999 matches
-
nu diferă, În esență de portretul romantic cunoscut. Lipsește lui Alecsandri doar acea ardoare dezechilibrantă a pasiunii pe care o aflăm la Bolintineanu, poet cu mijloace estetice mai reduse decît ale lui. Femeia lui Alecsandri este blîndă, rumenă, albă și sprintenă: „Albă ca o lăcrimioară, Dulce ca o primăvară, Era sprintenă, ușoară Ca un pui de căprioară. Trupușoru-i gingășel Părea tras printr-un inel! Nici micuță, nici năltuță, Numai bună de drăguță, S-o tot strîngi la pept cu foc Și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Alecsandri doar acea ardoare dezechilibrantă a pasiunii pe care o aflăm la Bolintineanu, poet cu mijloace estetice mai reduse decît ale lui. Femeia lui Alecsandri este blîndă, rumenă, albă și sprintenă: „Albă ca o lăcrimioară, Dulce ca o primăvară, Era sprintenă, ușoară Ca un pui de căprioară. Trupușoru-i gingășel Părea tras printr-un inel! Nici micuță, nici năltuță, Numai bună de drăguță, S-o tot strîngi la pept cu foc Și să-ți fie de noroc! Ochișorii săi căprii Trezea lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tot strîngi la pept cu foc Și să-ți fie de noroc! Ochișorii săi căprii Trezea lumea-n veselii. Perișoru-i aurel, Ca mătasea subțirel. Trăgea ochii tot la el...” Pentru a marca natura serafică a femeii, poetul variază dalbă și sprintenă cu dălbioară și sprinteioară. Folosește, În acest sens, procedeul agasant al diminuării. Lăsînd deoparte chestiunea valorii, am putea deduce din acest procedeu o figură a erosului: aceea a dematerializării și miniaturizării. Frumusețea, ca să fie autentică, trebuie să fie aeriană și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Întîi În aceste Adaosuri. Decorul este acela al orașului balcanic: caleașcă, țigani care gonesc muștile, bărbați Îmbrobodiți, slugi umile și un rob prost care nu poate fi decît Înamoratul ce se jelește și contestă o aspilă otrăvită În niște versuri sprintene: „Ani carii Îi trăiai Împreună cu mine, Nu crez și acum să-i ai Tot cu același bine. Nu zic că ședeai pe bani Și umblai cu călească, Sau te slujeai de țigani, Muștele să-ți gonească: Nu. Căci eu singur
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cadînă să nu-și cumpere un măgar ci să-și ia un bărbat, bărbatul fiind mai vrednic la treburi, despre amor și noroc... Unele, ca aceasta din urmă, au un caracter mai pronunțat liric. Poemul (Povestea ăluia) e o reflecție sprintenă despre atotputernicia amorului și manifestarea oarbă a norocului; „Dar amorul la cîți trece PÎn’la mormînt Îi petrece, Și nici atuncea nu-i lasă, Ca norocul ce nu-i pasă, Ci și pe ale lor oase Varsă lacrimi dureroase, Le
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
GEORGE Maiorescu - Voința În mai. În: Flacăra, nr. 19 (71), 14 mai) „Aștept o clipă mare, peste vreme, Cu oameni noi, cu viers neauzit, Aștept o noimă grea Între poeme Și frunze vii-n caetul desfrunzit. (Ă) Spre tine pasul sprinten mi-l slobod Un arc sunt tot și saltu-i gata, dar Mă trage-n jos piciorul meu din glod, Atârnă greu călcâiul meu murdar (Ă) Zăresc o clipă mare peste vreme, Elanuri noi Îmi cântă sub arcuș, E pasul zvelt
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
despre anumite fenomene ale naturii, dar ajungând, În fapt, la aceleași scheme moarte. Nepornind de la viață, poetul ajunge la versuri care seamănă puternic cu ale altora, la situații poetice deja formulate. Versurile sale: Iar la noi aleargă timpul Mult mai sprinten ca odinioară, a rămas un singur anotimp; anii noștri toți sunt primăvară». derivă din finalul poemului Cântec despre Gabor cincisutistul - al lui Ion Brad: «Că iarna Îți joacă la tâmplă, Nu-ți cadă pe suflet povara: În zilele noastre se
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Căprariu. - Cântece de primăvară. Ibidem, nr. 5(18), mai PRIMĂVARA „Patru anotimpuri sunt răsadul anilor din care veacul crește multe s-au schimbat și se mai schimbă: mersul vremii nu se domolește. Iar la noi, de când aleargă timpul mult mai sprinten ca odinioară, a rămas un singur anotimp: anii noștri, toți, sunt primăvară”. FURTUNA „Vântul zboară-ntins ca un arcuș, creanga se frământă parcă-i strună: abătută pale de furtună, norii de pe zare, În urcuș. Răbdător, pământul Își Întinde pieptul Însetat
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Alcătuiește două propozitii cu cuvăntul obținut pe verticală A-B: ANIMALELE SĂLBATICE a. Dezlegând ghicitorile vei reuși să completezi rebusul: A-B: 1. Roșioară și codată Dă târcoale la poiată. 2. Umblă moșul prin pădure . După zmeură și mure 3.Sprintenă și delicată 4. Nu-i tractor, dar e în stare Se adapă-nfiorată. Poieni, lunci, păduri să are 5. E un ghem cu mii de ace Dar toate sunt fără ațe. 6. O sportivă cu renume Umblă-n pomi după alune
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
ales că n-aveau nici o treabă de făcut. Căci zona din Oceanul Indian prin care navigam acum, nu este ceea ce vînătorii de balene numesc o „zonă vie“, ea oferind vederii lor mai puțini marsuini, delfini, pești zburători și alți asemenea locuitori sprinteni decît oferă apele mai zbuciumate din largul lui Rio de la Plata sau din largul coastelor peruviene. îmi venise rîndul să stau de veghe în vîrful arborelui-trinchet; cu umerii rezemați de sarturile rîndunicii, mă legănam leneș în văzduhul parcă vrăjit. Nici un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o adevărată pădure de cînepa. Acum, vă rog să urmăriți cu luare aminte miraculoasa și - în cazul de față - aproape fatala operațiune prin care marele poloboc de Heidelberg al cașalotului este deșertat de conținutul lui. Capitolul LXXVII CISTERNA ȘI GĂLEȚILE Sprinten ca o pisică, Tashtego se cațără pe catarg și, rămînînd în picioare, aleargă pe verga mare pînă-n locul unde aceasta se ridică deasupra polobocului. El s-a înarmat cu o macara simplă, numită mandar și alcătuită din numai două piese
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
stropiți pînzele! Malaiezii sînt pe urmele noastre! Ca și cum ar fi stat prea mult la pîndă înapoia promontoriilor, așteptînd ca Pequod să intre de-a binelea în strîmtoare, acești briganzi asiatici se repeziseră pe urmele noastre, ca să cîștige timpul pierdut. Cum sprintenul Pequod era el însuși angajat într-o urmărire rapidă, înlesnită de un vînt prielnic, era foarte frumos din partea acestor filantropi oacheși că-l ajutau să se grăbească și mai mult spre ținta propusă; ei nu erau astfel decît niște bice
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
iar cînd, lăsîndu-i cu mult în urmă pe pirați, vasul Pequod trecu în sfîrșit pe lîngă promontoriul de un verde intens, numit Cacadu și răzbi în marea de dincolo de el, spre Sumatra, harponiștii se arătară mai degrabă mîhniți că balenele sprintene se depărtaseră de corabie, decît bucuroși că aceasta izbutise să scape de pirații malaiezi. Dar am mers mai departe pe urmele balenelor, pînă cînd acestea părură să-și încetinească viteza, ceea ce îngădui vasului să se apropie treptat de ele; și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
claustrarea, la Utrillo (1883-1955) aceeași situație pare cumva paradoxală, pictorul revendicîndu-se din plainair-iști, din "dependenții" de natură. Plimbăreții. Ei bine, marele consumator de absint, omul bodegii, a pictat tot ce se putea picta doar ieșind pe trotuar. Locanta "La iepurele sprinten" e numai unul din reperele atît de dragi... consumatorului, dar nici acesta, cum e tratat el minuțios, aproape fotografic, nu ne convinge că a fost pictat cu șevaletul așezat pe caldarîm. Se știe, de altfel, că Utrillo "interpreta" chiar ilustrate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
venit de departe. Rândunica un zidar neîntrecut, își culege pământ moale, îl amestecă cu firișoarele de iarbă sau paie și își clădește cuibul. Cucul, un solist vestit, își caută fratele pierdut : Cu cu ! Cu-cu ! Turmele ies la pășune. Mieii sprinteni zburdă pe coline. Animalele pădurii își caută hrană după iarna lungă și grea. În grădini, prin poiene și prin vii, ard movile buruienoase, scoțând fumuri cenușii. Pe câmpul neted, ies oamenii cu plugul.Câmpul se umbrește sub brazdele dese și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
STEJARUL DIN BORZEȘTI de Eusebiu Camilar Ștefan cel Mare Îndrăgise plaiurile Moldovei Încă din copilărie. Îi plăcea să se joace cu copiii răzeșilor. Toți Îi spuneau Ștefăniță sau Ștefănucă, și era bucuria lor când venea prin părțile Trotușului. Mic, Îndesat, sprinten și ager, nu-l putea nimeni Întrece În aruncarea săgeților către ulii. Avea ochi albastri, părul inelat. Purta și zale ușoare, și niște pinteni frumoși. Așa Îl aducea părintele său, Bogdan-Voievod, dinainte, pe șa, arătându-i frumuseți și bogății pe
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
România În război, moșul nu s-a dus nicăieri la lucru. Veghea noapte după noapte și aștepta ... Într-una din nopți, auzi un glas, aproape de tot : Cine-i acolo ? Om bun, răspunse moșul. Dacă ești bun, vino aici ! Moș Miron, sprinten ca un flăcăiandru, se Înfundă În noapte. Era o patrulă de cavalerie românească. Căuta pozițiile ocupate de dușmani. Aflară ce aflară de la moș Miron și voiră să-și continue drumul. O mică rugăminte am, nepoțeilor : să vă dau o mână
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
rebel, în care pavajul avea extraordinara capacitate de a se transforma subit în metereze. O execuție de rutină, brutală, nemiloasă. Bărbații se așezau cu spatele la perete, priveau țintă o clipă țevile puștilor îndreptate spre pieptul lor, apoi ridicau privirea spre goana sprintenă a norilor. Și cădeau la pământ. Tovarășii lor le luau locul în fața soldaților... Printre acei condamnați la moarte se găsea un fel de Gavroche, a cărui vârstă ar fi trebuit să trezească îndurare. Vai, nu! Ofițerul i-a ordonat să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
șal-țLa” f (2.1.8.14.), în contextele în care pare să însemne „Cel ager/pătrunzător” poate fi echivalat cu trei dintre multiplele atribute ale „duhului” care se află în înțelepciunea personificata din Înț 7,22-23: leptón, „subțire, subtil”, eukíneton, „sprinten, ager”, tranón, „pătrunzător”. Însă un nume divin comparabil nu se găsește în Biblie. 4.3.10. Šakr, Š"kir (2.1.10.5.). Și în Biblie Dumnezeu este arătat că răsplătind cu mărinimie faptele bune ale oamenilor, dar acest
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
e un avertisment adresat lacheilor americani din Belgrad, a căror pierire apropiată poetul o prevestește, exprimând bucuria viitoare a unei zile de 1 Mai liber « Când va păși la cot cu noi, Belgradul» (...). În poezia Zestrea poetul folosește un ritm sprinten, un humor sănătos, popular. Poezia sugerează schimbările profunde petrecute în viața satelor, în mentalitatea țăranilor muncitori (...). Creșterea nivelului politico-ideologic al conținutului poeziilor lui Mihu Dragomir a determinat implicit o împrospătare a limbajului poetic, o îmbogățire a tehnicii versificației. În volumul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fizice: alpinism, înot, alergări, sărituri, tir, etc (...). Poezii ca acestea apăreau cu zecile în trecut, ilustrări seci ale cunoscutului dicton latin: «Mens sana in corpore sano». Din păcate ele mai apar încă și azi (...). De ce e necesar să ai «mușchi sprinteni, voință de fier»? În două versuri suntem plasați de poet «în actualitate»: Ei da, socialismul înseamnă voință-ndrăzneală, efort. Lăsând la o parte faptul că socialismul înseamnă mult mai mult decât ce afirmă poetul clujean și nici nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
decât atunci când are de făcut slujba în biserică. Dar știi cum muncea cu mâinile și cu roaba Î.P.S. Pimen al Sucevei și Rădăuților? Cum nu ai văzut în viața ta un om muncind! Cu inima, în fugă. Este și sprinten, slăbuț, dar avea, deja, peste 60 de ani! După câteva ore, în care noi am privit, iar Î.P.S. Pimen a trudit, ne-a invitat la masă. Am mâncat, cu toții, doar un borș de fasole. Atât. Și a fugit înapoi
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
-se la Moara cu noroc cu soția, soacra și un copil, Ghița devine repede cunoscut de drumeții umblați, afacerile merg bine, așa Încât până și bătrâna se simțea Întinerită de bucurie că „avea un ginere harnic, o fată norocoasă, doi nepoți sprinteni, (că acum doi erau) iară sporul era dat de la Dumnezeu, dintr-un câștig făcut cu bine". Ana era „tânără și frumoasă”, „fragedă și subțirică”, „sprintenă și mlădioasă", Îl iubea pe bărbatul ei, „Înalt și spătos", se Înțelegeau bine și erau
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se simțea Întinerită de bucurie că „avea un ginere harnic, o fată norocoasă, doi nepoți sprinteni, (că acum doi erau) iară sporul era dat de la Dumnezeu, dintr-un câștig făcut cu bine". Ana era „tânără și frumoasă”, „fragedă și subțirică”, „sprintenă și mlădioasă", Îl iubea pe bărbatul ei, „Înalt și spătos", se Înțelegeau bine și erau fericiți. Ghița este mulțumit când Își numără seara caștigul. Însă porcarii, cu apucături primitive, fioroși la Înfățișare, bandiții, stăpânii de turme, sau hoții și ucigașii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]