc special "Gigantul" din Anglia, G. Elwesii, după numele cultivatorului său. Era multă forfotă și zumzăit, ca într-un stup de albine. Îmi era greu să respir și îmi era frică de un atac neașteptat de tuse. Ghioceii stăteau tăcuți și nemișcați
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
Literaturii Române, 2002. Reeditări: Un război de o sută de ani, Editura AXA, Botoșani, 2001. Premii literare: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut, 1981; Premiul de poezie al orașului Slobozia, 1991; Premiul Uniunii Scriitorilor, poezie, 1999; Premiul ASPRO, poezie, 1999; Premiul special "Virgil Mazilescu", Corabia, 2001. Prezentă cu traduceri în reviste și antologii în Anglia, Germania, S.U.A., Suedia, Ungaria, Rusia, Polonia. Nicolae Manolescu Mi-e teamă de tine, aprilie!" Acest vers ciudat din Elegia V s-a dovedit premonitor: Mariana Marin a
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
-l sărbătorim pe Nichita Stănescu fără să o plîngem și pe Mariana(Mady) Marin. Nu pot să spun că am cunoscut-o bine, că am stat de vorbă zile și nopți în șir. Îi știam bine însă poezia atît de specială, patetică, cu un soi de disperare care a zvîcnit întotdeauna în verbul ei. E luni, e seară cînd scriu aceste rînduri și, de cîteva ceasuri, Mady nu mai e. Acum doi ani, am aflat că este bolnavă și că prietenii
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
a făcut încet și cu destulă greutate. Și care continuă, dacă e să privim exemplele date de Cioroianu. Într-o oarecare măsură, continuă Cioroianu, manualele (unice, dar nu neapărat numai ele) au avut rolul lor în acest mod cu totul special de a percepe istoria; e vorba despre discursul istoric (dac-ar fi să vorbim, aș spune eu, chiar și numai despre „pluralul etnic", acel noi autist din „Ei sînt ai noștri și ne-au scris istoria și faptele de vitejie
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
și mama lui Ioan Holender, directorul Operei de Stat din Viena, Magdalena Csendes Holender, sînt apoi oameni obișnuiți, cu existențe prin nimic ieșite din comun, și alții care țin să-și păstreze anonimatul, deși poveștile lor sînt uneori cu totul speciale. Dintre cele trei părți, cea dintîi se oprește asupra memoriei și istoriei, cea de-a doua, cea mai consistentă, de altfel, poveștilor de viață a două generații, de la începutul secolului și de la mijlocul lui, iar ultima, memoriei comunitare a Lugojului
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]