1,119 matches
-
muguri - Crataegus monogina (păducel) - lăstari - Fagus sylvatica (fag) - frunze, muguri - Fraxinus excelsior (frasin) - muguri - Hepatica triloba (popalnic iepuresc) - herba - Hippophae rhamnoides (cătina) - muguri - Juniperus comunis, Juniperus sabina (ienupăr) - lăstari, semințe - Morus nigra (dud negru) - muguri - Populus nigra (plop) - muguri - Prunus spinosa (porumbar) - muguri - Quercus robur, Quercus pedunculata (stejar) - muguri, cortex - Salix alba (salcie) - muguri - Solidago virgaurea (splinuța) - flori - Syringa vulgaris (liliac) - muguri - Tilia tomentosa (tei argintiu) - muguri - Verbascum phplmoides (lumânărica) - herba - Viscum album (vâsc) - herba - Hedera helix (iederă) - lăstari - Phytolacca americana
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
fiind Fagus silvatica (fag), Quercus petraea, Q. polycarpa, Q. dalechampii (gorun), Q. pubescens (stejar pufos), Q. cerris (cer), Q. frainetto (gârniță), Tilia tomentosa (tei alb), Fraxinus ornus (mojdrean), Robinia pseudacacia (salcâm), Betula verrucosa (mesteacăn). Pe lângă arbuști larg răspândiți ca Prunus spinosa (porumbar), Rosa canina (măceș), Ruscus aculeatus (ghimpe), Crataegus monogyna (păducel), Corilis avellana (alun), în locul pădurilor termofile defrișate se instalează specii submediteraneene precum Cotinus coggygria (scumpie), Syringa vulgaris (liliac), Padus mahaleb (vișin turcesc). În lunca Nerei sunt frecvente salcetele (Salix alba
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
Erbiceni (în trecut, Bârlești) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bârlești, Erbiceni (reședința), Spinoasa, Sprânceana și Totoești. Comuna se află în centrul județului, pe malurile Bahluiului, la nord de orașul Podu Iloaiei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ281, care o leagă spre sud de Podu Iloaiei (unde se termină în DN28) și spre nord-vest
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
unde se termină în DN28) și spre nord-vest de Belcești, Cotnari, Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de călători Erbiceni și de halta Spinoasa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Erbiceni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,63%). Pentru 7,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
1,08%). Pentru 7,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Bârlești", făcea parte din plasa Bahlui a județului Iași și era formată din satele Bârlești, Totoești, Erbiceni și Spinoasa, având în total 2375 de locuitori. Funcționau în comună o moară de apă, una de aburi, două școli cu 80 de elevi, și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu noul nume de "Erbiceni", în aceeași plasă și
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
-lea e.n. (epoca daco-romană), secolul al VII-lea-al VIII-lea (Evul Mediu Timpuriu), secolul al XV-lea și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea (Evul Mediu); în sfârșit, la „Poala Catargului”, la 1,4 km sud-vest de satul Spinoasa, mai este un sit cu așezări din paleolitic, eneolitic (cultura Cucuteni, una faza A și alta faza B), Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), perioada Halstatt, perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană), secolul
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
Spinoasa este un sat în comuna Erbiceni din județul Iași, Moldova, România. Spinoasa se află la 29 km sud-est de Hârlău, circa 11 km de Podu Iloaiei și la 32 km nord-vest de municipiul Iași. Este traversată de râul Bahlui, un
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
Spinoasa este un sat în comuna Erbiceni din județul Iași, Moldova, România. Spinoasa se află la 29 km sud-est de Hârlău, circa 11 km de Podu Iloaiei și la 32 km nord-vest de municipiul Iași. Este traversată de râul Bahlui, un râu periculos în perioada inundațiilor, însa nu face probleme satului Spinoasa datorită
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
România. Spinoasa se află la 29 km sud-est de Hârlău, circa 11 km de Podu Iloaiei și la 32 km nord-vest de municipiul Iași. Este traversată de râul Bahlui, un râu periculos în perioada inundațiilor, însa nu face probleme satului Spinoasa datorită barajului de acumulare de la Belcești, care preia și reglează cursul dar mai ales debitul râului Bahlui. Satul Spinoasa are o școală care cuprinde clasele l-lV deoarece este un sat mic cu aproximativ 100 case, iar restul copiilor care
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
km nord-vest de municipiul Iași. Este traversată de râul Bahlui, un râu periculos în perioada inundațiilor, însa nu face probleme satului Spinoasa datorită barajului de acumulare de la Belcești, care preia și reglează cursul dar mai ales debitul râului Bahlui. Satul Spinoasa are o școală care cuprinde clasele l-lV deoarece este un sat mic cu aproximativ 100 case, iar restul copiilor care depășesc clasele l-lV sunt nevoiți să facă naveta până la Erbiceni (la 4 km) sau Belcești (la aproximativ 8
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
Citiți mai jos un reportaj despre una dintre cele mai mari operațiuni secrete desfășurate vreodată de Armata Română în județul Iași. "Un uriaș depozit subteran secret, întins pe 12 hectare, ascuns în valea dintre dealurile împădurite din comuna Erbiceni, la Spinoasa. La 8 metri sub pământ se construiau opt buncăre cu suprafețe de mii de metri pătrați, fiecare cu ziduri groase de beton. Buncărele comunicau unele cu altele prin niște galerii puternic armate în beton. Deasupra totul era acoperit de pământ
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
galerii subterane, camuflate, de asemenea, de pădurea de salcâmi. Am stat de vorba cu doi dintre muncitorii care au lucrat la una dintre cele mai mari operațiuni secrete desfășurate vreodată de Armata Română în județul Iași, operațiune denumita "Șantierul 229 - Spinoasa". Aceștia au vorbit pentru prima data cu niște jurnaliști despre povestea buncărelor subterane din Padurea Chicerea, la Spinoasa, acum abandonate și lăsate pradă hoților de fier vechi." Înainte de intrarea în orașul Podu Iloaiei, dinspre Iași, faci dreapta spre drumul județean
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
au lucrat la una dintre cele mai mari operațiuni secrete desfășurate vreodată de Armata Română în județul Iași, operațiune denumita "Șantierul 229 - Spinoasa". Aceștia au vorbit pentru prima data cu niște jurnaliști despre povestea buncărelor subterane din Padurea Chicerea, la Spinoasa, acum abandonate și lăsate pradă hoților de fier vechi." Înainte de intrarea în orașul Podu Iloaiei, dinspre Iași, faci dreapta spre drumul județean care duce spre Erbiceni. Din mașină, dacă te uiți atent, vezi în depărtare ruinele unor poduri din beton
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
în orașul Podu Iloaiei, dinspre Iași, faci dreapta spre drumul județean care duce spre Erbiceni. Din mașină, dacă te uiți atent, vezi în depărtare ruinele unor poduri din beton. Mergi mai departe, ții drumul spre Belcești și treci prin satul Spinoasa. Cum se termina satul, o iei pe camp, spre Pădurea Chicerea. Dacă te apropii puțin, poți să zărești ruinele unei căi ferate suspendate, ale unor galerii din beton și rămășitele câtorva buncăre cu ziduri groase de beton. Puțini știu că
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
URSS își măsurau deja mușchii în Războiul din Coreea. În acest timp, Armata Română a dat dovadă de o mobilizare fără precedent pentru a construi în Pădurea Chicerea o unitate militară secretă. Trecuseră deja câțiva ani de când Ștefan Lupu din Spinoasa revenise de pe front. Luptase în cel de-al Doilea Război Mondial. La un moment dat, Securitatea i-a cerut să lucreze la șantierul de la Spinoasa. ""La început eram la lucru vreo 1.300 de soldați și civili. Eu eram un
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
în Pădurea Chicerea o unitate militară secretă. Trecuseră deja câțiva ani de când Ștefan Lupu din Spinoasa revenise de pe front. Luptase în cel de-al Doilea Război Mondial. La un moment dat, Securitatea i-a cerut să lucreze la șantierul de la Spinoasa. ""La început eram la lucru vreo 1.300 de soldați și civili. Eu eram un bun dulgher și aveau nevoie de mine. M-au avertizat că dacă voi povesti cuiva ceea ce lucram acolo, mă împușcă. Și nu am povestit nimănui
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
povestit nimănui. Eu eram plătit pentru că eram civil, dar s-a lucrat și cu mii de soldați. Era un șantier mare"", își amintește Ștefan Lupu, acum în vârstă de 84 de ani. Și Neculai Beraru a muncit la Șantierul 229 Spinoasa. A lucrat, însă, ca soldat, era militar în termen și nu primea salariu. ""Prin 1952 au adus încă vreo 500 de oameni de la Canalul Dunăre-Marea Neagră să continue lucrările la Spinoasa. Trebuia să construim o unitate militară secretă sub pământ
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
ani. Și Neculai Beraru a muncit la Șantierul 229 Spinoasa. A lucrat, însă, ca soldat, era militar în termen și nu primea salariu. ""Prin 1952 au adus încă vreo 500 de oameni de la Canalul Dunăre-Marea Neagră să continue lucrările la Spinoasa. Trebuia să construim o unitate militară secretă sub pământ. Am săpat la 8 metri sub pământ și am făcut buncărele subterane cu ziduri groase de beton. Munceam de dimineața până seara. Eram istoviți. Nu aveam utilaje, totul era manual. Dar
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
Lupu. Primarul comunei Erbiceni, Constantin Ivan, și-a amintit, de asemenea, că a auzit povestea generalului trădat de amantă de la bunicii săi. Aceștia la rândul lor au auzit-o de la unii dintre ofițerii care s-au aflat pe șantierul 229 - Spinoasa. Era vorba despre un general rus care avea o amantă nemțoaică. Această femeie era, de fapt, o spioană care a sustras planurile secrete ale unității de la Spinoasa și le-a dat americanilor"", a spus primarul Constantin Ivan. După ce au fost
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
auzit-o de la unii dintre ofițerii care s-au aflat pe șantierul 229 - Spinoasa. Era vorba despre un general rus care avea o amantă nemțoaică. Această femeie era, de fapt, o spioană care a sustras planurile secrete ale unității de la Spinoasa și le-a dat americanilor"", a spus primarul Constantin Ivan. După ce au fost retrași soldații, construcțiile finalizate nici măcar nu au mai fost păzite. După 50 de ani, a rămas doar ce era din beton: buncărele, care acum sunt pline de
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
depărtare de municipiul Iași, în Podișul Moldovei, și la 3 km distanța de D.N.28, ce trece prin localitatea Podu Iloaiei, se găsește așezat satul Totoești. Din punct de vedere administrativ, satul Totoești face parte, alături de Erbiceni, Bîrlești, Sprinceana și Spinoasa din comuna Erbiceni. Unele mărturii istorica atestă prezența populației și așezării acestui sat încă din perioada medievală, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, cel care a dat numele satului. Legenda spune ca în drumul sau spre Hârlău, Ștefan întâlnea mereu
Totoești, Iași () [Corola-website/Science/301314_a_302643]
-
și câțiva cucerzeni, îmbrăcați în haine de miliție, pentru camuflaj. Finalul "glorios" a fost realizat înființarea g.a.c. , cu câteva familii de țărani (48 familii) sărace, fără pământ, fără atelaje, fără animale, analfabeți și semianalfabeți. Desigur, acest drum atât de spinos și infernal, ce mintea omenească normală nu-l poate accepta cu nici un fel de argumente, nu poate fi trecut cu vederea de urmașii (sau aproape toți) cei care sunt, într-un fel sau altul, aceiași în toate funcțiile satului Cucerdea
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
mm precipitații, care cad în anotimpul umed sub formă de averse violente, dar și sub formă de ploi lente de mai mare durată; nu prezintă rezerve subterane de apă și nici scurgeri permanente autohtone. Vegetația sporadică și discontinuă de tufișuri spinoase este legată de anotimpul mai umed și de ploile întâmplătoare, după care dispar. Prezintă precipitații medii anuale sub 200 mm; ploile cad sporadic sub formă de averse scurte și violente. Nu există un anotimp mai umed, ci numai zile umede
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
se găsesc și exemplare de Alnus glutinosa( arinul negru), Fraxinus excelsior(frasinul), Frangula alnus(lemn galben sau crușin) . Stratul arbustiv cu o înălțime medie de 2,5 -3,5 m este compus din exemplare de Ligustrum vulgare(lemnul câinelui), Prunus spinosa(porumbar) . În acest strat mai apar și speciile Cornus sanguinea(sânger), Corylus avellana(alun), Morus alba(dudul alb), Amorpha fruticosa(salcâmul pitic), Viburnum lantana(darmoxul), Viburnum opulu(călinul), Crataegus monogyna(cununița) și Rosa canina(măcieșul). În stratul ierbos speciile dominante
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
deal vegetația palustră vegetația pajiștilor naturale Vegetația pădurilor de deal sete alcătuită din : Quercus robur (gorun), Quercus sesiliflora (stejar), Ulmus foliaceae (ulm). Pe marginea pădurilor se întâlnesc în mod frecvent specii de Cerasus (cires salbatic), Corylus allvelana (alun), și Prunus spinosa (porumbar). Pe lângă mlaștini, pe marginea băltilor sau în zona micilor acumulări, în condiții de umiditate accentuată pot fi întâlnite plante specifice ca : Phragmites communis (stuf), Thipa angustifolia (papură), Schoneoplectus lacustris (rogoz). Solurile predominante din teritoriu sunt luvisoluri și cernisoluri, peste
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]